Skip to main content

Due to a planned power outage, our services will be reduced on Tuesday, June 15th, starting at 8:30am PDT until the work is complete. We apologize for the inconvenience.

Full text of "Enciclopedia română; publicată din insărcinarea și sub auspiciile ..."

See other formats


Go ogle 



This is a digital copy of a book that was preserved for generations on library shelves before it was carefully scanned by Google as part of a project 
to make the world's books discoverable online. 

It has survived long enough for the copyiight to expire and the book to enter the public domain. A public domain book is one that was never subject 
to Copyright or whose legal copyright tenn has expired. Whelher a book is in the public domain may vary country lo counlry. Public domain books 
are our gateways to the past, representing a wealth of history, cultura and knowledge that's often difficult to discover. 

Marks, notations and other marginalia present in the original volume will appear in this file - a reminder of this book's long joumey from the 
publisher to a library and finally to you. 

Usage guidelines 

Google is proud to partner with libraries to digitize public domain materials and make them widely accessible. Public domain books belong to the 
public and we are merely their custodians. Nevertheless, this work is expensive, so in order to keep providing this resource, we have taken steps to 
prevent abuse by commercial parties, including placing technical restrictions on automated querying. 

We also ask that you: 

+ Make non-commercial use ofthefiles We designed Google Book Search for use by individuals, and we request that you use these files for 
personal, non-commercial purposes. 

+ Refrain from automated querying Do not send automated queries of any sort to Google's system: If you are conducting research on machine 
translation, optical character recognition or other areas where access to a large amount of text is helpful, please contact us. We encourage the 
use of public domain materials for these purposes and may be able to help. 

+ Maintain attribution The Google "watermark" you see on each file is essential for informing people about this project and helping them find 
additional materials thi'ough Google Book Search. Please do not remove it. 

+ Keep it legal Whatever your use, remember that you are responsible for ensuring that what you are doing is legal. Do not assume that just 
because we believe a book is in the public domain for users in the United States, that the work is also in the public domain for users in other 
countries. Whether a book is still in copyright varies from country to country, and we can't offer guidance on whether any specific use of 
any specific book is allowed. Please do not assume that a book's appearance in Google Book Search means it can be used in any manner 
anywhere in the world. Copyright infringement liability can be quite severe. 

About Google Book Search 



Google's mission is to organize the world's Information and to make it universally accessible and useful. Google Book Search heips readers 
discover the world's books while helping authors and publishers reach new audiences. You can search through the fuU text of this book on the web 

at http : / /books ■ qooqle ■ corn/ 



C ^S-O (3) 



Iftarbarb Coliere liiirars 




BOUOHT WITH INCOHB 

FROM THK amOpEST OF 

HENRY LILLIE PIERCE 

OF BOSTON 

UNDKR a VOTB of THE PKBSIDEHT AMD FCLLOWS 

OcTOMR af, 189B. 



Digitized by Google 



Digitized by 



Google 



Digitized by 



Google 



Eneielopedia lomâiil 



Tomul al treilea. 

Eemet — Zymotic. 



Digitized by Google 



Digitized by 



Google 



ENCICLOPEDIA ROMÂNĂ 



PU6U0ATÂ DIN ÎNSilRGIHAREA Şl SUB AUSPICIILE 

ASOCIAŢIUNII PENTRU LITERATURA ROMÂNĂ 

ŞI CULTURA POPORULUI ROMÂN 

DE 

C. piACONOVICH. 



TOMUL III. 

Kemet — Zymotic. 
(Caprinde 18,819 <utic«le cb a Iurte, a idiMM fi 16 UuitiftţlBDi tm taxt.) 




SIBUU, 1904. 
EDITUKA Şi TIPARUL LUI W. KRAFFT. 



Digitized by Google 




Digitized by 



Google 



Autorii tom. III al „Enciclopediei Bomâne". 



AfBklti, Hi. Att., profesor, IKigoTiţte (Istoria 
Roaiîiulor). 

i'liiiwfteaii, (X, iogÎDer de mine, Bncoresoi 

(HoBtunatioft). 
Aftipt, Orig^ Dr., directorul muMolai de ist. 

uL, Bocorasci (Zoologie). 
AatoD— cUţ Iteehui, profesor uniTenitar, la^i 

ţARheologie). 
Ariitre, C- Z-, pablicist, Bucuresoi (Basarabia). 
InmoTici, I. D., oolonel. Iaşi (Hilitaria). 
itaDSBii, Sava, piofesor, Bacureed (Geografie 

inoer, Caiol, rector semia^ Bnonresoi (Biserica 
dm BomÂBÎa). 

liwlaecp, Hmiia, Braţor (Industria textilă). 
BHetea, Constantiii, Lt-oomandor, Constanţa 
tibnnă). 

Blmn, Andtein, prof., Braşov (Liter. rom.). 
Bm, Bîe, Dr., medic, Sibiio (Medicină). 
Sbâîa, Jlîhmil, profesor, N.-KăI16 (Oeogr. Ung.). 
Bologi, Vas., Dr., prof., Sibiiu (literatară). 
Bont, loan, canonic, Logoş (Litargică). 
{trcrjo, loao, preot militar, Sibiin (Istorie). 
Bad, Tît, vicar, 8igliet Marm. (Maramuieş).- 
Bolc, IVodor, prof., Beinş (literatura clancă). 
Bănea, Ângnstin, Dr^ canonic, Blaj (Ist bis ). 
Banda, T. prof.. Iaşi (Instram. music). 

^B^ao, lUe, protopop, Gy.-S.-MiclăQ9 (Secaime, 

Stopint). 
Cerne, IHoa, prof., Iaşi (Musică). 
Coasa, Paiteoie, dir. de bancă, Sibiiu (Ist. bis.). 
Ckvnicean, O., Dr., medio, Pioiesci (Ocolistioi). 
CiisteA, MiroD I., Dr., oses. oonsistoiial, SiMîn 

(IsL biser.) 

Ooui^ AoT., publicist. Blaj (Ist. biseiiceasca). 
Dr^minwn, IDiail, Dr., profesor, Baouresci 

Efolcean, Dom., prof., Baoareeoi (Liter. lom.). 

Feliz, L. Dr., menbni al Acad. roni., Bnoaresci 
(Higieni). 

Friix, Eog^ Dr., medio, Bucaresoi (Medicină). 
Floni, I. 8., profesor, Booarasoi (Ist nnir.). 

flsitaccL Attilio, inginer, Bncuresci (Fisîcă). 
Oiidesco, loaiif Lt-oolooel, Bacoresci (Militana). 



Hamzea, Ang., archimandrit, Arad (Ist. biser.). 
Herbay, Silv., căpitan, Leutschau (Hilitaria). 

lanoescu, G., colonel, Baouresci (Militaria). 
lamîk. Bertwik, Dr., prof., Praga (Liter. slav.). 
Idiero, N. E., prof., Bacuresci (Ecoo. polit). 
Imerwol, Victor, Dr., medic, Iaşi (Mediani). 

Lăpădat, Alex., Bucuresui (Istoria Românilor). 

Lecca, Ootarian George, Bucuresci (Diplomaţie, 

Heraldică). 
Leon, N., Dr., prof.. Iaşi (Zoologie). 

Maior, G., Dr., prof., Bncaresci (Agricoltară). 

Maiorescu, Titu L., membru al Acad. romftne, 

Bucuresci (Istoria contemporană). 
Maron, Isid., Dr., canonic, Blaj (l^logie). 
Marieneacn, At. M., Dr., membru al Ac«d. rom., 

Sibiiu (Mitologie). 

Minovici, 8., Dr., prof., Bucuresci (Chimie). 

Moga, Ilie, preot, Sisciori (Istoria biblică). 

Moisil, luliu, prof., Iiigu-Jia (Zoologie). 

Mrazek, I^d., prof. univ., Bucuresci (Mineralogie). 

Mu^ci, Muntean, G., Dr., Bucuresci (Astro- 
nomie). 

Oliiuscu, Dionisie, prol şi adr., Slatina (Ar- 
cheologie). 

Onoiul, Dim., Dr., prof. univ. Bucuresci (Ist. 
Bominilor). 

Panţu, Z. C, custode la Inst botan., Bucaresci 

(Botanica). 

Papp, Geoi^, prof., Arad (Istoria şi Geografia 
tfngariei). 

Petraşcu, N., publicist, Bucuresci (Arte frum.). 
Pletos, Grig., prof., Kaseud (Filosofie). 
Pop, Coust, ftmcţ. de bancă, Sibiin (Finaoţe). 
Popesou-Voitesci, loan, prof., T.-Jiu (Zoologie). 
Popovict, Audr., m. indnstr., Bucuresci (Morărit). 
Popovici, Oeoi^ Dr., protopop, Lugoş (Istoria 

bisericească). 
Popovici, George, Dr., proprietar, Bucuresci 

(Diplomatica). 
Popovici, loan, preot, Gelmar (Geografia univ.). 

Popovici, losif, Dr., prof., Viena (Limba şi li- 
teratura slavonă). 

Popovici -BăzDoşaou, A., profesor, Bucuresci 

(Zoologie). 

Digitized by Google 



l'opovioi-Hatzeg, şef de serv., Buoaresci (Uod- 
tanisdcă). 

Precup, 0., prof., Blaj (Filologia clasică). 
Procopiaa-Procopovici, A., şef de caihiră, Bu- 

caresoi (Botanică). 
Puşcăria, Ilarion, Dr., archimaDdrit, Sibtiu (Ist. 

bisericeasoft). 
Puşcura, loaa oav., membra al Acad. române, 

Bran (Istoria TraDsilTaniei). 

Radiao, 8. St, preparator la Inst botan., Bd- 
cnresci (Botanică), 

Radu, Iac,, Dr., vicar. Haţeg (Teologie). 
Radalesoa, Constatoio, Dr., medic, Buoaresci 
(Hedioini). 

Radulesco, Paul, Lt.-coTnaQdor, Galaţi (Marină). 
Raţiu, I,, Dr., prof., Blaj (Liter. maghiară). 
Roşea, Remus, Dr., protosincel, Sibiiu (Ist. bis.). 

Sbiera, I. G., Dr., membru al Acad. române, 

Cernăuţi (Bucovina). 
Scriban, Stef magîsti'at, Plolesci (Iurisprudenţă). 
Străjan, Mih., prof., Bucuresci (Literatura univ.). 

Şnluţu, St., Aurel, Dr., prof., noiesoi (Liter. 
franceză). 

Şuluţu, St. losif, preş. >A80ciaţiuaii«, Sibiiu (Ist 
Transilvaniei). 



Sutzu, A., Dr., profesor nuîv., BaonreBci (E^iy- 
chiatria). 

Ssabâ, Gavr., preot^ Bicsad (Ţeara Oaşoloi). 

TălSşescu, A., Dr., medic, Constanţa (Medicină). 
Tiktin, H., Dr., prof., Iaşi (Linguistică). 
I<^;an, Nic, protopop, Sibiiu (Istorie, Oeogntfie). 
Traîla, Ilie, SHlvocat, Oraviţa (Ist Banataloi). 

Ui^ao, Talerian, prof. univ., Buoaresd (Boiinţe 
politice). 

Vâtăşan, loao, funcţ. de bancă, Sibiiu (Elnante). 
7elovan, Stef., piof., Craiova (Pedagogie). 
Vidn, Emil, prof-. Blaj (Fisioă). 

Viadesou, Mih., direot. lostitatalai de botan., 

Bucaresci (Botanici). 
Voilean, Mateiu, ases. consist., Sibiiu (Africa). 
Voinesca, Benedict, refereodar, Bucoresci (Drept, 

B^nanţe). 

Vuia, luliu, înveţător, Comioş (Ist. pedag.). 

Weigand, Gust., Dr., profesor uaivers., Lipsea 
(Arămia ii.) 

■Wittstock, Dec, Dr., preot, Avrig (Saşii Trans.). 
Xeaopol, A. D., prof. uuiv.. Iaşi (Ist Român.). 



Digitized by Google 



Prescurtări şi semne. 



:>r. s îaântB de Quistos j 

- 3 aibcol I 

a, — tâGeikâ, bisericesc 
•aa. = boUnici' 
■oe. = Bae(mii&. (Ia notiţe 
ta^^^ Boonreeei) 

a = cina 

■i^ = ciptiut (oiqtitfllă) 



s awfereaoe 
£. sflcntiaetni 
=-.= „ punt 

>:n. ^ Cf ~ eomnaS 
x± = cceutat 
fflT. = nvest 

i Cfcr. = da|ii ChristOB. 
Hieţ. = KeţiouT 
'^ = epiBoop 
!isL = bailia 

br. 19 tw.) V fraocez, (în 



SB.sfeiBB,îiilinitMigenii. > 
ş sţam j 
râ. s'ipMi gnoesoe 
CA 3 giMo-oatolic I 



gr.-cr. » greeo - (ortodox) - 

oneotal 
faa (ţi heot) = hectar 
Imp. = împărat 
imp. = imperial 
ini. =s ioferior, de jos 
ins. =* inanlS 
iar. s israelit, moaaic 
ital «= italian 
j. - jodet 

jag. (cat) = juger (catastral) 

kgr. = chilogram 

km. SI chitoDietni 

km', m „ pitrat 

Inn'. « oalăo 

L>=lîmta 

lat n latin, latiaesoe 
Ut literatan 

toe. m loonitori 
H.«HaTe 
m. = metm 
m«= „ pfttrat 

m*. = „ cubic 

magh. — mariiiar, în limba magft. 

med. = medioini 

mii. — miloane 

ml. 3> mile 

mm. (mm.', mm.*) n milimetm 

rtrat cnbio) 
— mobamedan 
mold. B moldovean 
moB. K moaaic, israelit 
mt. m monte 

mont = muntean (din Hnn- 
teua) 



I n. B niscnt 

na(. — naţioDal 
I or. = ora? 

ort. = ortodox 

p. (pag.) -pagina 
I pl. = plasa 

pnrf. BB profesor 
I pron. — prononţi 

prot => protestant 

res. = resăritean, orientat 

Rom. = România 

rom. ai romin, româneaoe 

rom.-oat = romano-oMoUc 

rar. — rural 

8. = sau (la numiri de localităţi 
-aat) 
I aar. — scrieri 

8. e. — spre exempla 

seol. B secol 
I Sf. (8t) » Bfănt 

soc. — societate 

sap. = superior, de sos. 

tip. = tiprografia 
' tnb. " tribal 

Trs. (Traos.) m TraDsilvanla 

Ung. «= Ungaria 
I uDţ. = nn^r 

noiT. = nDivenitate 

arb. K utImc 

na. (nr.) s următor 
, V. = ve^i 

' T. ac. — ve^i aoolo, v. aceasta 
I ToL = volum 
I lool. = zoologia 
I ţ = mort 



Observări. 

Ia aranjarea articolelor «Enciclopediei Române< redacţiunea a fost con- 
taşi de consideraţi imî por practice şi din acest punct de redere a stabilit 
.mioarele: 

1. I^tme proprii, precum ţi fermtm teehniei neîncet&ţeniţi în limba 
-"oiiii, sânt daţi cu ortc^rafia lor originală. Din această causă la căutarea 

Jteolelor srânt a se conferi titlii de sub ae, c, ph, th, y cu cei de sub e, k, ju, f, t, i, 

2. Pentru înlesnirea aranjării mai practice a materialului, cuvintele femi- 
■Sfi: ca terminaţi unea ă sunt date totdeuna articulat cu a. 

■3. 7Wu/ articolelor, repeţindu>se în text, se dă numai cu litera iniţială (mare). 

4. Fiind «Enciclopedia ^mânâ< un )tdicţionar realt ţi nu de limbă, 
-^Ti^unile şi observările fiklogiee au fost aproăpe cu total Incungiurate. 

5. Numele pus tn şirul ultim al articolelor între parantese [ ], este numde 
riâeninul) aufyjrului. 



Digitized by Google 



Harţe şi ilustraţiimi din tom. III. 



Laringele omului (adoex cu 5 ilnstr.) . 57 

Stataa Iui Oeorge LazSr în Bacnresci . 69 

Biserica catedrala gr.'oat. din Logoş. . 137 

Biserica gr.-or. din Lugoş 3^ 

Do stabiliment de morărie 299 

Interiorul anei mori 301 

Mausoleul funiliei Mooaooyi .... 305 

Harta Oceaniei 436 

Ochiul 437 

Harta etn(^. a Ţerilor locuite de Rotn&ni 794 



Biblia: Vederea genenlft 951 

„ Biserica ev.-lut 952 

„ Resturi din zidurile oraşului . . 953 

Sighişoara: Intematcil şi turnul bis. ev. 9f>4 

„ Liceul episcop. Teatscdi . . 955 

TÎTgu-Jiu, Prim&ria 1102 

„ Qimnaaiol ,1103 

„ StatoB Ini Todor Vladimiresoa 1104 

M&năstirea Tismana 1106 

Urechea (aduez ca 9 ilustr.) .... 1174 



Digitized by Google 



K 



Articol» M Mt M fămte oM HM ■ af eMa mft O. 



hat, aoinirea orie. a Egiptotai. 

ii Gytr6- atonostor, familie de oonţi 
. ^■.:.| ongarî, cari Be tra^ din Mieola de Oa- 
-.. iJjOi. trunchiul familiilor condivisionale 
- % Uitoti, Radâ, Vitez, Kabos 91 Kerneny. 

• ^.iCnn. 1296) «i St MoMovan (Trans. 1896 
' -n^iB. ci Micola de Calota, prin nnoare 

.^^kntii V fi de origine romani. Familia 
iTÂBdftitp la catolici, parte la reformaţi, cu 
tidicat ta cele mat însemnate fanc- 
îolăti 91 poseflioni !n ţmtrie. Aşa loan, 
Ki-TJiprobateIoril653)ajanse 8<mrtă vreme 
'/."i^ilArdeainlui (16t>l). Nepoţii sei /oan, 
bi^i^ Smhm 1704 baroni, SamuU^ Parkcu 
A' ^ conţi, iar fini acestuia lotif a fost 
iţtonc din filele noastre. Franeue 
^■i fii l!j61— f>2, cancelar şi 1865 president 
^■^ i\& Ckj. (IjL : Nagy Ivan, Kdr&ry, 
-cCWil fp.] 
1 Sakf,Dioituiu^ baron, n. 1803, f 
.%Âi-.BaR orator ţi împreuna ou I. BethleiL, 
^ Ttft^ fi C. Saâss pionier d evenimen- 
■':iâmi9. 2) Keminy, FarJcat, baron, 
i%t1KV2 în Londra. In revolntia din 
e^r, luptând alăturea cu Bem şi 
.-t^j-fe mai ales in lupta dela podul 8i- 
OMuQ 1849 Hatvaoi strimtorat de Moţii 

■ ÎD Abind, cere prin Jano J6zsef şi 
''iCok^^ator dela K. din Deva. 3 Iunie 
. fii ţi ajunge în Abrud Ia 11 Itinie, ve- 
.'.iM nlMCrişDlui idb, şi ia cu sine pe Ha- 
. 3Î de Hatvani în Abrud. Dnpî revo- 
'-'inrfn^ in Angtia. 3) fem^tw, OaeriiL 

fi*t ministru de agricultură (1878—8^ şi 
-^nn pnblice şi comunicaţiune (1882—86), 
' IS30 in aumbntd, f ^3 Oct 1888 în 
-ritS distins prin scrieri de cnprins po- 
'.-<.rie ţi sociologic, pentru cari Academia 
-L., '.-t ilee membru coreep. şi mai tfinjin 
'. -u 1S63 dio partea oposi^ei maghiare el a 
'sutdou cu elaborarea proteshilut contra 
ţiiDsilvane convocate de Schmerline. 4) 
**»!(, ai/an, baron, n. 1811, 1 1981 în Cmm- 
'■i l!^*i-49 comite supr. al cott Alba-inf. 
' ■ 'Cărţii n^re«, în care insunuă trupelor 
-•^e ik 1848—49 cele mai oribile jafuri şi 
Invectivele iui au fost respinse de 
Axnts Sever în *R«8puns la Cartea 
'■^ Si &m^, loan, principele Transil- 
•=^ t2DK. 1660ptn&23 Ian. l&Ei2), n. 1607, 
•^S in lupta dela Selenş. 1657 în reîntoar- 
% expedi^a poloneză cade în prinsoare 

■ ai si e dns în Crimea. 1659 rescumperat 

* %tiile sale. 1660 ales principe contra Iui 
r.Baicsay. Neprimind ferman de întărire 
•■ ■atinal, K. ucide pe Barcsay şi pe doi 
^K in. Alungat de Tun», caută qutor la îm- 



peratnl Leopold I, care sub comanda lui Monte- 
cuccnli îi dă oaste de 36^)00. lotr'aceea fiind 
ales principe Mihail Apany. prin întrevenirea 
paşei Aii aela l^mişoara, K. strimtorează pe 
Apaffy la Sighişoara. Turcii vin în ajutor lai 
Apaffy şi se dă lupta dda Seleuţ. 6) ^mim/f 
losif, conte, renumit prin oeroetările şi scrierile 
sale istorice, n. 11 Sept 1795 în Orind, ţ 1^ Sept 
1855. Fost secretar erarial în Sibiiu, apoi depotat 
regalist U dietele din 1837, 1841 şi 1846. Retras 
din arena politici s'a dedioat exclusiv cercetărilor 
istorice pnvitoare Ia Transilvania. Ser. : «Deutsche 
Fnndgrubeu d. Geschichte SiebenburgeuB* (Cluj, 
1839, 2 voi.) ; «Brdeljr torteneti tira. (Cluj, 1845) ; 
■Notitia historico-diplomatîoa archivi et litte* 
rarum Capitnli Albensis Transilvaniae* (Sibiiu, 
1836, 2 voi.); >EpiBtolae Hathiae (Torviiii, Vla- 
dislai II. et Ludovici II. Regum Hungariae et 
coutemporaneomm adjeotis notia criticis* ^iUfUţ 
183^; ţi alte numeroase scrieri de mare raloare. 
7) Kmimi/. iMdooie, comandantul Devei şi pre- 
sidentol tribonalului mattuU în 1848—49. După 
revoluţie osândit Ia 15 ani închisoare de fortă- 
reaţă, pe care şi-a împlinit-o în Olmiitz; n. 1799 
în Şamşudul de Câmpie, f 7 Iulie 1879 în Hu- 
nedoara. 8) Ktminy, Samuii, cancelarul Tran- 
silvaniei, ţ 23 Sept 1817. 9) Ketniny, Sigismund, 
publicist Şl scriitor, n. 1816 în Căpudul de Cftmpie, 
Ţ 12 Dec. 1875 în Cămăraş (nebun ) ; măna dreaptă 
a lui Fnmcisc Deăk în luptele politice. A scris 
broşuri politice, romane, articole de ^tax, scrieri 
istorice, etc., toate apreciate foarte favorabil de 
opinia publică maghiară. K. e traotat în istoria 
literaturii ma^iare oa unul dintre câ mai de 
fmnte scriitori. Academia magh. 1-a ales membru 
onorar ^ membru în direc^une. [ti 

KeMi, rîuîo Finlanda, cui^ prin locui K. (45 im. 
lung), se varsă în sinul Bottnic; 408 km. lung. 

Kendl-L6na, (Lona), corn. mică în Trs., cott 
Solnoc-Dobâca, cu 1125 loc. (1891) Români şi 
Maghiari. 

Kenit, munte în Africa, v. Kilimandsaro. 

Keniuuit George, călător, n. 184!) îu Norvalk 
(Ohio, America), a însoţit 1865 - 68 expediţia 
americană de cablu la Alasca şi Siberia, 1870—71 
a călătorit prin Caucasia, 1SB5— 86 în Siberia. 
Scrierea sa asupra Siberiei: ■Siberia and the exile 
system* (1891, 2 voi.), a făcut sensaţie prin de- 
scrierea sorţii deportaţilor. 

KNOZOleă, grupa (geol.) v. Terţiară. 

Kwrt, comitat la sud-estnl Angliei, l&ngă mare, 
4028 km*., ca 1.142,324 Ioc. (1891).^ Capitala 
Maidstone. E. a jucat rol însemnat în istorie, 
începend de pe timpul lui Caeflar şi dela înte- 
meiarea primului r^at Mglosaxon (seol. V). 

Kut. tiduard duce deK.fi Stretthearn, conte 
de Dublin, al patmtea fiu al Ini Qeorge IU, 



Digitized by 



Goot 



2 Kmt — : 

n. 2 NoT. 1767, 181B oăsfttorit ca princota Vic- 
toiia de Cobarg. Tată al reginei Victoria ; f 23 Ian. 
1820. 

Kflnt, 1) K., WUHam, n. 1685, arohitect, în- 
temeietorol notiiai stil de vile. f 1748. 3) K., 
Jame«t jorisconsolt american, n. 17tf3, t 1^7- 
Aatoritate juridică. Ser. : sCommeDtaries on Ame- 
rican law.c 

Kentia Blume, (botan.) de Palmieri, cu 
6 specii, din Australia şi insulele Molucce; se 
caracterisează pria segmeutele frunzelor, ce sânt 
acuminato, prin stanune îd numer de 6 şi prin 
ovul basilar erect Ca specii oităm : K. amtralv 
Hort., m*norF.]fueU..2}n)ogra Blume, ş. a. Unele 
din ele 80 onltiTă pim Oorării. [S. Şt Rl 

Kflitra^yţlui Neck., ţbotan.) aecţiime mn genul 
Caithamos L. (t. ac). 

^ Keituoky, l) ^» Statele-Unite ale Ame- 
ricei de nord, isToreaoe în munţii Comberland 
şi dnpă curs de 375 km. se varsă în rînl Ohio. 
2) K., stat în Statele-Unite ale Americei de nord. 
între statele Missoiiri, Illinois, Indiana, Ohio, 
Vir^inia şi Tennessee, cu areal de 104,630 km*., 
1.858,600 Ioc; ş<»uri mari extinse, partea mij- 
locie foarte fructiferă. Locuitorii se ocupă parte 
ca cultivarea pămentului şi prăsirea de animale, 
parte cu lucrul la minele, bogate cu deosebire 
in cărbuni de piatră şi fier. Industria şi co- 
merdul este foarte desvoltat Oul tura poponUui 
în genenl stă pe un gi-ad destul de înalt. Ca- 
pitala JFVanlrfort; la congres trimite 13 membri. 

[M. Bodiu.] 

Kaphato — , t. Cephaio — . 

Keplwloilş, lângă Corfu, este una din cele 
mai mari şi importante insule ionice, despărţită 
de Itata printr'o mică strîmtoare. N'are nici 
un rîu, însă multe isvoare. £ste străbătută de 
munţii Clatotmni, al căror vîrt mai înalt este 
vechiul Aino9 (1620 ni.). K. are în general o 
climă dulce, dar adesea variabilă din causa înăl- 
ţimei mun^lor ; toamna mai ales cad ploi abun- 
dente. Capitala este ArgtutoU. Pămeotul este 

Sroduotiv; bogat în vii fd măslini. Ca ruine 
in vechime nu se gftsesce mai nimio, afară de 
templul lui Jupiter Ainesios, pe vîrfni muntelui 
Aioos. E. a făcut parte dm liga ateniană în 
seci. T a. Chr.; a fost cucerită de Bomani în 
189; la împărţirea imperiului romsji trece la 
imperiul de rebărit; la 1224 ^te luată de oătră 
Teneţieni; ta 1479 de cătră Turci. Trece apoi 
prin diferite stăpâniri până în 1815, când este 
pusa sub protectoratul englez ; iar la 1863 eate 
incorporată regatului Greciei. 

K6|riiM8, r^ mitic din Aethiopia. v. Chepheua 
şi Cepheus (wnstel.). 

Kspler, loan, astronom, n. 27 Dec 1571, 1594 
profesor de matemalioă în Oraz, 1600 ajutor al 
lui lyoho Bnbe în Pragi^ 1601 matematio îm- 
peŢ&tesOţ 1612 profesor in Unz, 1628 în ser- 
viranl Ini Wallensteîn în Sa^m, f 15 Nov. 1630 
ÎQ Regensbuiţ. K. e renumit prin descoperirea 
legilor kwUnane: căile planetelor siint elipse, 
în unul din focarele lor se aQă soarele; radius 
vector al unei planete în timpuri e^e percurge 
teritorii egale; quadratele timpurilor de revo- 
luţiune a planetelor sunt în acelaşi raport între 
sine ca şi cuburile de^rtării lor mijlocii dela 
soare. K. a inventat şi ochianul astronomic, a 
construit tabele de planete (labutae Kudolphinae) 



şi a rectificat calendarul. >Open omnia< edit. de 
Frisch (1858—72 în 8 voi.). 

Kerargiriţ, mineral, clorurii de argint; în 
cristale mici cubice, sau masse cristaline, den- 
driâi«e, stalactite. Minereu important de amot 
se găsesce namu în partea superioară a filoa- 
nelorde minereuri de ar^nt la Freibere, KSnigs- 
bei:g, dar mai ales în America centrală şi Ame- 
rica de sud (Peru, Chile, Mexico), în Nevada, 
Idaho, eto. 

Kerateotaala, întinderea corneei transparente 
(ie în formă de glob, KercUoglobm, sau de con, 
KeratoJconus^ a{K)i Keratokele, hernia oorneei; 
Keratomaheu, înmuierea cornew, şi Kerato- 
wyx%*j intrarea ou instrument prin comeă spre a 
opera cataracta ; sânt termini speciali in ooulisticft. 

Kwratlia, substanţa ce întră în constituţia epi- 
dermului animal şi în ţesutul cornos. E prin- 
cipiul imediat important în substanţa ce formează 
copita, coamele, unghiile, perul, penele, lâna, 
carapacele diferitelor animale. In oase nu se gă- 
sesce. Se ob^e din ooame de bon prin extrac- 
ţiuni succesive ou aciiji diluaţi, alcali, apă, 
alcool şi eter. [S. M.] 

Karatitia, inflamaţionea corneei ochiului de 
causă scrofuloasă, sifilitică, reumatică, trauma- 
tică, etc. Se vede bine ou iluminatul oblic, prin 
lupă sau cu microscopul corneal. In cele mai 
multe caşuri «te însoţită de dureri, fotofobie 
(fereală de luminiş şi de lăcrimară. Ca reinăşiţe 
sunt pet'ele sau albeaţa. Ga tratament se 
indică comprese calde, atropină, masagiu, eto. 

Keratoflr, rocă, nume dat de pietrografii ger- 
mani porfirelor wdice şi ortofirelor. 

Keratoplasiioa, înlocuirea corneei tulbure a 
ochiului omenesc prin o bucată curată din oorneă 
dela oarecare animal. Până in present fără re< 
sultat bun. 

Karatoaoop, un disc rotund, de carton alb, pe 
care sunt cercuri negre, concentrice, dela peri- 
ferie până la oentru ; servesce pentru recunoas- 
cersa astigmatiamului oomeal ; dar mai exact se 
determină aceasta pnn Keratometru adecă of- 
taimometru. 

Keratvaoeplat horoaeopia, ^tukopia, pupi- 
loslmpia, rttmoakopia e una şi aceeaşi numire 
pentni metodul de a determina puterea refrac- 
tară a ochiului prin o (^indă plană, care re- 
flectează lumină 1^ ooroeă, pupilă, orisUlin şi 
pe fundul ochiului. 

Keraanlel sau Acroeeraunici, în vechime nu- 
mele munţilor dintre Oreda şi Epir, cari se ri- 
dică până la o înălţime de 2045 m. Astă(}i »e 
numesc Kap O-lessa. (H. Bodiu.] 

Kerbela, oraş în vilaietul turco-asiatic Bagdad, 
spre vest dela Eufrat, 15,000 loc. K. e Mecca 
^tilor, de oarece ad se află mormântul lui Imam 
el Uuaan. 

KffC, (rom. CârţaJ, oom. mare în Trs., oott. 
Făg^aş, 996 loc. (1891) Români şi Saşi. In ve- 
chime era abaţie rom. -catolică, desfiinţată de 
regele Mateiu (1474) şi anexată preposituhi din 
Sibiiu. In documente se face amintire de ea mai 
ăotâiu la 1223. luvasiunea Tătarilor a devastat-o 
aşa de cumplit, că nici sub Ştefan Y nu se re- 
culesese âucă pe deplin. 

Kerciaera, (târţifoaraj, Oprea- şi Sireja-C., 
com. mici in Trs., cott Făgăraş, la poalele Ne- 
goiului, 920 loc (1891) Komâni. O.-O, colonisată 



Digitized by Google 



Eerd — Eereaotit 



vti ile contele Uîluul TdeUf ai cftror nr- 
niminsai de tot Se arată âncă şi aeam 
, -s. Gve Tdeki a ooDfent cu generalii 
.■7i,i aaq»! eolonisării. 
Ilti nn BosfoTut dmtneric, astiiji lenikaU, 
.-sm de mare, ce lea^ Marea Neagri ou 
"j^ismit 40 km. lonj^ şî 4 — iO km. lată, 

^imsai& Crim 91 TunaiL [IC. Bo^a.] 
Ink, r. (^erecbia. 

brtkiyvti, Arpad Aloiaiu, istorit^traf, proi. 
.-iiivnstate, n. 1818 în Jăszbereny. 184^ de- 

._ iJvotat, 1843—44 notar la dieta din Pojon ; 
>: ;i tles membra coresp. al Acad. magh. 
^:r : XiţŢir alkotmâoy biztositelkai (discois de 
■^•ţc^): Maf^Tsrok eletrajzai (I — II voi-, A — B. 

:>io6-56j, MagyarorsE^ muveUkleaenek 
-^.\l-n toI. dela88»-ill4); Uag^xr- 
:ct 'jîi^eteoek kexikbnyve, I— VII v. ; Ha- 
yi':tii{iiu, 889— 1849; A intiveltsc^ fejifidese 
l£ivytiăf!Da, I V. 889 — 1301; Magyaroisxăg 
.-.'«Itlii nereves torteneteben. S&rrâri felaS- 

Mi mi Siwjheoyi Istvân elete, etc. [+] 

[mâ, (rom. CrifJ, corn. mici !n Trans-, 
Temra mitv, J241 luc. (1891) fiomtni, 
p %hiih. Cetatea £. e ana dintre cele mai 

y i-tKntie cetăţi din vechime. Aici s'a ti- 
ţii >3istohanim Faoaonioo-Uacicaram libri-X 
: 'j^ Mohuieasi usque ad fiaem seooli* a 
£:'9ini!Di TmwilTaiiiei ooote Bethlen Lopul 
* ia IB79, din care Dnmai câteva exem- 
,.vx;msaâi, prio oolec^ani pe Is privatL 

hnelit, I) MuS-K^ com. mare în Ung., 
ihicni, 4378 Ioc. (1891) MagbJan. Una 

:> A mai vechi oomone. 26 Oct 1&96 

^ aaia intre generalol Schwartzenberg şi 
^iUBseL. 2) Nagy-K. (Criatolţul mait), 

ic^^tainTis., cott ^Inoc-Dobooa, 1269 loc. 

braritiyfilvaşi Kereutin^9zi^ v. OritiieM. 
IraAr, V. Grutur. 

(trpdii, iDsaiă nelocuită în Oceanul Indic 
eHif'i' iat and.), descoperită 1772 de fran- 
r: Eeipelen-Tremarecţ staţiune importantă 
■'71 cuitorii de balene. 
Mifilji, Carol, om de stat magh., mioistni 
i^iit^ prof. de universitate în Budapesta, 
corespondent al Academiei magh., u. 
.iUn t 29 Dec 1891. A fost proi de 
'"^liţco^le Bup din Hpa, secretar de 
v :3 ministerinl de >honve<ji>; 18t)8 prof. la 
^<^!ttL-ft din Budapesta pentru sciinţele de 
<■! !S70 fflinistro de finanţe, în fine iar&si 
'''•siT. Ser.: «Vilâgtiirtenelem", »A vilâgtor- 
-' ' °s u emberise^ âjkulom bs%e<, >Frote8tans 
■•j-jfl alkotinany», «Metaflsika*, etc. [+] 
bnn Biaml, preţarat al suUuruloi de an- 
t- .4 « al eubonatnlni de calce aristaUsat Se 
• nţtmnnt la bron(dute. 
bn^jQînMiiK, pedagog al «coalei herbar- 
'r^- EL 1823 în Jnterlx^ stndift în Upsca şi 
•fit. dereni pmfesor la pedagogiul din HaJle, 
LiginmaaiQl din Cobarg. Dela 1853 redaotă 
•■■•■^n >l^djgogische Blătter*. La 1866 deveni 
-vtnr al Doei şcoale industriale, apoi în 1870 
' '^i gimnasia dio Berlin, unde desfăşură o în- 
'iLOi activitate pedago^că, îndeosebi ca or- 
''^rîJînTetamSntaîni. Scrieri; »Ein Beitrag 
^' Eeditfertignng der Herbart'achen Meta- 
>Die KMueotration des Uotertiohtes nnd 



die Bealsdiiile*, «Znr Reabobnltriges «Kahir* 
lehre, methodiBoh beubeitet«, «Onindrifla d«r 
Pădagogik*. 

KendMOh, Conta-Kembacdi, qî Oeoige din 
Moldova. 

Kerter, Dr. A. Bitter von Marilaun, n. 1850 
la Mautnem (Austria), f ^1 ^398 ca pro- 
fesor de universitate la Viena. Botanist de mare 
importanţii în sistematică şi gec^rafia plantelor, 
ca biolog şi Btopaleontolog, eto.; iar in speaiiU 
pentru noi şi ca explorator distins al florei dauioe 
(■Pflanzenleben der D(«iaulaader< ; Innsbniok, 
1863, *VegetationsverhăItois8e des mittier. und 
dsti. Ungam and angrenzenden Kebenbni^ns* 
în Oster. botan. Zeitaohr., 1867—78; iSohaedae 
ad floram exsuoatam anstro-hongarioamc. Tiena, 
1681 p&năînpre8ent9.a.).Stadiilesaledarvini8tioe 
au stabilit reputaţia sa ca biolog genial. In 
»Pflanzenlebeo< avem modelul unui compendiu 
poporal de astfel de stadiu, menit spre vulga- 
risare. Cercetările sale în Tirol, mai ales asupra 
formaţiunilor de plante actuale în conexiune cu 
cele fitopaleoatologioe, au desluşit f asa de stepă şi 
mediteranăa epooei miaternare, deslegfind această 
problemă aproape definitiv. In fiae ca director 
al gradinei botanice din Imtsbruck şi mai pe 
urmă în Viena a introdus cultura plantelor alpine 
în şes şi a studiat şi oaltivat plante parasitare 
ptniatunoi necultÎT^la (Rbinanthns, Euphrasia, 
Fedicnlaris, etc). Herbariul sen, vast şi impor- 
tant ^ pentru noi Rom&nii, nu numai prin specii 
nou descoperite, ci şi prin multe alte plante in- 
teresante dacice, 1-a testat museului universităţii 
din Viena. [A. PrJ 

Keraer, Juttin, poet şvab, n. 18 Sept. 1786 
în Ludwigsburg, I8I8 — 51 medic suprem în 
Weinsberg, unde f 21 Febr. 1862, dupa ce in 
anii din urmă îşi pierduse vederea. A scris 
cfintece frumoase şi pline de spirit, uneori du- 
ioase, alte ori vioaie şi pline de umor. Ser. : 
■Reiseachatten* (1811), roman umoristic; >Bil- 
derbucb aus meiner Knabenzeit* (1849, 1893) 
autobiografie ; 5 volume de poesii pablicate sub 
diferiţi titli (Dicbtungen 2 toI., Lyiisohe Oe- 
diehte, Letster Blâtenstnnsfl. Winterbliiten); 
«Oesohiohto xweier 8omnambuIen< (1824); »Die 
Seherin von Prevonst*, etc. Fiul sen Theobald, 
n. 1817, de asemenea poet şi medio în Weinsberp. 
a scris >6alvanismu8 und Magnetismus als Heil- 
kraĂ<; >Da8 Kemerhaus nnd seine Oftste* (1894) ; 
a editat corespondenţa tatălai seu ou amicii. 

K6rnl|, Semnui lui, interesant de cunoscut în 
afecţinnile meningite ; el consistă în neputinţa bol- 
navului de a întinde oomptet piciorul, >extensianea 
completă a genunchiului*, şe<)ând jos. [V.] 

KamelOB, un product bidrocarburio oe se 
obtiiw la destilarea petrelenloi brut între tem- 
peratura 160«— 300*. Bl ae găseşce în propor- 
ţiune da 60—70 prooenta 91 e identic cu pe- 
troleul lamnont 

Kerrla Du, (botan.) gen dio fam. Hosaceelor, 
trib. Spiraeeae, cuprinde arbuşti şi are una sau 
done specii, oe creec în Japonia şi China. Be 
cultivă foarte mnlt prin gr&dini ca pUmtă de- 
corativă X^opoMca DC, cunoscută de poporul 
nostru snb numirea de Trandafi r galben. 

[Z. C. P.] 

KerMUitIt, rocă eruptivă veche, formată prin- 
cipal de plagioclaai şi de mica. Poate să mai 



Digitized by 



Google 



4 Eerfilfis • 

conţie ^ amfibol, qaartz, eto. In Romfinift E. s*a 
intiUnit îq manţii judelui Sooeava. 

Kerfilfo, T. Gherelnş. 

Mnly, V. Chizni. 

Kei^elHt în mittd. grc. beţal de farmeoe al 
^eulni HeimeB. (t. ao. şi Lucrările minnoate). 

Keţ, (Keat^ Pig K.J, jrso în Alpii din OitRon 
(Oraubiinden), ÎDtre păsurile AlbtUa şi Scaletta, 
3417 m. 

Koţfct, familie boierească din Moldova, cnnoa- 
cată de pe la 1700. In secolul nostru voniicul 
Patxl K., însurat ca Polcheria, fata Iui Vodă 
Ion Btordza, a avut nomai 3 fete, dintre cari 
una esta regina Natalia a Serbiei, soţia Iui 
Milan I Obrenovici şi niama regelni Alexandra. 
Celelalte doue sunt Mana şi Gaterina m. Ghika, 
ultimii desoeodenţi ai familiei. [O. L.] 

K6anirk, oraş în Ung., cott. Sze^, 4897 Ioc. 
(1891) Germani, Maghiari şi Slovaci. Ai-e gimn. 
snperior Interan, oa biblioteci de mare valoare, 
şcoală oivilA şl comeroială, ftibrică de damast şi 
pAnzării, etc. Statitme de cate feratft. Comercia 
şi iodostrie foarte deavoltată. 

Ketllliei, (rom. (^esii^, com. mare în Ung., 
oott. Timiş, 1866 loc. (1801) Bomâni. 

KentlMbr* oom. mare în Ung., cott. Zala, 
6195 loc. (1891) Maghiari; centrul dominiulm 
de 140,000 juţ. al contelui Tassilo Festetich, 
ca un castel dintre cele mai grandioase în Un- 
garia; staţiune de cale fera^ şi vapoare, in- 
stitut de agronomie (înfiinţat Ia 1797 de contele 
George Festetich) şi economie de model, gimn. 
HQperior rom.-cat., şcoală industriala, fabrică de 
bere, însemnat comerciu de vite şi de cereale. 
K. e colonie străveche de pe timpul Romanilor 
şi Hunilor, pe timpul regilor arpadiani se chiema 
Gestel. Ii aparţine staţiunea b^neară Hhne, iar 
în apropiere se află colina Dobog6. unde s'au 
aflat ca. 3000 de morminte străvecni şi preste 
4000 obiecte de argint, bronz, fler, oe şi lat, şi 
măi;^e de chichlibar, datând de prin seol. IV— V 
şi fiind de ori^ne avarioă. 

KMegyhiza, (ChiiighagJ, oom. mare în Ung., 
cott Bichiş, 3766 loc. (1891) Romini şi Ha^ 
ghiari; sta^une de cale leratiL 

KetOt ' în mitol. grc. ua monstru de mare, 
care ca fratele seu Phorkys a născut Gorgoa- 
nele şi Grae-ele. 

Ketteler, Wilheîm Emnianuel, episcop de Ma- 
ienţa (Mainz), n. 1811 în Miinster, cel mai aprig 
anteluptător al drepturilor bisericei în Germania. 
Cu deosebire s'a ocupat de resolvirea chestiu- 
nilor Booiale de actuaUtate. A {Hutioipat Ia oon- 
cilial vatican, t 1877. [i— n».] 

Keunt, V. Eaiuna. 

Keve, V. Cheve. — Kevi-Sedttd», v. Seleoş. 

K0W, renumita grădină botanică, sitaată în 
partea oraşalni Londra^ ce poartă aoeat name. 
Se distinge nu numai piin dimrasiuni şi mijloace 
colosale de oari dispune, ci ^ prin reputaţinnea 
erudiţilor oe o dirig, oăd aici se concentrează 
la institut elita botaniştilor ce explorează flora 
vastului imperiu britanic. Publicaţiiuiea cea mai 
importantăeafarâde>BulIetin«,>]i)dexEewensis*, 
cea mai recentă publicaţie asupra tuturor speciilor 
de plante până în present stabilite. [A. Pr.} 

Keza, SwnoH, numit şi Simonig de Kesa, cleric 
ungar, care pe la finea aeoL XIII a scris Chro- 



— Eiajna. 

nioon Hangarorum, începând dela Noe p&nă U 
re^le Ungariei Ladislau Cumanul (1272 — 90) 
căruia îi dedică opal seu. Cronica lui E., con- 
tinuată de Marcos până Ia 1330, şi de Thuroczi 
până la 1464, e interesantă şi pentra Uomăoi 
constatând că Secuii atilani s'au aşezat în munţi 
Arde^aloi între Horaâni, Blacki, folosind li- 
terele acestora, şi avend aceeaşi soarte laolaltă 
apoi că Blacki din părţile panonice au remat 
stabili faţă de mişcările atilane. La venirea Ma- 
ghiarilor |'8?2) spre Ardeal ei află aci pe Ro- 
mâni, ftto."(Cf. flunfalvi, Etncgr. § 43 ; Puşcarlu 
împărţirea Ardealului. Sibiio, 1864). 

Kizd, (Szăsz-K.), com. în Irans., cott Teroavi 
mare, v. Saschiz. 

Kizdl-Vâsirhely, v. Chezdi-Oşorheiu. 

Khanpur, fCaumporeJ, oraş în India anter.. 
lângă Ganges; principala staţiune militară a En- 
glezilor ; 182,310 loc. (1891) ; industrie de pielării 
şi bumbac. 

KMvIk, numele pe care îl poartă un morment 
megalitic, desoopent în districtul Cimbrisliam din 
SvKlia sudică. Hormântal are forma nnui cosciug 
de piatră, numai că laturile sale sânt formate 
din lespe<}i aparte. E lang de 4*20 m., larg de 
0'90 m. şi înalt de 1-20 m. Menţionat ca in- 
tact în 1749 de c&tră naturalistul Liueu, ace-st 
cosciug a fost deschis după această dată. Asupra 
origioei sale sunt multe păreri: Sjbborg, un ar- 
cheolc^ svedez, îl pane în Iertară cu bătălia 
; dată, cam pe la 750 d. Chr., in apropierea lo- 
cului, de cătră Ruţoar Lothbrok. Inx)tnbil însă, 
că acest fel de oolmen (v. Megalite) aparţine 
pericHulei ne<^tice. 

Khuen-Niderviry, Carol, conte, ban at Croaţiei, 
n. 23 Maiu 1849. A studiat dreptul Ia univ. din 
Zagrabia; 1879 e numit comite suprem al cott. 
GySr; 1883 ban al Croaţiei, Slavoniei şi Dal- 
maţiei. Decorat cu ordinul lâna de aur. Aderent 
moderat al reformelor liberale politico-bis. In 
1894, 1895 îi fu încredtnţiUă formarea guver- 
nului ung,, dar nu reuşi din oaosa greutăţilor 
făcute de grapul Tisza-ist. 

Kiftohta, oraş în Siberia de est, lângă mar- 
ginea imperiului chinez, situată între dealuri 
pleşuve, 200 m. departe dela oraşul chinez 
Maimacin, cu 900 ioc. Articolul principal de co- 
merciu este tea. [M. B.1 

KlajRaf (numele Slavon al Demnei), fioaloi 
Petru Rareş, principe al Moldovei, măritată după 
Mircea Ciobanul, fiul tui Mihnea cel Ren. Femeie 
enei:gică, isteaţă şi mare intrigantă, gata a re* 
curge la ori ce mijloc pentru asigurarea domniei 
pe sama soţaloi ei, apoi a fiilor ei Petru Şchiopul, 
Alexandru II, fratelui ei vitreg lancu Sasul (v. ac.) 
şi nepotului ei Mihnea II turdtul, (Sul lui Ale- 
xandru II). Pentru ajungerea scopurilor sale se 
pusese bine cu femeile Sultanului prin daruri 
şi peşcheşuri, cu ajutorul cărora isbutia totdeana 
în planurile sale. Na îusă şi în faţa ingerinţei curţii 
franceze, care dorind întemdarea unui mare im- 
periu la ^rile Dunării, insista la Poartă pentru 
a pune in tronul Munteniei pe Fetru Curcelţ 
flni Iui Petraşon cel Bun, ceea ce se întâmplă 
în Iulie 1583. Intrigele iui Mihnea şi lăcomia 
Turcilor însă fac în curând pribeag din Domnul 
Munteniei, care (Mart 1590) e ucis de Turci în 
valurile Bosforului. (Cf. A. D. Xenopol, «Ist Hom.« 
U 682, m 10 - 24. 108—127 sequs.) [t] 



Digitized by Google 



Xiangcin — Eilia. 



5 



Biieia, CKiungeiatiJ. capitala insulei chi- 
a Hainan, cu 40,000 loa 

aa|ri,pToy.ÎD sod-eetol Chinei, 180,000 km>., 
milioane loc. ; sol roditor ; fabrioaţiune 
■j. KJOiim de Nanking şi porţelaD. Capitala 

CiilsB, provincie înfloritoare în eatol Chinei, 
'•»Xi(3 kia'., cu 21 mii. toc.; cu>itala Nanking. 

Um Hw. or^ vechiu în estul Chinei, Ungă 
^ is aodaşî noine, cam la gradul 36 lat nord. 
Ft4t^ şi ongol K. a fost ocupat în timpul din 
de GennMni. 

Den, ooaiiui& nuală şi atenentft la parocbia 
ţaton^ mo^e boiereucă, în «i j. Cer- 
uBţ^m in BoooTÎna, are 654 loo. (587 ort or., 
4o PjsMat, 21 moB.), o şcoidi primară. Tot 
Sxera » numesc ăncă doue cătune, unul se 
ţat ie onmma rurala HUboca {v. ao.), iar oetatalt 
k ciMon* Banila Holdoveneasoă (v. ac.), ambele 
H^c«re private. [Dr. 1. G. Sldenu] 

KIekxia Blome, (botao.) gen de plante din fa- 
^ Âpocyneelor. cu 3 specii arborescente, din 
i-i £ africana Beuth., ce cresce în Africa 
T.-'pieiţâ vestică, serresoe la extragerea cao- 
aicilni; celelalte doue speoii sânt K. arborea 
StEii dia Java şi K, Blana» EloUe din Hlipiae. 

tS. ŞL B.] 

Uuş, (xooL) MuDtjao, v. Cerb. 

Oin^ VaUa, T. Cedion. 

U, prindpalol port de resbma al Oermaoiei, 
»at a fondai unei admirabile bii în Uarea 
Biibd Io 18% s'a inaugorat splendidul canal 
nuiiim, prin care vasele cele mai mari pot ieşi 
îkI în Marea Nordului ; importanţa stra- 
ttţ^ 1 leestnî canal este considerabilă, căci 
f^naie anei escadre a face faţă cu uşurinţă fie 
U no itic dinspre Roşia, fie la un atac dinspre 
înaat ssn Anglia. Aci se ţ^ăsesc cele mai im- 
[»?r3aie aşezăminte ale mannei imperiale: Ar- 
•eal Kaiemîe navală, şcoale diferite de ma- 
aă,elc. Oiaşol, care la încorporarea lui la Prusia 
j 1966 nnmera 20^ loc, acum are 75,000. 

[Constant B.] 

Ori, Fnedr., oompositor germ., o. 1821 în 
P«deriiKh, t "1 Berlin; antotUdact, ta- 

stai seu natoral 1-a făcut să parvie la cele 
■a ioalte grade artistice: membru al academiei 
>^jaw şi profesor de composiţie. A scris multă 
:-ieân de cameră (sonate, qoartete, ş. a.) şi de 
^^Kstră (uTertnri, maişuri, ş. a.), musică corală, 
ţr^aai. şi religioasă, cu orchestră (mise, reqniem. 
Ti Dram, an Stabat, psalmi, ş. a.). [T. C] 

Kiişal, Heinrich, mare ţt^ograf şi carto^^ 
XTmuL, n. 31 Iulie 1818 la Berlin. Beputaţiuea 
.c datează din 1840, când dete la lumină Atlas 
Hellas (Berlin, 181U— 46), tipărit în 24 foi 
ahiBia ediţiune a apărut îo 1871). In arma 
ism vrâj întreprins, în 1841 şi 1842 în Aaîa 
' Jeâ, în scop de a controla ^ completa lucră- 
ri Biisnuii militare pnudene, des|)re care el 
xme (âţîva ani mai înainte lucrări topografice 
•-tiiar in aceea ţeară, el publică o mare cartă 
kJApn Asiei mici ce poate R considerată ca un 
jş â't^ră, (Berlin, 1343—1845). K. a ocupat 
;->-tol de director technic la Institutul geografic 
Weimar, (1845— .52). Şi în această calitate, 
r. a contribuit enorm la progresul sciinţei geo- 
£n£ce in Germania In 1852, el fu chiemat la 
3etSn; în 1853 a fost numit membru al aca- 



demiei; iar în 1851, el fn însărcinat cu un con 
de geografie Ia universitate. lucrările lui K., 
îndestul de numeroase şi însemnate, pot fi con- 
siderate ca modele în genul lor. Pe lângă ope- 
rele citate, mai adăugim: Atlas universal (1857 
până 1861, iar a 2-a ediţie a apărut în 1881); 
Ettmographische tlbersichtskarte des Europiu- 
schen Oriente (Berlin, 1876) ; Karte der Dobmdja 
(Berlin, 1877); lucrare ce, din nefericire, nu este 
tocmai exactă; Lehrbuoh der alten Qeographie, 
(1878); General-£arte der SMost-Europăiachen 
Halbinsel (Berlin, 1881); Atlas antiqana, (1885). 
El a mai pnbUcat un mare nnmer de oarte etno- 
grafice, istorioe şi politice asupra diferitelor 
ţeri. Conaidente'în massă, lucrările lai E. sfint 
incontestabil cele mai exacte şi mai importante 
din cele publicate pâuă acum în felul lor. La 
31 Iulie 1898, Germania savantă a serbătorit 
al 80-lea an al nasoerii lui. f 22 Apr. J899. 

[I. I. Nacian.] 

KIesertt, mineral, sulfat de magnesiu hidratat, 
moDocUn. In straturi în salinele dela Stassfurt, 
Hallstadt, Kalucz. 

Ktetewetter. Saf. Qeorg, musicograf germ., 
n. 1773 în Holeschau, f 1850. După ce-şi com- 

Sletă studiile prin Albreohtsbei;ger şi Hartmann, 
ereni in eninn'd o aderentă aatoriiate în do- 
memnl istoriei musioei. Frinoipalele sala sotieri 

Sublioate se npoarti la: Şooala flamandă (1826), 
[usica apuseană (1834), HoiUca Greoilor mo- 
derni (1836), Goido d'Arezzo (1840), Husica Ara- 
bilor (1842), ş. a [T. C] 

Klew, guvemament în Rusia mică, 50,999 km*., 
cu 3.576,125 loc. (1897). Capitala situat 
lângă rîul Nipru, cu 247,432 loo. (1897) se com- 
pune din trei oraşe: Podol, centrul comerciului 
şi industriei, K. vecAiu cu universitatea Vladimir, 
Pecer^ ca mănăstiri şi loc de pelerinagiu ; primul 
ort^ situat la şes, celelalte doue pe înăltimi ; K. 
mai numeră 12 suburbii. Catedrala Sf. Sofii (din 
seci. XI); universitatea e dela 1833. In £. re- 
sidă xm mitropolit K. e unul din oele mai veohi 
oraşe ale Rusiei ^ e considerat de Ru^ oarecum 
oa oraş sfSnt, din canaă, că aoi au primit stră- 
moşii lor creştiiusmul. Intre 1037 ^ 1060 K. a 
foet capitala imperinlni. 

Kikliida, (ChitMT^), oraş în Ungaria, coti 
Torontal, 22,768 loc. (1891), Şerbi (12,855), Ger- 
mani (5719), Maghiari (3519) şi Români (434). 
Însemnat comereiu de cereale şi industrie de 
morărit. Tribunal, sucursala a băncii austro- 
ungare, gimnasiu, scoală de fete superioară, 
şcoală comercială, industrială şi textilă; staţiune 
de cale ferată. £. era capitala districtului serbesc 
cu acelaşi nume până La 187t^ când a fost în- 
corporat Ia comitatul Torontal 

Mlar-Bafl, şeful proviantorilor dela ourtea 
Saltanuloi 

iradara, comitat în Irlanda, prov. Leinster, 
1693 km*., cn 70,000 loc. (1891); capihila Naas. 

Klllt, (Chilia), oraş în Bugeac din audul Ba- 
sarabiei, se află aşezat lângă braţul Chilia al 
Dunării. Posiţiunea geografică este 45* 26' lat 
nord. şi 46° 56' long. est. după I-iul Meridian. Are 
o poporaţiune de 8014 loc. (receus. 1892). K. 
după mai mulţi istorici e vechiul Licostomon 
al Grecilor; din monumente istorice posedă âucă 
până acum o veche biserica, construită de Ya- 
sile Lupu la 1648. (CI Basarabia de Z. C. Ar- 



Digitized by Google 



6 



EiliouuidBaro — Kino. 



bnre, pae. 301) ţi roiaele vechei cetă^ s Im 
Stefui câ Mure. Forttreaţa ara figura p&trst& 
a poligODulai, se afla ooostraitft pe malul st&ng 
al Donării îatr'o vale ^ în cinnunferenţi e de 
800 stânjeni, dinspre ofimp exintft remăşiţele de 
Glasis cn trei platforme, patru bastioane şi cinci 
tnrnuri de piatră, din cari done optangulare. 
Această cetate a fost bătatft de Ruşi in trei rin- 
duri, la 1770 de generalul Bepnin, Ia 1791 de 
generalal Gudowicî şi la 1807. Spre nord dela 
cetate se aâă oraşul K., locuit de Moldoveni, 
Greci, Armeni şi Ovrei. 

KiliniUil8aro,(KiIima-Kd8aro), mante în Africa 
estioă,300km.ve8t-Qorâ'TestdelaMombas,480km. 
dela laoul Ukereve (Victoria Nyansa) de o în&l- 
^mfl de &7(j3 m., se împarte în ^limuidsaro 
mare 3* 7' 30" lăţ. sod., f>5* 22' I. est. dela Ferro 
(5703 m.) şi Kilimandsaru mic (5500 m.) Linia 
de zăpadă se începe la 5000 m., graniţa vegeta- 
ţiunii e la 3333 m., a arborilor la 2w6, locuinţe de 
oameni la 1483 m. preste nivelul mării. Pentru 
prima dată a fost ve(}ut acest munte ta 11 Hain 
1848 de cătră misiouanil Rebmann. 

Kltkeniiy, comitat în Irlanda, prov. Leinster, 
20ti3 km»., cn 87,154 loc. (1891). Capitala K., 
cu 11,024 loc., are reşedin^ episcopească; ca- 
stelul conţilor Ormond cn galerie de tablouri. 

KM, (ffrecj 1000 unităţi dintr'o mesară anu- 
mită, 8. e. âlognun, Kilolitru, Kilometră. In 
România o mesnrft veche pentru cereale, 1 Kilo 
a 2 mierte â 8 dimeili i 16 ooa ~ oiroa 290 litre. 

Kilogram = 1000 gnme. Kilometru = 1000 
metri. Kilolitru ~ 1000 litre. KOowaU, unitate 
practică de forţă electrici, oare este echivalent 
cu 10' watts (v. ac.). 

Klnberley, C^ev-Kwdtj, oraş în Africa sudică, 
districtul diamantelor, nu departe de paniţele 
vestice ale provindei Oranje, fondat la 1872, 
10,000 loc. 

KiHolOS, {ArgentieraJ, insulă grecească spre 
nord-est dela Milo, 42 km*, şi 1515 loo. (1889). 
Pimentul de K., on fel de piatra de cate, e 
rennmit. 

KIlMlf COimonJf Su ai ioi Miltiade, lipsit cu 
total de cdoooen^ na putea să devină atotpu- 
tinte prin ajntonU popondni ; Upea de elocaenţi 
era insft înlocuită prin mari talente militare. 
Viaţa sa politică se întinde între anii 476 şi 
449, în 469 aduce in Atena osemintele legeu- 
darulni Teseu. K. era ud mare admirator al or- 
ganisării militare din Sparta şi adesea făcea 
Atenienilor elogiul Spartanilor. In 461 este exilat 
din Atena pentru timp de <}ece ani, în 457 este 
reuhiemat şi în 449 a. Chr. moare. K. era un 
ÎDversunat duşman al Persanilor. [Caiou.] 

KlnoH, Loghi, n. la 1876, Romfin din Mace- 
donia, a făcut stadii strălucite de pictură Ia 
academia de arte frumoase din Miinchen. Ta- 
blourile sale se deosebesc printr'un colorit viu 
şi o technică aproape perfectă. Lucrări prin- 
cipale: >PoBt mortem laureatusc, «Ifigenia în 
Tauri8«, «Bachusc, •Beduin*, «Orientalas «Natora 
moartă* ş. a. [Caion.] 

Kinoardiiie, (Mearua), comitat în nord-estut 
Scoţiei, 1005 km», cu 35.ti47 loc. (18î)l); ca- 
pitida Stonehaven. 

Kliid, Friedrichj poet germ. puţin original, 
n. 17fâ în Lipsea, f 1843 îd Dresda. Ser.: 
Poeai (ed. II, 5 voi., 1817— 25); Novele şi Ro- 



mane (5 voi., 1820—27); Sorieri teatrale (4 voi., 
1821 — 25), între cari textul ta opera lai Kreutzer 
•O noiq>te în Granada* şi la »pDtaşuU (Prei- 
achfltz) lui Weber. 

Kinemtlea, (grea.) partea meohaoioei, care 
se ocupă OQ mişcarea, fără respect la massâ şi 
la puterile motrice. 

Klimnatograf sau Kinetoacop, aparat construit 
de Edison, cu ajutorul căruia se trece repede 

{le dinaintea pnvitorului o serie de fotografii, 
uate iute ona după alta (15 pe secundă) de pe 
un corp ce se mişcă; prin aceasta se produce 
ilasiunea mişcării reale a corpoluî. 
KlRMltherapIa, v. Gimnastica medicală. 
Klnetloa, (grec.) partea mechanicei, care se 
ocupă ou legile mişcării. ţinSnd samă şi de nuwsa 
corpului şi de puterile ce-I pun în mişcare. Se 
detâebesoe de xinematică, întrtuM aceasta din 
armă nu consideră massa corpului şi puterile 
motrice. 
Khnz, V. Knezi. 
Klnlzay, Pawi, v. Chines, Pan. 
King, (engl.) rege. King, (Fa), mesară de su- 
prafaţă în China,! 10(t meu = 67,335 m". 

KlflUlake, Alexandru WUliam, scriitor englez, 
1811—91. £1 a publicat Eothen, poveste de că- 
lătorie în Orient De asemenea a scris : Istoria 
resboialai Crimeei, o lucrare de mare valoare. 
K. a fost deputat în parlament dela 1857—68. 
El a combătut politica lui Napoleon III, ou pri- 
lejul anexării Savt^ei. 

Klng's Cointy, un comitat al Iriandei (Leinster). 
Acest comitat fu înfiinţat în timpul domniei 
Măriei, a primit numele în 1557, în onoarea 
r^elui Spaniei Fitip II, bărbatul reginei Mana. 

KlD^sley, Oarol, scriitor enjd-i n. 12 Iunie 
1819 in districtul Devonshire (Holne). K., după 
ce a studiat teologia la Cambridge, îmbrăţişa 
cariera preoţească, în care desfăşură o activi- 
tate demnă de toată lauda. Aşa K. a respăndit 
cultura bisericească în sinul poporului, făcend 
o mulţime de predici: Villaye Sermons. O parte 
din predicelo sale au fost traduse îu netnţesco 
de Kratzinger (Ootha, 1885, 2 voi.). Operele lui 
K. au fost publicate în 28 volume. Doue din 
scrierile lui au un deosebit interes: Hypatia, 
or neov fois voith an old face (1852) şi West* 
ward ho (1885). In cea dintfliu K. vorbeace de 
confiictul ce există între lilosoGa veche şi cre- 
ştinism, iar în cea de a doua este o povestire 
patriotică şi religioasă asupra epocei reginei BU- 
sabeta. K., malţămită talentului ce aret», a fost 
numit ta 18.^9 profesor de istoria modernă la 
universitatea din t'ambridge. Scrierea lui istorica 
e: The Roman and the Teuton (1864). f 1875. 

KlllkeI, Ghttfried, poet şi scriitor germ., n. 
1815 în Obercassel la Bonn, 1846 prof. de istoria 
artelor în Bonn, luând parto la mişcarea repu- 
blicană şt mai w^i la revoluţie. în 1849 e prins 
de trupele prus. şi osândit pe viaţă la închi- 
soare de fortăreaţă, 1850 fuge din îochisoare la 
Londra, nnde funcţionează ca docent do limba 
germ., deia 1866 profesor de istoria artelor îu 
Ziirich, unde f 1^2. Cf. Henne am Rhyn: (}. 
Kiakel, ein Lebensbild. (Ziir., 1883). 

KinO, sucul uscat al pomului Pterouarpus Mar- 
aupium, ce cresce prin India, Ceylon şi pe coasta 
Malabarului. Familia Leguminoaselor. Elsepre- 
aintă în bucăţi mici, strălucitoare cu coloarea 



Digitized by Google 



KiDoptasma — Ki&ber. 



brană închisă şi chiar neagră. Abia solabil în 
apă rece, complet însă în apă catdă şi alooot, 
procarind acestora un gost adstringent şi tare 
acid. Et conţine ca principia imediat un soiu de 
UDin, ce ee precipiţi Ia tratarea cu axâ^i minerali. 
Pe lângă aceasta mai conţine Pirocatecbina şi 
EjDOina G14 0^ Hji. E. se întrebuinţează în 
medicină. [8. M.] 

Klmplatna, nume ce s'a dat de cătră Stras- 
imigeria 1892 arohoplasmei (arohiplasma), sub- 
stanţă ce ooDstitQe, di^ Boveri, sfera atraotivă. 
Dapă Strasboxger K., ce se mai ^oe şi fitar- 
pfamojoonstitae membrana plasmic a celmelor. 
intră în constitaţia cytoplasmn şi intenrine în 
fenomenele de reproducere ale* celulelor. 

Kieto, (MitUtOf SaifcioJ, oraşul sffint al Japo- 
neiilor, situat pe insula Nipon, cu 279,792 ioc. 
(1890); odinioară aci resida lUoado; palate pom- 
poase, temple numeroase; industrie de mfttasă 
şi porţelan. 

Klpaifsa, NtcoUie, cronicar grc., a scria o oro- 
nicâ asupra mtemplărilor din IfoldoTs de pe la 
1716 în a treia domnie a lui Mibail Racoviţă 
VoeTod. Cf. >Arobjva< din Iaşi, 1^ pw. 85. 

KirahŢţ AdeUbert, distins general al Ini Sigis- 
mand Batbori ; fu trimis cu oaste wdeleană în 
ajntoml lui Hihain Viteasnl. Luă pute la Inpta 
dela GlUngăreni (1595) şi ca comandant al or- 
tilerim a contribuit mult la isbinda Rominilor. 

KirUy-Darfoz, corn. mare ia Ung., oott Săbnar, 
234S loc. (1891) Maghiari şi RomÂni. 

Kirtiyfalva, (rom. CraifaUuJf com. mică în 
Trans., coti Ternava mică, tmloc. (1891) Ro- 
mâni şi Maghiari. 

Urilyki, piac de munte, v. Craioa. 

Kirâiypatak, v. Craiva. 

Kirelitaelk Hugo JBwcdd, conte, general 
pnis., n. 1809 în Neumarkt, t 1887 la Mobolz 
iDlĂ^acia; 1866 comandant at divis. 10 de in- 
fanterie, 1870/71 al ooip. 5 la Weissenbnnţ, 
Wârtb şi Bedan, 19 Ian. 1671 reqiinse marew 
iBilt ^ Parisienilor, după aoeea comandant gen. 
iu PonOf 1880 se retrag din servioin. 2) K., 
Wolffang, scriitor şi cntio germ., n. 1857 în 
Londra, 1879 — 88 a trăit în Muncben ocupat 
cu studii estetice, mosicale şi literare, 1888 pri- 
inesoe conducerea foii din Dresda >Mf^azin fiir 
Litteratar des In- und Âuslandes*, 1889 foiletonist 
la *Meues Dresdener Tageblatt*, şi 1890 la >Dres- 
dener Nacbrichtenc A scris poveşti, novele şi 
romane. 

Klrolnr, Atatuuiu, savant german, n. 1601 
in Oaiia. S'a făevt iesuit şi a funcţionat oa pro- 
fnor în WUnbo^. In decursul resboiului de 
ilO ani a iţjniu în Avignon, de aoi în Roma, 
nude a propus matematica şi limba hebraioă în 
colegial roman. Hai târ^n s'a ocupat oa ar- 
cheologia. f 1680 în Roma. Lui E. i-se atribue 
aflarea lateraei magice. 

n it U tttWf Guatav Bobert, fisician germ., n. 1824 
in KoDigsberg, f 1887. A foBt profesor de fisică 
în Bresâau, în HeidelbOTg, mai tânţiu în Berlin. 
Are lacTări însemnate în deosebitele ramuri ale 
fiiiicei. lutre altele sunt însemnate experimea- 
ţele şi stadiile s^e în analiaa spectrală, făcute 
ÎD societate cu Bunsen. 

bKirotanM, iufuM, jurisconsult şi Qlosof germ., 
o- 1802 în Soba&taedt Fost magistrat, apoi ad- 
voat general la cartea criminală din fieriin. In 



1848 fu ales deputat, apoi retrM şi reales de 
câteva ori. A creat iţisrul liberal >Demokrati8cbe 
Blatter*. A trăit câtva timp în împrejurimile 
Dresdei, ocapâodu-se cu agricultura şi fllosofia. 
EI a publicat Filosofia sciinţei, şi o broşură, 
Asupra i mortalităţii, criticând mai ales pe Hegel. 
Ca jurisprudenţă a scris : Legea asupra proce- 
durii civile în Prusia. [Nignm.] 

Klrfllilzll, popor nomad împrăştiat pnn Asia, 
după fisîonomie de origine mongolă, de altcum 
Torbesoe limba pară taroeasoă, locoiesoe pe ste- 
pele dela Turkestan spre nord, tntre lacul Caspio, 
lîol Tolga, laonl Arai şi rîol Irtis, până la'ToboI 
şi Ural, oare teritor poartă nomele de: atepele 
EirghiziloT, unde K. daoend o viaţă nomadă, se 
ocupă cu prăsirea vitelor. Odiniouă au avut ad- 
ministraţie proprie sub chani; în present sub 
protectoratul Rusiei. Reliţ^unea vecho a fost oea 
păgână, în oara şi astătji crede o mare parte a 
poporalui. In present domoesce între ei islamul. 
Numerul £!.-lor este ca. 2.6(X),0(X), oea mai mare 
parte sub protectorat rusesc. [U. Bodiu.] 

Klrlari, Gheorght, medic, n. 1^9 în Etotia 
(Qreoia), f ^893 în Bucuresci; şi-a făcut stu- 
diile de nwdioină la MontpelUer ^ Paris, 1854 
reîntors tn Qrecia deavoltă mare aiativitate intru 
combaterea holerei, 1865 medic al carantinei din 
Calafat, 1867 medio primar al j.-lui Oorj şi al 
oraşului Tî^- Jiu, 18^ al asilulm ElenaDrâmna, 
1881 deschise în Bucuresci spitalul Eenocrat 

Klrid, numirea torc. a insulei Creta (v. ac.). 

KIrie slel8on.('jrr«c.^ >I)oamneînduratesprenoi<, 
este complexul rugăciunilor de învooare a ajuto- 
rului şi îndurării lui Dumnezeu. In cultul bisenoei 
orientale începând din v»shime (Const apost. 
Vm, 6 şi 10), rugăciunea aceasta formează o 
parte din cultul litui^o, şi ca un respuns la ru- 
găciunea colectivă pronun^tă de cfitră diacon ori 
preotul celebrant, adeseori se repeţescedin partea 
prundior cântăreţi ori a poponilni oradinoios. 

Kirfc-Para^iaetra taraeac^ 0-211 Cor. 

kirauuit (Kermanf KaniMma), provincie în 
sud-estnl Penăei, în partea mai mare netocoită, 
oa. 25,000 km*., dimpreună cu litoralul Mogistan. 
Capitala E. e situată la partea vestică a unui 
şes roditor şi are 45,000 loc. ; industrie de mă- 
tasă şi lână 

Klrman^ahaD, oraş fortificat în Persia, capi- 
tala prov. Ardilan, cu 32,000 loc. 

KIrschner, Lola, (^eudonim Ossip Schubin), 
romancieră, n. 1854 in Fraga, făcu numeroase 
călătorii (Bruzella, Paris, Roma); îa numeroa- 
sele fiale romane şi novele zt^răvesoe cu ein- 
oeritate lumea mare internaţională, viaţa şi sbn- 
oiamările ei, în multe privm^ după exemplul 
Ini TuTgenjew. 

KlsăllţsnI, com. rurală şi paroohie dimpreună 
cu cătunele: Biscăul, Hrobeşcoa, Marohea, Hi- 
stecîoul, Moisiuca şi Sooolea, moşie boierească 
în căp. Vijeiţei şi în j. Futilei, în Bucovina, 
are 907 loc. (8-2 ort -or., 10 rom.-cat, 75 mos.), 
o şcoală primară. [Br. 1. 0. Bbiera.] 

KIsMr, com. mare în Ung., cott. Comora, 
3398 loc. (1891) Maghiari; staţiune de cale fe- 
rata, moară cu vs^r, atelier de maşinării şi 
ţiglărie. In E^ se află cea mai mare herghelie 
a statulni, înfiinţată la 1854 peotm prăsire de 
cai pursânge şi semisange de rassă râgleză. In 
fiecare primăvară mânzii de nn an se vând la 



Digitized by Google 



8 KÎBch — 

licitaţie publică, putend oumpera namai suditi 
ai monarchiei aastro-uogarej cari aa să se oblige, 
că oioi-cănd nu vor vinde in străinătate mănzii 
oompera^. 

Klwb) Enoch JSnriOt medic jţerman, n. 1841 
în Fn^ unde se afli ca profoBoi. E. pnotioă 
la băile din Harienbad. A eoris: HaDdbuch der 
eJlgemeinen und uţeciellen Balneothera^ 1875; 
Heilquellen nod Kororte BShmeos, 1879; Fett- 
leibigkeit, 1888. 

Klsdedw6, denumire maghiarft poitra grădini 
de copii. 

Klsateiţ^ comună rurală, parocliie şi moşie bo- 
ierească in căp. Coţmanalui şi j. Zastavnei în 
Bucovina, are 25t(5 loa (2396 ori-or., 169 mos.), 
o scoală primară. [Dr. I. O. Sbiera.] 

KIsfalidy, 1) if., Caroi, (Kâroly), poet magh., 
părintele comediei magh., ti. 6 Febr. 1788 în 
Tet-Szentkat f ^1 ^ov. 1830 în Budapesta. A 
studiat oind dase gimn., apoi a intrat în şcoala 
mititarft din Jaurin. In 1804 a întrat în ser- 
yidn militar aotiv, a luat parte îd luptele 
contra lui N^leon I (1805), iar la 1811 pă- 
răsind cariera militarft a studiat piotura în Vieoa. 
După ce a consumat averea plutească, a pri- 
be^t prin Germania, Italia, apoi înfrânt de su- 
ferinţele vieţii s'a reîntors în patrie, la Buda- 
pesta, unde se sus^nu din pictară. In timpul 
pribegiei cunoscend iii poetioă apuseană, sub 
influenţa acesteia s'a încercat a sorie opere dra- 
matice. Drama >Tat(irok Magyarorszâgon*. repre- 
sentatâ în Alba-regală (Szekesfehervăr) Ia 1B19 
de o societate teatrală, a produs efect neaşteptat; 
această împrejurare atrăgând tienţia literaţilor, 
iar de altă parte asigartnda-î sub8i8ten|a, 1-a în- 
ooragiat să-ţi continue aotivitatea lit id această 
dire^une, şi a scris în scnrt timp dramele : Ilka, 
Eemeny Simon,8KiUigyi szabadnlăsa, Uaty&sâiâk, 
Barăts^ es otwylelkuseg, preste aceste se ri- 
dică >8t3bor vajaa« şi ca mai bună *Irene«, deşi din 
punct de vedere al tragicului toate siînt greşite. 
Activitatea desvoltată în acest ram al lit, cul- 
tura-i europeanăj experienţa şi judecata-i obiec- 
tivă a grupat in jurul seu pe toţi literaţii vechi şi 
ooi, cari în toate lucrările lor au oonsultat pe £. 
Sprijinit de bărbaţii lit YSrtismarty, Toldy, Bajza, 
Eolcsei, Czuczor, etc, la 1822 a publicat alina- 
oaohul >Aurora< de oupiios beleb'tstic, care fu 
organul aowtei sooietăţi lit (1822—37), când i-a 
urmat «Athenenmosnb redacţia literaţilor: Bajza, 
Ydrâsmarty, Toldy. K. a produs mai mare efect 
în lit ma^. prin comediile magh. >Eetâk«, »Csa- 
lodâsok*, >LeâDydrzd<, >Părtiitok<, în cari se reo- 
glindează în modul cel mai Mei viaţa socială 
a poporului magh. A mai scris câteva naraţiuni 
şi descrieri comice, cântece poporale, elegii şi 
balade. Meritul lui E. e că a introdus în lite- 
ratura magh. o direcţiune nouă, romantismul, 
dominat de elementul poporal-naţional. Toate lu- 
crările sale apărură după moarte. E. E. minden 
munkăi, editate de Fr. Told;^, 10 voi. Buda 1831, 
a doua ediţie e editată tot in Budapesta YI voi. 
1893 de Jos. Bănoczi. 

2) KttfaJnăMjMaMmdrUf poet liric msgb.^ la în- 
ceputul seol. XIX a fost oel mai serbătont îm- 
preună cu (Tsokoniu ; frate ca Carol K., n. 27 Sept. 
1772 în Siimeg, f 28 Oct 1844. A studiat fllosofla 
şi dreptul, dar neavend aţlioare pentru cariera 
jurididi, a intrat în miliţie. In 1793 fii trimis 



Eisaeleff. 

ca f^ardist la Viena, iar 1795 transferat Ia ao 
regiment din Italia ; s'a luptat în contra lui Na- 
poleon I, la Milano; prins de Francezi, fii trans- 
portat în Frovence, unde sorise oănteoele oele 
mai fnunoase de unor «Hirnfi B»relmd«. Eli- 
berat din închisoare, dii|A oe luase parte în mai 
multe lupte în Qennania şi Elveţia, la 1800 s'a 
reîntors în patrie. In 1801 a publicat prima 
dată poeeiile sale lirice Himfi szerelmei, cu cari 
şi-a întemeiat nomele literar. A mai publicat 
fabule cu snbiect din trecntol poporului ma- 
ghiar şi cAteva drame, dar ou pu^n auooes. Ope- 
rele lui au fost editate de Fr. Toldy 1847, apoi 
Angyal Dăvid VIII voi. 1893. [4-j 

„KIsfaludy-t&TMsig", societate literară magb., 
în&nţatâ în 1830 la stăruinţa amicilor lui Carol 
E-, pentru ridicarea unui monument în memoria 
amicului lor. In aoest scop a editat operele lui 
(Tarol E., şi din suma adunată a ridicat un mo- 
nument de marmoră în grădina museului na- 
ţional cUn Budapesta; la 1^ s'a oonstitoit într'o 
sodetate Uterani, ca să premieze opere estetioe- 
poetice. Această societate, după >lcad. magh.«, 
a lucrat mai mult pentru înflorirea literaturii 
beletristice maghiare. La 1842 modiflcându-se 
statutele societăţii, a luat numele «Magyar szep- 
irodaimi intezetc 8u.b această devisă a început 
pe lângă premiarea operelor estetice-poetioe, a 
transplâuta în lit maghiară clasicii antici şi mo- 
derni, biblioteca lomantioă a popoarelor modeme, 
şi a aduna cântecele şi le^ndele poporului magh. 
Membrii acestei societăţi de present sunt indi- 
geni 50, străini 20. Intre membrii corespondonţi e 
^ lodf Vulcan, redactorul »Familid<, membru or- 
dinar al academiei române din Bucoresd. [4-] 

Klshizt, T. Caieşa. 

Kltll-lnmk, (în antichitate Ha3/^$)t oel mai 
mare rîu în Asta mică, isvoresce in Eossedagh 
şi se varsă în Marea Neagră spre est dela ^- 
nope; deşi are lungime de ca. 900 km., nu e 
navigabil. 

KIlJflHfi, V. Chişinen. 

Kl8-K6kQllfi, numele ung. al unui comitat şi riu 
în Transilvania, v. Ternava murii. 

Klmiet, resignarea oarbă a Musulmanilor în 
ÎDtemplările sorţii. 

Klsa, (Chi^), Maiem, canonic gr. -cat de Lugoj 
şi membru fundator al •Asociaţiunii transilvane*, 
n. 16 Nov. 1816 în Beoea (cott Crasna]; şcoalele 
elementare şi gimoasiale le-a studiat luŞimleul 
Silvantei; fitosoSa şi teologia în Oradea mare. 
In 1841 fu numit profesor ia ^imnasiul gr.-cat 
din Beiuş, unde a funcţionat pană în 1847, când 
fu dispus de paroch în Cianadui nou, lângă Mako; 
iar in 1854 numit din nou profesor de filosofie 
şi limba latină în cl. VIII a ginicasiului din 
Beiuş, şi în 1856 distins cu titlul de asesor con- 
sistorial. Infiinţându-se diecesa şi capitlul gr.-cat 
de Lugoj, E. fu unul dintre cei dintâi canonici, 
numit in 1857 ; dar din causa unui morb grav, 
de care suferea, a putut desvolta puţină acti- 
vitate în acea demnitate, f 4 Martie 1876. A 
lăsat o mioă fnndaţiune pentru diferite scopuri. 

[Dr. I. Radu.] 

KItseleff, Paieel, comite, general şi diplomat 
rus, n. 1788 la Moscva dintre familie de boieri. 
1812 adjutant al prinţului Bagration şi apoi al 
împeratului Alexandru I, 1814 colonel, 1817 
maior general, conduce operaţianile în resboiul 



Digitized by Google 



EiasingeD — Kitheron. 



9 



ca Tonii din 1838, ctnd devine locotenent ee- 
oeralf iar în 1^9 comandant al corpnlni 4 din 
caTsleria de reservă, guvernator al Moldovei şi 
Munteniei în timpul ocupaţiunei rusesci. In 
a(.«astă din armă demnitate s'a aretat liberal şi 
iabitor de progres, a luat mesuri înţelepte pentru 
administrarea ţerilor romfine, fiind o excepţiane 
între toţi bărbaţii roşi, oari au exercitat vr'o 
comandă în (erile noastre. Părţile bone ale re- 
sulamentalai organic sedatoreso mai mult 
Ini. 1833 comandant al infanteriei trimisă în 
ajatorul eultanulat contra vioe-r^elai figiptolni, 
1834 eeneral de infanterie şi membru in con- 
siliul de stat, pieaident al comitetului domeniilor 
coroapei 1838 ministru de domenii, se distinge 
prin îngrijirea oătră oele 18 milioane de ţerani 
ai doaieniilor, fundează şooale. ferme, asigură 
jostiţia. 1856 ambasador la Paris p&nă la 1862. 
Remâne în Paris, onde moare la 2H Nov. 1872. 
(Cf. Scrierea lui Papadopol-Calimah în Analele 
Acad. Bom., IX kt) 

KiMiaffflB, loc de cură de primul rang îo Ba- 
varia. Cunoscot în toată lumea pentru apele sale 
minerale, aai sunt clasicele representante ale 
isToateltur moderat femginoase şi sărate, ou o 
însemnată cantitate de acid carbonic. Spre sco- 
puri <te vindecare se folosesc iavoarele : Bttâozy, 
I^andnr, Soolaprudel ^ SohtobanispmdeL Toate 
sunt rect dela 10— 20"C. Se folosesc atftt de 
beat cât şi pentru bu. Afară de aceste isvoare 
principale se găsesce ânoă un isvor cu api amară 
pnigativi. Situat la o înălţime de 200 metri, £. 
are o clima destul de moale şi valea este bi- 
nişor scutită de ventarile nordice. Isvoarele de 
aid sunt indicate la toate afecţiunile, cari recer 
o schimbare mai repede iu organism prin asi- 
milarea sau reducerea substanţelor din economia 
animalică. Bogăţia gazurilor de acid carbonic 
cdte un factor de frânte al apelor de aici pentru 
a fi întrebuinţate oa bii oo soop de a excita îu 
mod favorabil nervii {uelei. Afară de băi sărate, 
calde ^ se &o mu de duş, de abur, de gaz, 
de nămol sărat; inhalaţie de aer comprimat, in- 
halaţie de apă sărată pulverisata, hidroterapie, băi 
de rază (Strafalbad), băi nndalante (Wellenbad). 
Acestea din urmă au meniţiunea de a înlocui 
băile de mare. Unde asimilarea materiilor nu- 
tritive ^te deranjată, slăbită, la anemie şi scro- 
fuloeă. în cari caşuri stomacul nu supoartă o 
cură mai intensivă, acolo apele din K. atât intern 
L-ăt şi extern aplicate sunt ca preferinţă r8co> 
mandata. Caşurile cari mai adeseori obvin în E. 
s-unt: dispepsia, catarul de stomac şi intestine, 
congestia ficatului, piatră la ficat (Sere), tumoare 
de sţdină, congestii la cap şi nevrosele; boale 
femeiesciţ oatanui cronice ale olanelor respi- 
raţinnm, alec^i icamaiit« şi artritice ale in- 
cheietniilor. Literatură în toate limbile modeme. 

[Dr. Vuia.] 

KittM:* (sanscr. KriţnâJ, rîu in Decan (India 
anterioară), isvoresce în Ohaţii vestici şi se varsă 
io Oceanul Indic în apropiere de Masulipatam; 
l'.iSO km. lung; dela el duce un canal la Go- 
daveri şi la Madraa. 

Kis-UftzÂItiw, oraş în Ung., coti Jăsz-Nagvkun- 
Szoinoi, 12,527 loc. (1891> Maghiari. Gimn. ref., 
g'.-oală iadostrială, jud. cercoaTă, oficiu de dare, 
itaţirme de cale ferată. Hotsrol de 19,780 hec- 
tare e foarte fructifer. 



Kltal sau (^Uaia, lac în sndul Basarabiei, la 
gurile rîaleţelor Chirghiz şi Chirghiz-Chitai. E 
an lac foarte sărat, dar sarea nu se dobândesce 
din apele sale, ci ceva mai departe din lacul 
Sasic sau Cunduo. Pe partea dela meaz&-(^ a 
lacului Kitai se afiă colonia bulgară Chitaia. 

Kltaibel, P., n. 1757, t ca profesor de botanică 
în Pesta 1817. Botanist renumit prin scrierea 
sa clasică: >Descriptione8 et icones plantarum 
rariorum Hun^iae*, ^ntrn car© conaotorul 
baron Waldstem a contribuit Ia partea ei mate- 
rială deosebit de luxurioasă şi exactă. In scrierea 
aceasta pentru prima dată vedem pronun^ndn-se 
un spirit critic la discernerea florei şesurilor un- 
guresci, a Bănatului ^ a Transilvaniei, cftt şi cu 
deosebire a CarpaţUor dacici. I.A. Pr.] 

Kltalbelia Willd., (botan.) gen monotipio din 
familia Malvaceelor, tribul Malveae, cuprinde 
plante erbacee perene. K. vitifolia Willd., este 
unica specie, ce cresoe în regiunea Dunării în 
Ungaria inferioară. [Z. C. P.] 

Kitai-Cod sau Cod-Kitai, sat în sudul Basa- 
rabiei, a fost pănă la 1790 un sat de Tătari, cari 
au plecat în Crimea, în locul lor la 1817 s'au 
aşezat nisce voluntari Moldoveni şi Bulgari şi au 
format o colonie de 400 suflete. Satul posedă o 
biserică de piatră. 

KHara, instr. muaicid al vechilor Ore^. con> 
fundat adese cu lira (v. ac), de care însă se 
deosebia prin lada sa de resonanţă. Numorul 
coardelor a variat; au fost K. până oa 18 coarde. 
E. se purta sospeodată pc umerut stâng prin 
ajutond unei oarele (telamon). Cu evul mediu 
K. cade din favoare şi dacă se mai găsesc âocă 
instrumente de forma ei, ele poartă ou totul alt 
nume. Astfel e s. e. erul-ul breton. In timpii 
moderni cuveotul E. s'a adoptat de diferite limbi 
pentru a denumi înstr. ca coarde pişcate, dar 
afectând forme deosebite (cetera. chitara, gui- 
tare, zither, ţiten^ oa totul străine vechei E., 
oare în forma ei primitivă nu s'a men'^not decât 
la unele popoare remase într'o civilisa^nne pri- 
mitivă (Kisar etiopian). [T. C] 

KltfianI, lac la sudul Basarabiei, numit de Ruşi 
Zagomoe, iar de Bomuni Chiţcanii, are o lungime 
de preste IVs (Cf. Lacurile din Basarabia în 
•Basarabia din seci. XIX< alui Z. Arbure, pag. 69.) 

Kifeani^ »ai în Budjeao, aşezat pe mdul 
stâng al gârlei Botuşilor, la depărtare de 20 km. 
de Tirguşorul Cauşani. 

Kltcheaer, (pron. chicener), Horatio Herbtrt, 
lord, general englez, >eroul dela Omdurmati*; 
n. 24 Iunie 1850 în Irianda. 1870 voluntar în 
arntata franceză. Durâ resboiu intrat în aca- 
demia militară din Woolwich; 4 Ian. 1871 lo- 
cotenent; 1892 comandant aaprem al oştirilor 
din Egipt. Şi-a căş^at mare renume prin în- 
vingerile asupra dervişilor din Sudan (1^6 — 99), 
luând Doogola, Abu-Hamed, Berber, Omdurmao, 
Cluirtum, şi supunând întreg Sudanul. Kegina 
i-a dat titlu serdar şi lord de Chartum, iar 
parlamentul i-a votat 30,000 1. st recompensă 
naţională. Boia 18 Dec. 1^ şeful statului major 
al iui Roberts, genoralisiiiiul trapelor engleze în 
resboiul auglo-boer din Trausvaal. |t.] 

Kitheron, iiiunte situat laogâ hotarul dintre 
Boetia şi Atica în Grecia. Pe acest munte Lfuius, 
regele Tebei, a lăpedat pe flul seu Oedip ca să 
înlăture uzgia ^^laBca. [Caion.] 



Digitized by Google 



10 



KiţaleBcu — Elapka. 



Klt>lMei, /ffoomfi^ efOBoop de Btuen, t. Ido- 

centie 2). 

KiMiiio-KdnrgI, (Kainargi eel mie), sat în 
Balgaria, 23 km. la sud-est de Silistra, renumit 
prin încheierea păcii între Rutiia ţi Turcia din 
ăl Iulie 1774, prin oare Rusia primia Azovul 
şi o mică parte din Crimea. E începerea de 
panere în aplicare a ideii lui Fetru oel Mare, 
adecă nimicirea Turciei şi alipirea creştinilor de 
Kub Otomani. Afară de proteotoml rus, cu care 
ne-a hărăzit, această pace mai ava drept urmare 
pierderea Bucovinei (1777), preţul unui viitor 
sprijin, ce Austria să-L dea Porţii pentru Crimea. 
De atunci datează şi consulii ruşi în principate. 

KluklaH, oraş (wmercial în prov. chinezi 
KiangBt, lingă laogcekiaiig, ca 53,000 Ioc. Dela 
1861 e desehis strainilor. 

Klmlu, cea mai sudică din cele patra insule 
japoneze, 43,615 km', (dimpreună ca insulele 
liulna) Şl 6.166^4»} loo. ( 1890). Capitala Nagasaki. 

KIwa, V. Chiwa. 

Kiwi, pasere, v. Chivi. 

KUbeiiliavn, v. Copenhaga. 

KJeIn, (Kjelgjf), gnvernament niso-polon, la 
poalele nord-estice ale Carpaţilor, 10,(^3 km'., 
cu 763,746 loc. (1807). Capitala K. are 23,189 Ioc. 

Klaar, Alfred, scriitor germ., n. 1848 în Praga, 
trăiesce acolo; a scris: Drama modernă (3 toI. 
1883—84); Frandso Grillparzer ca dramato^ 
(1801); mai malte comedii, ş. a. 

lOâttA», (pron. olacîoo) /irfiaii, scriitor polon, 
n. 6 No7. 1838 în Vilna. 1869—70 consilier 
aulic în ministeriul de externe al Austro-Dn- 
gariei. Ser. : >Une annexion d'aQtrefois. L'union 
dria Pologne et de Ia Lithaanie* (ed. II. Paris, 
1869); «Enides de diplomaţie oontemporaine<. 
(Paris, 1866); -Roczniui polskie< (Paris, 1865, 
4 Tol.); »Lm deux chaDceliers* (Bismarck şi 
Gorciacov, ed. III, 1877); Coreepondenţele poe- 
tului Hiokievioz (1861), etc. 

„Kladderadatsch**, foaie umoristică polit-sa- 
tirică ilustrată, ce apare odată pe septemână în 
Berlin, urmând o direcţie liberală; a foet în- 
fiinţaţi la 1848 de David Ealtsch şi Ubrarul 
Albert Hobnann. 

KiariMf oraş în Boemia, oercul timiohowţ ca 
17,215 loc. (1890); însemnate mine de cărbuni 
şi de fier. Usine de tier şi de oţel. 

Kladova, comună in Serbia, pe malul drept al 
Bunărei în stisul Severioulai. Veche cetate tare 
în timpul puterei Turcilor, constituită din 4 ba- 
stioane, un castel şi un şanţ interior. K. forma 
o basă a Turcilor pentru trecerea în Banat pe 
la Rusava (Orşova). Romanii ocupau acest punct 
printr'un mic post întărit La 1502 K. era că- 
zută in manile Turcilor, cărora li-o răpesce lasa 
de Som, codi. Timişoarei. Mihaia Viteazul o ia 
in 1505 dela Turci; la 1689 electorul de Baden 
o ia Turcilor; tratatul dela Pasarovici din 1718 
o dă Austriei îmjpreană ou Belgradul, Bănatul 
şi OIţenia; Turcii o reiau Ia 1738; după res- 
boinl din 1877— 78 Turcii pierd K. 

KlaMIlftirt, oraş şi capitala Carintiei, în Austria, 
19,700 Ioc., cu fabrici de piele, tutun, postav 
şi cu o mare fabrică de plumb. Dela 1799—1813 
a stat sub domnie franceză. [M. Bodiu.] 

Klanarlli, loan, pedagog magh., n. 1832 în 
Losoncz, cott. Gomor, şi-a făcut studiile univer- 
sitare în Pesta şi Viena, 1852 prof. prov. în 



F61fl|eyfaăşa, apoi iw iftnd profesor ord. la gim- 
nasiue din CiDonserici, Baja, Odorheiul secu- 
iesc şt 1861 director în Beszterczebânya, drept 
resplată pentm succesele sale obţinute în lupta 
contra elementelorna^onaliste slovace, iar la 1876 
director suprem da studii; 1883 fu chiemat in 
minîsteriu; numit consilier de secţie, apoi con- 
silier ministerial, a lucrat mult pentru refor- 
marea instrucţiunii îo Ungaria; toate reformele 
introduse în timpurile mai none în înveţă- 
mentnl public secundar sân^ strins legata de 
numele lui, şi s'a distins şi pe terenul literaturii 
didactice, -f 8 Oct 1898 în Beraterczeb&nya ca 
secretar de stat în retragere. 

Klaţka, GeoroCf general magh., n. 7 Apr. 1820 
în Tîinişoara. Ca absolvent al academiei militare 
din Wtoner-Nenstadi a fost numit 18^ locote- 
nent în garda magh., iar 1848 prim-locot în 
reg. 12 de graniţa. In 1848 s'a ţius la disposiţia 
ministeriului magh., care I-a tnmts ia Ardeal, 
împreună cn Oâl Sândor ou o prodama^e dia 
19 Ibuu (în speranţă oi reţ;ele o va ^iroba ul- 
terior), ca să înduplece regtmentele de graniţă 
secuieaoi să se adune în tabera din Seghedin. 
Aceasta s'a făcut ou ignorarea gavemulm ar- 
delean, înainte de >nniafie<. (Cx Jakab Elek, 
Szabedsăgharczunk, pag. 136 — 159). In luna lui 
Sept. K. a fost trimis la Fojon şi Eomărom spre 
a oondnoe fortifloarea oeţămor. In 1849 fu numit 
comandant ti annatoi din Ungaria sup., oa atare 
avuse în 26—28 Febr. lupte viototioase oa gen. 
anstr. SohUok, în urma cărora fu numit ge- 
neral. In 10 şi 26 Apr. împreună cn Oorgey au 
raportat alte victorii. In acel an fh numit mi- 
nistru de resboiu; in scurt timp şi-a dat demi- 
sianea, pentru a primi comanda şi aperarea 
celei mai renumite cetăţi, Komărom. Ce serviciu 
a făcut K. cu cei 18,000 honve4i causei ma- 
ghiare, este etemisat în istoria magh. contam- 
porană. Fapt e, oă cetatea Komărom n'a putut 
fi cucerita, ci că şi după capitularea dela Vi- 
Ugos (13 Aug.) a mai resistat şi a refnsat at&t 
provocarea Austr. cftt şi a supremulai coman- 
dant msasoţ Pastdevios, pentru capitulare. In 
27 Sept. primite fiind, in 8 puncte, condiţiunile 
de cwitokre puse de K., foarte favorabile şi 
onorifice pentru întreaga sa armată, capitularea 
s'a ratificat şi subscris în oartirol gen. Eaynaa 
în Pttszta Herkăly. K. din Komărom s'a dos la 
Londra, de acolo ia Genua, apoi în Elve^a, iar 
de aci în Constantinopole. In tot locul a dos- 
voltat o extraordinară activitate îu interesul 
causei maghiare. Inajunulresboiolui italian (1859) 
a pregătit rescoala, ce avea si erumpi în Un- 
garia; pacea dela Yillafranoa însă a zădărnicit 
acel plan. In 1866 oiţanisi in Silesia sup. le- 
giunea magh., care abia trecută pe pimenbu Un- 
gariei, a trebnit ai se retragă, cioi paoea s'a 
încheiat între puterile be%erante. In 1867 când 
cu amnestia gener. s'a întors în patrie, a fost 
ales deputat cu program guvernamental ; în scurt 
timp s'a retras de pe terenul public şi s'a oca{>at, 
mai mult în Constantinopole şi Oenua, cu în- 
treprinderi financiare. Numele dînsului este unul 
dintre cele mai strălucite şi populare ale istoriei 
magh. contimporane. A scris mai multe opuri, 
între cari e mai însemnat: >Der Natiooalkrieg 
in Ungam und Siebenbuigen.< f 17 Maiu lSi)2 
în Budapesta. [L Si Ş.] 



Digitized by Google 



KlaoBtlul 

KhMthal, oraţ raontwi în Oennaoia, pe plă- 
teai noid-Teetic al muntelui Han, în gnvenia- 
mentol praman Hildsshmnif 8760 loc. Academie 
de mine, oa oolet^ai inimoase aroheologioe. 
fiiserioa cat şi oea evang. Mine de argint, de 
ânc. de phunb ^ aramă. [M. Bodhi.] 

KlazMMifn, anal dia oele 12 oraşe ioDiane 
din Asia mici, spre sud-vest dela Smirna. 

KIeurihea, fiioeof şi poet grec din şcoala stoici 
şi saccefior al întemeietorolai ei, 2IeD0, n. pe 
la 300 a. Chr. în Asros în Asia mică, a petrecut 
^>oi in Atena ca ^iler. OcapÂndo-se ca cerce- 
tAri filosofice, al toi este meritul do a fi pus în 
sistem doctrinele şcoalei stoice. Din Bcrienle sale 
au lemas numai fragmente, publicate de Bnink şi 
Schaefer în >AQalecta> şi >Poeta6 gnomici*, 1817. 
(Cf. Teodoresou, Ist fiL aot) [PU 

KM«r,*/eaii,BiipNf(^ff«ieral francez, n. 1753 
JaStrasabaTgjasaaustlaCair în Egipt la 14 Iunie 
1800. Fio! unui zidar, studii architeoturala I^ris 
în 1772, în 1775 întră în şcoala militaiă dela 
Mnenich. In 1785 se întoarse în Alsacia şi se 
ocupă ca architeetura. Intră în timptU revoluţiei 
ÎD gaida naţională şi ^wi treptat ajunse în gra- 
dele cele mai mari ale ierarcniei militare, Bind 
unul din generalii cei mai renumiţi ai repu- 
blicei. Fiind lăsat de Napoleon ca general de 
căţHtenie a armatei din Egipt, fu asasinat de un 
turc fanatic, pe stradă. 

KMa, (alias CtamJ, ioan Inoetnfiu, baron de 
Sad, episcop al Bomftnilor uni^ din Traosilvania 
şi părţUs ei adnexe. După moartea episcopului 
Giurgiu (v. ac.), împeratal Carol VI ca ordinul din 
17 Apr. 1728 lăndru Să se ^nă sinod electoral, 
care să-i preeinte 3 candidaţi pentm acaunul 
episcopesc al diecesei Făgaşului. Sinodul se 
ţinâ in 4 Iunie 1728 in A.-Iuba în presenţa oo- 
misaiului reg. I. AotaUfy, episcopul catolic tran- 
silvan, şi a lui Adam Fitter, rectorul colbului 
iesuiţilor din Cluj. Aceet din urmă lucră mult, 
ca intre candid^ să fie şi vr'unul dintre tinerii, 
cari ÎQveţaseri în şcoalele iesuiţilor. Astfel fu 
candidat şi loan Micu (Klein). Imperatul insă 
în loc să denumească iodată pe vr'unul dintre 
candidaţi, la propunerea oancelariei aulice tran- 
silvane, cu botărirea sa din 15 Aug. IT28 a pus 
biserica unită sub direetozatul părintelui ies. A. 
Fitter, care eu putereqnasi-epiacqpeaBaăoguvemâ 
1 an şi 3 Ioni. Fitter ţinu şi un sinod dircesan 
cu clerul unit în Clnjmbiăştur la 15Nov. 1728. In 
sinod se aduseră mai multe hotărîri pentru conso- 
lidarea unirii cu biserica Romei şi s'au luat dispo* 
siţii pentm înfr&nares preotulai Hailat din Şona, 
care îndemna poporul din scaunol Oihalmului să 
treacă la neunire. In acest sinod s'a ivit mai 
ăntătu idea, să se îufiiuţeze un seminar exclusiv 
pentru Români gr.-catoliui, spre care scop se 
hotărî, să se înainteze un memorial la curte, 
ca averea remasi după episcopul loan Giurgiu 
şi confiscată de erar să se dea pentru infiinţarea 
seminariului. In 25 Febr. 1729 armă Dumirea 
lui K. de episcop şi oonsitier imperiUeso Acesta 
se născii Hj&2 lo Sad, cottui Sibiiului. Numele 
familiei sale a fost Micu, iar nuoiele Klein şi 
1-a luat mai tânjiu. Studu în seminariul iesui- 
ţilor din Tirnavia (Nagţ'-Szombat), unde cardi- 
nalul KoUonits din bauii sei şi din averea re- 
masă după episcopul Jany înfiinţase o fundaţiune 
peDtm creeoerea tioenlor greco-catolioi, pentru 



— EloîiL tl 

cari, şi in specia) peutra Românii din Trandl- 
vania, canlîaalul KoUonits mai dede âncă o în- 
semnată avere iesoiţiloT. K. şi după nnmirea sa 
întru episcop ramase în ooleiriul lesaiţilor până 
în 11 Iulie 1729, când la ordinul împen^ui 
ae duse la Mnnoaoiu. unde în mănăstirea gr.-oat 
a 8f. Nioolae făcâ noviţtatul pentru a întră în 
tagma călugărească a 8f. Vasilîe. In 23 Sept 

1729 fu sfinţit preot în biserica gr.-oat din Pocs 
a •Preacuratei lacrimante«. După un an de no> 
viţiat făcu profesiunea de călugăr în mănăstirea 
amintită la 25 Sept 1730 şi;^! Xnk numele de 
Inocenţiu. Aprobuea numirii lui de episcop în- 
timplnâ unele greutăţi în Roma din causă, că el 
nu funcţionase de loc in viaţa publică biseri- 
cească, dar la întrepunerea cardinalului spuiiol 
Cienfiiegoa, care ounosoea pe Români de cind pe- 
trecuse in Viena, Papa Clemente XII in 1 1 Sept 

1730 aprobă alegerea şi numirea lui X., oara 
in acelaşi ao în 25 Oot at v. (5 Nor. st. n.) 
fu ooQsaorat episcop prin George Gmiadie Bi- 
saoczy, episcopul unit (ratean) al Muucacralui, 
care-1 făoase mai înainte şi călugăr şi preot 
K. Du-şi ocupă îndată scaunul episcopesc, ci pe- 
trecu mai mult timp probabil la Huncaciu spre 
a se iniţia în guvernarea bisericească şi apoi 
merse la Viena spre a r^ula afacerile biseri<%i 
sale. In absenţa lui, diecesa Făgăraşului era sub 
conducerea vicarilor episoopesci st a teol<^alui 
Qorgei, care snpliuia in această calitate pc R^^. 
In 28 Sept 1732 K. se îostală in Făgăraş cu 
mare solemnitate i^toi în (jllele urmâtwe ţinu 
săbor mare, în oare se luară disposi^i pentru 
consolidarea unirii, pentru administrarea mai 
promptă a biserioei şi pentru stii^iirea abusurilor 
din cler. Activitatea desvoltată pe toate terenele 
vieţii publioe de ep. K. a fost extraoi^nară şi 
io parte însemnată au succese foarte mari. Lui 
este de a se malţămf înfiinţarea oraşului Bla^ 
(v. ao.), unde îşi mută şi reşedinţa în 1737; lut 
şcoalele, mănăstirea şi catedrala din acest oraş. 
Âncă înainte de instalarea sa, la 1731, se ru- 
gase de împeratul Carol, să-i facă o mănăstire 
de călugări basiliani, cari să consbtuîască oa- 
pitlul episcopului, să-l qute la oultul divin, să 
administreze diecesa în cas de vacanţă, să apere 
credinţa catolică, să ţină şcoale şi să predice 
cavental lai Domneau. Imperatul îo 1732, la 
propDueiva camerei de resooiu, destina apre 
scopul acesta venitele unni dominiu fisoaL losâ 
fiindcă venitele acestea nu erau îndestnlitoare, 
E. îşi raînoi cererea îo 173r), când petrecuse 
timp mai îndelungat in Viena în interesai bi- 
serioei şi naţiunii sale, duşi lipsit de bani, iar 
sinodal din Blaj dela 26 Iau. 1738 se obligă, că 
şi clerul rom&n, ori cât de sărac ar fi şi chiar 
şi când ar trebui să-şi ventjă şi ce are, va con- 
tribui pentru mănăstire 25,000 fi. numai să se 
hotărască locul, unde să fie pentru tutdeuna re- 
şedinţa episcopului şi a mănăstirii. In urma 
acestor rugări şi oferte în 30 Martie 1738 a'a 
încheiat în Viena contractul pentru clădirea mă- 
năstirii, şcoalelor, bisericei şi reşedinţei episco- 
pesc! în Blaj, iar imperatul prin diploma din 
21 Aug. 17%, în schimb pentru dominiul epis- 
copesc dela Gherla şi Sâmbăta de jos, dădu die- 
cesei Făgăraşului dominiul fiscal dela Blaj, Mană- 
rade, Bpâtac, (3ergăul mare, Tiur, Veza, Ciufud, 
Sânosl, Petruat, Iclod, Fănade, Şona şi Spini, al 



Digitized by Google 



12 



Klein. 



căroi venit era oompniat in 6000 fl. Din această 
somfi jnmetate era destinată pentm îotreţiDerea 

epiticopului, iar altă jatnetate pentru 11 călogări, 
20 alumoi în serainariul de băieţi din Blaj şi pentru 
3 vălugiri-preoţi, oari aveau să-şi oompletese stu- 
diile în geminariul de Fropa^da Ude din Roma. 
Despre şooalele, cărora E. Io-a pus basa, să se 
va<}ă articolul Blaj şi Aaron, iar despre mă- 
năstire accentuăm, că p&nă lasfîrşitnl seci XVIII 
a fost focular de cultură şi pietate şi adăpost 
pentru mnlţi binemerita^ bărbaţi ai biserioei 
unite şi ai naţiunii române. Aceştia împreună 
cu alţii; pe cari tot K. îi aşeză în şcoalele ca- 
tolice din AuBtro^Unnna sau îi trimise Ia Roma, 
deveniiă cei mai lelo^ ^>ostoli ai oultorii na- 
ţionale şi propagatori ai moravurilor bune în 
poporul nostra deciijutîn urma asupririlor se- 
culare. Dominiul din Blaj în mânile unor epis- 
copi cu înaltă cultură intelectuală şi morală, 
deveni isvor de fundaţiuni însemnate pentru 

Eromovarea culturii şi religiosităţii. Iubirea de 
iserică şi naţiune a lui K. era atât de învă- 
păiată, încât într'o epistolă adresată nunţiului 
apostolic din Vleoa exclamă: >Astfel sum dispus 
in sufletul meu, încât tot ce pot face pentru 
bunăstarea oierului şi naţiunii noastre asuprite 
Bpxf mărirea lui pumnedeu şi binele sBntei bi- 
serici, nu m'aş îndoi un singur moment a o 
îndeplini chiar şi ou văiBarea sângelui meaj>ro- 

{iriu.< Această iubire a fost motorul actintibtii 
oi K. Ânofi înainte de inat^area sa, între 1729 

rână 1732, a înaintat 8, iar după aoeea, între 
733—1740, şesespre^eoe petiţiuni Ia împeratul 
Garol. Plângerile episcopului şi clerului pe sourt 
erau următoarele: Preoţii în contra disposiţiilor 
cuprinse în diploma Leopoldină a doua, nu se 
bucură de sentinţele clerului catolic, căci dire- 

S'toriile şi domnii (proprietarii) îi prind, îi ju- 
oâ şi-i pedepsesc. Pe soţiile şi copiii lor îi 
aruncă în temniţă. Sunt siliţi să plătească de- 
cimă preoţilor de altă lege. Ei în loc să capete 
sare, pe care Românii o s^ă şi o transpoartă 
pe uscat şi pe apă, precum capetft gratuit preoţii 
altor confesiuni, nn sunt scutiţi nid de taxele 
de vamă la poduri şt tîrguri. Credincioşii uniţi 
în loo să dea decime preoţilor sei, sunt siliţi a 
le da preoţilor de altă confesiune chiar şi în 
comune, unde nn se află nici un luteran ori re- 
format. Io loo Bă se înfiinţeze şcoale pentru 
Români, domnii opresc dela înveţătură nn numai 
pe Bii iobf^ior, ci şi pe ai preoţilor. Românilor 
nu li~se permite să-şi clădească biserici. Nici 
episcopul, nici altul din cler nu are dreptul a 
lua parte Ia dietă. Cei dela putere voiesc să re- 
ducă Dumerul preoţilor în detrimentul cultului 
^ al binelui sufletesc. Fiilor naţiunii române 
este oprit a se îndeletnici cu artele şi cu in- 
dustria, nu siînt primiţi în nici o breaslă, no 
se aplică în funcţiuni publice, n'au drept de a 
cumpera şi a moşteni, nu li-se permite să-şi 
planteze vii şi să-şi cultive grădini, pe cele plan- 
tate şi cultivate li le strică, n'au ntoi un drept 
la păduri şi Ia ape, ci numai să fie încărcaţi 
ou none taxe, aşa oă necum să fie consideraţi 
ca fii ai patriei, nu sunt nici măcar teleraţi. 
Deşi împoratul Carol ancă în 11 Dec. 1732 po- 
runcise ca plânsorile episcopului in decursul se- 
siunii dietale de atunci să se examineze de o 
comisiune sub presidenţa lai Franc. F. conte de 



Wallis, comisar şi plenipotenţiar la dietă, totuşi 
se vede, oft aoeutft oomisiune pu^n sau ohiar 
nimica nu a lucrat, căci împeratul, la plânsoarea 
episcopului, în 2i Nov. 1734 dădu din nou ordin 
gttvemalui, ca o oomisiune sub presidenţa gu- 
vernatorului loan Haller în timp de 2 luni să 
studieze chestiunea amintită şi să-i faoă raport. 
Actele comisiunii, cu a cărei procedură epis- 
copul, precum se vede din desele lui renton- 
strâţium, nici decum nu era mulţămit, au fost 
trimise împăratului, însă acesta până la moartea 
sa, întemplată în 20 Oci 1740, nu le-a resolvit 
în totalitatea lor, ci au remas moştenire impo- 
rătesei M. Teresia. Cu toate aoestet episcopul 
obţinu şi dela împeratul Gand unele avântai 
de importanţă. Aoesia prin un deoret din 1732 
a dat episcopului soaun şi vot, raoţ ^ titlu în 
staturile (dietă) şi între baronii ţeni. Prin de- 
cretul din 24 Ian. 1736 concede, ca şi preoţii 
uniţi să capete sare gratuit, şi anume cei din 
comune mai mari 6, cei din comune de mijloc 
trei şi oei din comune mai mici doue măji. Prin 
decretul din 4 Hârtie 1739, din motiv oă Blajul 
devenise reşedinţă episoopeasoă, îi oonoede pri- 
vilegiul de a ţinea tîrg Joi în fiecare septemână. 
In urma decretulni din 24 Ian. 1736 fiscul re- 
stitue clerului unit proprietatea dîn Oarda (agrii, 
live4i, morij ocupată de fisc sub pretext, că ar 
fi fost a episcopului Oiur^n, pe când în reali- 
tate o cumperaae derul pentru călugării sei. 
Opera înoeputft sub Carol pentru emanciparea 
biserioei şi naţiunii sale, a oontinuat-o episcopul 
ou energie şi mai mare sub domnia Măriei Te- 
resia. Pentni aperarea clerului şi episcopului la 
ţnivern, în dietă, la tablă, în comitete şi la sedrii 
îşi tocmi advooat pe loan Tolnay. Jn Yiena îşi 
ţinea agent plătit pe Geoiţe Hardt. Ancă în 1741 
ar fi dorit să meargă la curte cu o deputeţiune 
din cler şi popor, precum îi recomandase Nunţiul 
apostolic din Viena, dar boala l-a împiedecat, 
măcar că intenţinnea lui era să sosească lo Viena 
deodată cu depntaţiunea dietei transilvane, în 
fruntea căreia era noul oancelar Gyulafi^ şi ple- 
case ftncă din Nov. 1741. Abia în vara anului 
1742 meise şi episcopul la Viena, unde mai mult 
de nn an trei luni stărni pentru drepturile 
Insericei si naţiunii sale. In fine primi dela îm- 
părăteasa rescriptul din 9 Sept. 1743, prin care 
o parte din cererile lui se împliniră. Preoţii în 
comitete, scaune şi secuime să capete poipune 
canonică, ori lectioal. In fiecare sat să se dea 
uniţilor loc de biserică şi de oase parocbiale. 
Clerul în sensul diplomei Leopoldine din 1699 
să se bucure de teate sentinţele, cari Ie au la- 
tinii, să nu plătească decime după posesiunile 
lor parochiale, nici vamă, honorare, taxe şi al- 
tele asemenea. Uniţii să nu mai fie opriţi prin 
domnii de păinent a-şi clădi biserioi. Fiii ioba- 
gilor, cari ar voi să umble la şcoală, să nu mai 
fie opriţi din putea domnibr. Românii nobili 
să fie consideraţi Ia oficiile publice întocmai na 
ceilalţi nobili ardeleni. Acestea le-a dobândit 
Klein. Cu privire la unele rugări ale episcopului 
rescriptul din 9 Sept 1743 a dispus, să se faca 
cercetere, episcopul adecă susţinea, câ diploma 
a doua Leopoldină din I70I ar fi fost publicată 
şi primite în Tranuilvania, şi prin urmare trebue 
să se aproabe şi din partea împărătesei, şi astfel 
să fie primiţi şi Românii între staturile ţeriL 



Digitized by Google 



Klein. 



13 



Qpn dovoâî asexţiaiiea, episcopul se provoca 
Ja depatatnJ refonnatilor şi unitMilor PuspSki, 
care recDnoecase validitatea aceleia, apoi adause: 
ţTan ne do&re, că originalul diplomei s'a pierdut 
io rerohtţiiuiea lai Bikooxy. Dar eete adeverat, 
eâ oanceptul original se tStit în cancelaria aulică 
traasîfTaai, precum a Rpas însuşi r^jstratorul 
de acolo Boer, c& s'a anat între acele scrisori, 
pe cari Ie svnse la mftnă reposatul cancelar ba- 
ronul de KtezoD.* Cu toate acestea imperăteasa nu 
aproba aceea diplomă, ci dispuse să se mai caute 
Ş în arcfaivnl grivernultii transilvan. Episcopului 
îi Gâijiise foarte greu, că âncă prin diploma lui 
Caiol din 21 Aug. 1738 fnsese obli^t să-şi ţină 
teolog iesnit dÎD vezutele dominiulni episcopesc. 
In contra aoastei dispoGÎţii şi presto tot în contra 
oU^sfflentalai de a^şi ţine teolog străin de neamol 
^ I^ea Ba, episcopul a protestat de repeţite ori 
foarte energic si cu cavinto chiar vătămătoare 
h adresa ieeaiţilor. Ca toate acestea împSrăteasa 
dneamdati on-l abeolvft de acel obligament Im- 
lănitea altor rugftii împerăteaaa a ţinnt-o în 
snspens, paadnd în proapwt cenetări nlterioare. 
Ceruse aaecfi episcopul şi aceea, ca naţiunea ro- 
m&nâ să fie pnmită între staturile transilvane 
ca a patra noţiune politică- Episcopii uniţi să 
&e membri ai guvernului transilvan in calitate 
de oonâlieri. Cei doi vicari episcopesci şi no- 
taiiul clemlni împreună ou teologul să aibă vot 
ţi scann în dietă. IMotre nobilii români doi tot- 
dnua 8ă Se asesori la taUa ivească şi alţii să 
fie candida^ şi la oficiile cele mai înalte. Legile 
ţani, caii ar fi prejudiţioase uniţilor, să ae şteaiga. 
Privitenile ^ diplomele, oe le-an căpetat 
acum Românii dela împeraţi, regi şi principi, să 
fie ÎDtărite din nou. Blajul să fie declarat cetate 
liberă ca drept de a-şi trimite deputaţi în dietă. 
Robotele iobagilor romftni să se reduci la 2 (}ile 
pe septemftnă, starea lor nesuferită să ae uşureze 
fi si U-se restitoiască posesiunile răpite. Toate 
acestea s'aa ^nut în sospeos, iar episcopului s'a 
interj? să mai meargă la Tiena fără de scirea 
şi ÎDToirea curţii- Klein imediat după primirea 
rcscriptulni din 9 Sept. 1743 se plânse amar şi 
în termini foarte drastici la împărăteasa pentru 
aeîmpUnirea cererilor sale, apoi ae întoarse aoasă 
spre a lua parte la dieta din Klain dela înce- 
initnl anului 1744, in care aveau si se pertrao- 
tau ^ doi artiooli (VI şi TII), dela cari el aştepta 
îmbnntbaţîrea sorţii bisericei şi naţiunii române. 
Epunopalîn termini drastid spulbera obiecţianile 
na^Qwor privilegiate, cari nu voiau să recu- 
noască Românilor nici un drept. Românii sunt 
oisce pribegi, 4îce^ staturile, iar episcopal res- 
pondea: nu pot fi altcum, fiind-c& sQnt apăsaţi 
până la sânge. Snnt numai ţerani şi iobagi, ^iceau 
staturile. Nu este adeverat, respundea episcopal, 
căci avem nobili în districtul Figâraşnlm şi liberi 
în fnndnl regesc. Suot tâlhari şi boţi, (Jiceau 
staturile. "Sn trebue să ve miraţi, respuodea 
episcopul, pentru ci acestor oameni an li-ae lasă 
nimic abră de piele, din oe ai ae hrănească. 
£3ânt leneşi, ^icean staturile. Dar nnmai Românii 
Te lucră ooneleţ biile de fier şi de aur, iar anora 
li-se trve şi pielea de pe ei, respundea epis- 
cupnl. Clerul şi poporul român nu sunt uniţi din 
inimă, d>cean staturile. Despre cele ce sânt as- 
cunse în inima omului numai Duinne4eu poate 
judeca, re^imdea epi8oq>alf şi altele asemenea. 



Pe lângă toată resolaţiunoa, cu care episcopul 
aperă biserica şi naţiunea sa, artioolii amintiţi 
nu aa fost primiţi de dietă în forma preaentată 
de imperăteasa, oare voia să inarticnlexe Useriw 
unită, să-i asigure libertate deplină şi îndtva 
să uşureze şi soartea naţiunii române. E|HBOopal 
mâhnit până în adâncul sufletnlui, dădu nn protest 
solemn ÎQ contra hotiririlor dietei şi între altoie 
făc staturilor imputarea, că nesoooteao voinţa 
expresă şi serioasă a împerătesei. Staturito se 
simţiră vătemate în loialitatea lor patriotică şt 
ou sgomot turbat şi ameninţări de violentt pro- 
vocară pe episcop să-şi retragă cuvintele. Precum 
toţi in contra lui, aşa ato el singur contra tu- 
turor, şi ur^ tuturor se descărca pe capul Ini. 
Infrioat şi lo primejdie de a fi aruncat pe fe- 
reastră, episoopnl îşi revocă protestul, îl reinoî 
însă olenil ţd popoiiil. Intr'aoeea aosesce la gu- 
verunl transilvan decretul împerătesei de dto 
15 Iun. 1744, în care se (jicea: >Asupra unor 
poooto din feluritele cereri presentato snocesive 
de răpeşte ori Maiestăţii noastre dio partea iu- 
Utuhu n(«tru orediocios, onoratul ^ măritul 
loan Inocenţiu baron Klein de Sad, episcopul 
Făgăraşului al Românilor do ritul grecesc uniţi 
cu sfânta biserică romană, dio i>rincipatul nostru 
Transilvania, deşi au emanat înainte de aceasta 
graţioasele noastre hot&rîri şi poranoi, totuşi după 
oe unele, cari n'au fost pertractate şi decise, 
trabne să se pună acum pe tapet şi si se re- 
solveze, am hotirft milostiv, ca numitul episcop 
al uniţilor, baronul Klein, si ae preaentese ad 
în curtea noastră. Ve poruncim deci graţios, sft 
intimaţi botinrea noastră acelui episcop, şi să-I 
aviaaţi, să nu-şi amAne sosirea, pentru ca propu- 
nerile sale făcute înainte de aceasta si se poată 
pertraota ou atât mai coiăDd.c fipiaoopul îoainte 
de a pleca Ia Viena, ţiniî sinod m 26 Iun. st v. 
(6 Iul. st. o.), la care au luat parte şi uoii fruntaşi 
mireni spre a se sfătui, de unde să se acopere 
cheltuelile episuopolui ou călătoria la Viena în 
cause naţionale şt bisericeeci, şi în 23 Iul. 1744 
pleci^ la curtea împerateasoă. De mult presîmţia 
Klein, că duşmanii bisericei sale şi ai naţiunii 
române ii vor pune o^ul. Deja în 1741 scria 
nunţiului apostolic din Viena: »Dar în oontra 
nrastrft nnmai aoela na învinge, oare nu looră, 
ţi numai acelea on se orad, cari nu ae 4ic«, şi 
in alt Ioc: «I'entm căuşele, cari Ie- am luat în 
aperare, me uresc aproape toţi magnaţii şi fruntaşii 
acestei provincie* (Transilvania). Cerend tot pe 
atunci intrepunerea şi ajutorul primatelui Un- 
gariei 4ioos: *oĂci altcum în aceste timpuri cri- 
tice, când comprovinoialii noştri (adecă guveniul 
şt naţiunile privilegiate din Trana.) îşi încordează 
toate puterile in contra bisericei mele, aceasta 
în scurt timp va trebui să ajungă acolo, îooât 
si nu i-se mai vadă nici ruinele spre derogarea 
credinţei ortodoxe şi periraa multor sufiete.< Când 
dar guvernul, magnaţii şi ceilalţi fruntaşi ai na- 
ţiunuor privilegiato vectori, că pe Klein âncă îl 
mai învită la Viena, oa si i-se pertraetoce ce- 
rerile de mare importanţi politici, cari ftnoă nu 
fuseseră decise, ei şi-an pus toată influenţa în 
cumpenă, ca aceasta să nu se poată realisa. De- 
nunţările duşmanilor lui Klein sosiră mai curând 
decât el la Viena, şi astfel în loc să se înceapă 
cu el pertractarea cererilor nedecise, fii îndrumat 
ai se presentese înaintea anei oomisioni aulice 



Digitized by Google 



14 



Elein. 



spn a respnitde la vr'o 82 întrebfiri, prio cari 
deocamdată se cereau Domai inforraaţiuni asupra 
faptului, dar na se ficea fioc& cercetare asi^)» 
episcopului. In şedinţa oomiaiuDii dela Itt Nov. 
1744 episcopul dădii unele infortnaţiani asupra 
stării religioase din Ardeal şi despre sinodul din 
25 Ian. 1744. La şedinţa a doua pusă pe 7 Dec., 
episcopul na se mai presentă, ci pria preotul 
seu Aaroo şi agentul Hatdt contestă canonici- 
tatea fonilui şi comunică, că însuşi nunţiul apo- 
stolic i-a interzis de a mal apare şi de a res- 
punde. In 10 Dec. 1744 plecă la Roma, dnpa ce 
vicariului sen Aarou şi secretarului seu P. DuJyai 
(Daiana) Ie-a dat bani, ca să se reîntoarcă acasă. 
Ajans ÎD Homa episcopul presentâ papei Be- 
nedi<^ XIV mai multe memoriale, în cari în 
esenţă cerea si ae confirme şi să se execnteze 
cele doue diplome date de împeratul Leopold în 
favorul uniţilor; Hă se liberei^e beneficiul epis- 
oopeso de sarcina de a plăti teologului în tot 
anul câte 300 fl. ; teologul să fie de ritul grecesc : 
şi ales de episcopul ; să fie destinat an nobil \ 
puteniic dintre uniţi cu autorisare legitimă de 
a primi toate recursele Românilor şi a-i apera 
şi scuti ÎD contra celorlalte naţiuni. Pontificele 
însărcina pe nunţiul seu din Viena, să meargă 
la împerăteasa şi să se Intrepuuă îu numele 
papeiţ ca să conceadă întoarcerea episcopoini 
in diecesi, scoaftnda-I ou aceea, oft a mers Ia 
Borna spre a visita limiDele apostolice. Gardi- 
natul nunţiu Paolucci s'a întrepus îo persoană 
la împerăteasa, îusă ace&sta sa arătat de tot 
exacerbată in contra lai Klein, (Jioend oa este 
na om avar, temerar 91 nsvrătitDr, $i adtnj;end, 
că de va cuteza a se mai întoarce în împerăţia 
ei, îl va arpsta. Pentru această îotrepanere epis- 
copul în 8 Oct l?4o mulţămesce nanţiului şi-1 
Toaţă, să poruncească vicariului episoopesc din 
Blaj, Bă-i trimită venitele dominiului episcopesc 
măcar de pe fuiii trecuţi. Vicariul Aaron i-a şi 
trimis în fiecare an tot ce a adunat până în 
22 Apr. 1747, c8nd s'a pus secoestru pe venitele 
domioiolai şi când cancelaria aulică transilvană 
nn 1-a lăsat să mai dea epiaoopolai nici măcar 
taxa de cftte an floreOf care o plătia pe atunci 
fiecare preot archiereului. Lipsit de ajutor ma- 
terial din diecesa sa, şi ve4eQd, cft împerăteasa 
Qu se înduplecă a-l lăsa să se mai întoarcă în 
dieoeeă, iar papa deşi mişcase toată piatra în 
favorul lui, nn-l poate susţine mai departe în 
scaunul episcopesc, Kleiu se hotări a reoui^e la 
cel mai desperat mijloc de aperare, să facă adecă 
imposibil ori ce guvern eclesiastic legal, până 
când Viena şi Roma na-1 vor pune iarăşi în 
scaunul seu. Spiritele Românilor tocmai ^unci 
arau foarte agitate, de cfind călugărul serbesc 
Viaarion intrase în 1744 îu Ardeal, salutat cu 
mare bucurie du toţi protestanţii, şi înduplecase 
pe mulţi Bomfini, mai ales din maiţinile sadice, 
a ae lăpeda de unire, şi de cfind episcopul Klein 
fusese luat la goană atât de grea. împerăteasa 
se încercase şi cu mijloace blâude şi cu cele mai 
aspre, oa să împiedece pe Români a trece la 
neunire. Puse 4 patroni ai unirii dintre cei mai 
de frunte bărbaţi din Transilvania, între cari şi 
pe românul Dobra. In 174t} trimise pe episcopiil 
Munoaciului Olsavsky să facă pace. Insa toate 
îuzadar, căci mişcarea pornită nu se mai putiî 
înăduşi. In mijlocul acestor agitaţiaoi Klein în 



12 Nov. 1746 trimite vioariahd jUiod ordin 1 
excomunice pe teol(»ul iesnit 91 sft convoat 
sinod, în care să notifice această afarisanie 
oierului. Vicariul se temu a împlini aoest onlii 
care i-ar fi atras mania curţii, şi despre aceasi 
avisa şi pe Klein. Episcopal însă nu se opri ac 
ci pentru neascultare de ordinul amintit, cu d< 
creţul seu din 25 Aug. 1747, trimis ia mai mul 
protopopi, depune pe Aaron din oficial de vict 
episcopesc, deşi acesta acum nu mai era viei 
episcopesc, ci apostolic, îl suspinde şi-I exc( 
munică. In locul lui pune vicar pe Nicolae Pa 
din Balomiri, pe oare il obligă să convoace 8ino« 
să publice o epistolă solemnă, prin care sub pt 
deapsa excomunicaţionii interzicea oleralui 1 
poporului a mai comunica cu Aavon, cu teologi 
şi cu cei ce îi ocupaseră beneficiul episcopcs< 
Vr'o câţiva protopopi se şi adunară în Blaj I 
8 Oct. 1747, ca sft se sfătuiască ce e de făcu 
pentru executarea poruncilor Iui Kleia. Aflânţ 
despre aceasta Aaron, care era la cules de vi 
îu Mănărade, şi poate socotind, că efectuira 
intenţiunilor episcopului, în Ioc să foloseasci 
acestuia, vor strica bisericii, a notificat starei 
lucrului Ia îusuşi guvernatorul Haller. imedia 
s'au luat mesuri să se năduşească mişcările in 
tenţionate de Klein. Acesta ne mai aveud în ui'ml 
ce face, după indeluogate şi interesante per 
tractări relative la abijicerea sa, în 7 Maiu 175; 
ab^ise în forma sa de episcopie şi până la moarto) 
sa, întâmplată în 2'Z Sept 1768, petrecu tot îţ 
Roma, unde fu înmormentat în biserica Sf . Sergii 
şi Bach a călugărilor basiliani. (Cf. Cipariu, Act( 
si fragmente şi Arohiv pentru fU. şi istorie; I 
U. Moidovan, Acte sinodale; NiUes, Symbol» 
ad illustr. Hist £ccl. or; Harmuzaki, Docu- 
mente şi fragmente ; Bunea, Chestiuni din dreptul 
şi ist. bis. unite. Blaj, 1893, partea II ; Ium 
Slavici, Ardealul. Bucur., 1893; Bariţiu, istorii 
Trans.; Oeorge Bogdan-Duică, Prouesul episco- 
pului Klein şi călugărul Tisarion. Caransebeş, 
1896; şi Documente şi notiţe inedite la subt 
scrisul.) [Dr. Aogustin Bunea.] : 

Klein (alias Clain). SamoUă, ieromonacb, di- 
stins istoriograf, filolog şi teolog. Numele lai dţ 
botez a fost Maniu, iar de călugăr SamoilŞ. 
Numele familiar i-a fost Micu, în locul căruia 
îşi luă Dumele nobilitar al nnohiului său barud 
Klein. Se născu 1745 în Bad Iftoga Sibiiu. Studia 
mai ăntaiu în Bld ca elev al seminariului şi 
mănăstirii »Banei- v estiri*^ înfiinţata de episcopul 
Aaron {v. ac. şi art Blaj). In 14 Oct 17t)2 se 
făcii călugăr basilian în mănăstirea amintită. Ia 
1764 fu numit superior al mănăstirii şi prefect 
al seminariului »Bunei-Vestiri* în locul lui At 
Rednic, care atunci fusese numit episcop. Iu 

13 Nov. 176d din partea acestui episcop fii 
înălţat ia diregătoria de edesiarch şi asesor cou- 
sistoriaL Ia l7f}6 trecii din mănăstirea >Buneî- 
Vestiri* în mănăstirea »8Gjitei-Ireimi< tot din 
Blaj, iar în toamna acelui an fu trimis în se- 
minariul catolic «Pâzmâny* din Viena, unde îm- 
perăteasa U. Teresia făouse fundaţiune pentru 
doi preoţi de mir din diecesa Făgăraşului. Aţi 
in 6 ani absolvă teologia şi filosofia. In 1772 se 
întoarse la Blaj, unde fu numit profesor de ma- 
tematică şi etică. însoţi pe nou alesul episcop. 
Gr. Maior Ia sinodul episcopilor gr.-cat. convocat 
de împerăteasa M. Ieresia la Viena în chestiunea 



Digitized by Google 



Elein. 



16 



wlitt)nIoT greceed, şi fâ de faţi la coDsaonrea 
3cebi ep^p întâmpla după sinod ta 23 Apr. 
ir73 în nsenca curţii împerateaci. Fentra eni- 
Atiosea sa fu Quinit prefect de stadii în semi- 
DintU teoloţ^c >S. Barbara* din Vieoa, uode 
împerâţeasa U. Teresia făcuse fondaţiune pentm 
50 clerici uniţi. In 1783 se întoarae ia măuă- 
stjrei>SLTreîmi«din Blaj, unde purtă mai multe 
i^cii bisericesci şi fu timp îndelungat conţionator 
îl bisericei catedrale. Intre episcopul 1. Bob (t. 
ac art) şi Samoili Klein aa fost relaţiuni foarte 
inconlate mai TÎttos dela 1794. Ouisa acestor 
neinţ^^eri regretabile nn trebne si o cintăm 
în aceea, o& Bob ar fi nrît pe oammiî înveţa^, 
oii că ar fi voit si strioe aşazămintele orientale, 
ori C8 ar fi fost contrar bonei înţelegeri între 
Românii de ambele confesiuni, ci în alte îm- 
prejniiri ^ intdmpJftri de atonoi. De pe timpul 
impeiatoliu lodf U sufla din Tiena un vânt oe- 
priincios câloeărilor şi pentru aceea S. Klein 
Jeja în anul 1784 s'a rugat sfi fie dimis din cinul 
tălogăreac Episcopul însă, care dacă Uar fi urît, 
ar & avut attuici prilej bine venit de al dimite, 
1-a re^Dot în m^ăatire şi 1-a ajutat în lucră- 
rile Ini literare, dfinda-i lui B& traducă >Biblia< 
ţe romfinesce. De lUtă paxte 8. Klein ou oca- 
sitmea alegerii de episcop din 1782 Incrase mult, 
ca ^naţieDarabanui, vicar episcopesc şi călugăr, 
» qangă episcop, şi un Bobţ iar dopft aceea în 
mod oBtentatiT, In dedioaţiunea opunii sen »Xeo- 
loina moralicească*, lăudă şi înălţă pe Ignaţie 
Duabantliţ care ajunsese episcop în Oradea mare, 
alât de tare şi OQ astfel de cuvinte, încât mulţi 
priviaa in aceasta o micşorare a episcopului Bob. 
Afară de aceea Klein, care era şi bolnăvicios, 
mai avea şi un temperament foarte vin, caro îl 
tâpia ^ la vorbe nesocotite şi necuviincioase faţă 
ca episodul şi cu ceilalţi fra^ călugări, iar în 
cbestiaui religioase apera şi unele idei singnlare, 
cari ceilalţi na le credeau ediScătoare pentru 
croUndo^ In 6ne pentru unele acţiuni imţira- 
dente, cum a fost între altele dedicaţiiinea isto- 
riei sale biserioeBoi, făcută mitropolitolni sârbesc 
dio Eariovitz, mai era şi bftnoit, ci ar vrea să 
treacă la neunire spre a se taee episcop gr .-or, 
în SibiîQ dapi moartea episcoputni Oerasim Ada- 
monci, insă de învinuirea aceasta se aperă ca 
Rucces ÎD frumoasa sa apol(^e din 20 Maiu 1798 
adreşatâcapitlulnicilo^rescdin Blaj. Mai adau^, 
ca şi antecesorii episcopului Bob avuseră neîn- 
ţelegeri cu călugării şi că spiritul de oposiţiune 
f&ţă cu episcopQl nu dispăruse din mănăstire, ci 
din coDtră se părea, că va isbacai mai vehement 
decât în trecut, şi atunci uşor se va înţelege, 
peatro ce eţnsoopol Bob, care înveţase chiar 
din piţeniile distiosolui seu imtecesor Orig. Maior, 
a fost atât de ngoros fată ca S. Klein, propu- 
mni gavemolni în 39 Kov. 1797, ca pe acest 
ieiomonach si-l trimiţi la Muncaciu,unâe în sin- 
gorătate şi tăcere să se pocăiască şi să fie ^nut 
cn cheltuiala mănăstirii din Blaj. Onvemul însă 
ca scrisoarea sa din 27 Ian. 1798 nn încuviinţă 
această disciplinare aspră, ci scrise episcopului, să 
oprească pe 8. Kloiu de a mai ieşi din Blaj şi să-î 
porasceaaBă, ca i^n clima sănătoasă a acestui oraş 
să-şi f^jască sănătatea şi să trăiască liniştit în 
mănăstire cu îndeletniciri evlavioase şi literare. 

Ormarsa acestor n^rartori înăcrite a fost că 
S. Klein pe la 1803 pbăsi Blajul şi ocupă postul 



de revisor de cărţi în Buda, unde muri în 13 Maiu 
1806 şi fâ înmormântat în cripta bisericei romano- 
catoUce dio cuartierul ■Hătzvaros* la 15 Maia 1806. 

Sam. Klein se făcu nemuritor prin operele 
sale filologice, istorice, teologice şi filosofice, atât 
de numeroase şi voluminoase, încât trebue să 
,ne mirăm, cum le-a putut scrie îatr'un period 
aşa scurt de 25 ani. Operele lui sunt: 1) Di- 
sertatio canonica de matnmoniojuxta disciplinam 
graecae orientalis Ecolesiae, Vindobonae 1781, 
2} Disertatio de ieinniis greacae orient Ecde- 
siae^ Vindobonae 1782, 3) Teologia moralicească, 
Blaj 1796, 4) Disertatio de stătu et politia re- 
ligiosomm et monachorum orient Eoolesiae, in- 
e£tii, S) Propovedanii la îngropăciunea oamenilor 
morţi, Blaj 1784, 6) Practica consistorială, in- 
edită, 7) Carta despre descoperirea cea Dumne- 
4eia^ manuscris în Oradea mare, 8) Predice, 
ms. în Orade, 9) Biblia, adecă 8f. Scriptură a 
ambelor testamente, tradusă toata din eiineece. 
Blaj 1795 şi Petersbarg 1819, 10) Luciaous, De 
vens Narratiouibus, 11) Segneri, îndreptarea pe- 
cătoşîlor, 12) Thoma de Kempis, Cele patru cărţi 
de armarea lai Christos, ms. in Orade, 13) A celui 
intru sfinti Părintelui nostru Vasile celui mare 
AE. dela Cesiuia diu CfHPţdochia cavinte, ms. în 
Oradea mare, 14) A celui întru sfinţi p. n. CSril 
Arohie|>t8cop lerasalimalui Cotichesis sau îu- 
veţitori oitri oel oe vin la botes, ms. ia Oradea 
mare, 15) A celor întru sfinţi oavioşibr părin- 
ţilor noştri Paohomie, Eîfrem Şirul înveţături 
ascheticesci, ms. în Orade, 16) A celui intra sfinţi 
ntelui nostru loan Gură de aur archiepisc 
gradului Omilii sau cuvinte în evang. Sf . loan, 
ms. în Orade, 17) Ale SS. Grigorie Teologol, 
Epifanie, Chirii dela Alexandria, Anastasie Si- 
naitul, Andreiu Criteanul vr'o cfiteva cuvinte, 
18) Ale Sf. loan Damaschin cartea 1 şi 2 de 
pravoslavnica credinţă, şi Istoria lui Barlaam şi 
a lui losafat împeratul ludianilor, 19) Ale Sf. 
Doroteiu toate cuvintele şi mai merunte înve- 
ţitari ale mai multor părinţi, 20) Acatist san 
carte oa mnlte rugăcium pentru evlavia fleoimi 
creştin, tipărită în SIbiiu 1801 cu litere la- 
tinei 21) O carte de rogăcioni, tipărită on li- 
tere latine în Tieoa, 22) Canoanele tuturor 
săboareior în biserica resărituloi primite, ms. 
în Orade, 23) Istoria bisericească după Fleury, 
ms. în Orade, 24) Belisariu, după Marmootal, 
25) O carte de căsătorie, 26) Logica, tipărita 
îu Buda, 27) Metafisica, 28) Dreptul natural, 
Sibiiu 1800, 29) Aritmetica^ 30) Viata şi fabulele 
lui Isop, 31) Elementa linguae daco-romanae 
sive valachicae, Vindobonae 1780, 32) O gra- 
matică românească, 33) Dicţionar latiu-român- 
germăn şi român-latin-ungar-germfin, 34) Brevis 
notitia Historiae Valachomm ab origuie Gentis 
usque seci. XVIII, 35) Istoria Rom&ilor Tran- 
silvani. Munteni şi Moldoveni, îmţireună cu fap- 
tele principilor, 36) Istoria bisericească a Bo- 
mănilor Transilvani, 37) Istoria conciliului dela 
Flcrenţia, 38) Istoria bisericească universală pe 
scurt, 39^ Istoria împărecherei între biserica 
resăritutui şi a apusului, ms. în Orade, 40) 
De origine Daco-Romanorum, 41) De MetropoU 
Transylvanica. 

Nici un literat pe timpul lui nu scria aşa bine 
românesce ca 8. Klein. Avea stil uşor şi lim- 
pede, oare însă se înalţă la o el^auţă şi frum- 



păn 
Ţari 



Digitized by Google 



16 



Klein — Eteott 



seţS rară în dedioaţimiea opţsrei sale >Teolwia 
mordicească*, oe o faoe e^iscupulni unit 0a- 
rabanth dela Oradea nuure, şi se aflfi tipKriti in 
Arohivnl Ini Gparia. Dintre operele Ini teoloţ^oe 
i-a cfiştigat rennme în toate şcoalele catolice din 
Europa >disertatio de matzimonios pentm care 
nnmele lui şi astă4i se pomenesce adeseori chiar 
şt pe catedrele profesoi-ilor din Roma. Nici pânft 
astăiîi DU avem o traducere mai bană a Bibliei, 
decăt a lui. Pe terenoi filologic este de ÎDsemnatj 
că 8. E!Iein a scris cea dintăiu gramatică a limbei 
române şi a propagat idea pentru primirea li- 
terelor latine în locul slovelor cirilice. Pe te- 
renul istoric, în numeroasele sale scrieri, s'a 
nisuit a dovedi oi'igioea noastră latină şi a des- 
gropa trecutul Komânilor. Şi daoă câte odată 
r&ticesco pe acest teren puţin cultivat până 
atunci, nu-i mirare, căci avea să se lupte cu 
greutăţile începutului şi cu lipsa documentelor 
neadunate şi nepublicate. Aetiel S. Klein este 
unul dintre cei mai distinşi scriitori români şi 
dintre bărbaţii cei mai bine merita^ pentru cul- 
tura poporului român. Date biografice despre S. 
Klein se află în Acte şi fragmente de Cipariu, 
şi în documentele publicate de acesta şi de I. M. 
Moldovan în *Arctiiv pentru istorie şi filologie*, 
din cari şi-a compus şi loau C. Bianu opul: >Viaţa 
şi activitatea lui Maniu Samuil Micul alias Clain 
deSad*. Bucur., 1876. Cf.şi «Chestiuni din dreptul 
şi istoria bisericei unite* p. II, Blaj, 1893 de sub- 
scrisul. (Dr. Auguetin Bunea.] 

Kieln, 1) K., lonf Jumin, astronom şi me- 
teorolog, n. U Sept 1812 în Kfiln. La început 
librar, apd a studiat matematica şi astronomia; 
în KbiD şi-a făcut observatoriu propriu, în oare 
observa mai ales Luna. Ser. mai însemnate: 
>Uiuidbuch d.allgemeiaen HimmelsbeschreibuQg* 
(2 voi. Brauaschweig 1872); »Entwickelung8- 
geschichte des Kosmos (ac. 1871); «Anleitung zur 
Durchmusterung dea Himmels* (ed. II ac. 1SB2) ; 
iStern- Atlas* cu 18 harţe (Lipsea, 1886), etc. 
2) K.f Felix, matematic, n! 25 Apr. 1849 în 
Diisseldorf. Dela 1886 prof. ord. la universitatea 
din Lipsea. Împreună cu A. Mayer şi Dyck re- 
dactează dela 1875 >Uatematische Annalen*. 
Desvoltă mare activitate literară mai ales pe 
terenul geometriei neeuolideice şi teoriei equa- 
ţiunilor. 5 Haiu 1899 membru extern al Aca- 
demiei maghiare. 3) K., Franciec, şef de sec^e 
ÎD ministeritil de justiţie austriac, a. 1854 în 
Viena. 1885 docent la universitatea din Viena, 
1891 cbiemat în ministeriu şi însărcinat cu lu- 
crările pregătitoare pentru reforma procedurei 
civile, 1894 consilier niiuisterial, 1895 consilier 
intim. Dela 1895 profesor onorar Ia univ. din 
Viena pentru procedura civilă şi dreptul roman. 
El a elaoorat legea aastriacă a check-urilor(1895). 
Are numeroase scrieri sciinţiBce. 

KIeltt, 1) Heinrich Bernt WiUidm de, poet 
germ., n. 18 Oct. 1777 în Frankfurt pe Odera, 
a stat în servicii militare prus., apoi timp scurt 
în servicii de stat, 1807 făcut prisonierde Francezi 
şi eliberat numai la finea anului. A trăit în Dresda, 
apoi la Wansee în apropierea Berlinului, unde 
21 Nov. 1811 s'a împuşcat în urma unei în- 
delungate melancolii în care că4use. A scris 
drame şi novele. 2) K,, ^Dald Okristian de, 
poet, n. 7 Martie 1715 în Zebllu lângă Koslin, 
a fost în servicii militare daneze şi prusiene, 



rănit de moarte în lupta dela Kanetsdorf, f ca 
maior 24 A.aş. 1759 în Frankfurt pe O. Opere : 
ode. elegii, idile ş. a. Cor mai renumitii scriere 
a să este poesia descriptivâ »Piimăvara«^ 

Ktoistimes, bunic al lui Peridea, dînsul îm- 
parte pe cetăţeni în 100 dime (Mt^LOi) sau co- 
mune, divtsiuni geografice, cari se aseraenau oa 
vechile fiw). Dînsul înfiinţează ostracismnl şi 
în 510 gqnesce pe Hipias din Atena. [Caion.] 

Kleistogame, (botim.) v. Cleistogame. 

KIeitos, unul din generalii lui Alexandru col 
mare al Macedoniei, ucis de cătră Alexandra la 
un piânz în anal 328 a. Chr. [OaionJ 

KIemm, Oustav, istoriograf, n. 12 Nov. 1802 
în Chenmitz, f 26 Aug. 1867. A scria: »Istoria 
civitisaţiunei generales 10 tom.; »3ciinţa civi- 
lisf^unei generale*, 2 tom. ; *Fsmeile«, 6 tom. ş. a. 

KltmktRobert, violinistţ^ oompositor, □. 1 Oct. 
1850 in Baoureaci. Studiile musicale, începute 
în Bucuresci ou Flec^tenmacher şi Waohmaon, 
le continuă la Viena (1867—60) cu Hellmen- 
berger sen., I. Dont şi Zeilner şi le completă la 
Leipzig (1869—72) cu P. David, E. F. Richter, 
Dr. O. Paul şi Dr. Papperitz. Compostţiuni a 
publicat puţine, câteva oucăţi pentru piaoo sau 
voce şi plano, dar şi-a făcut mai cu samă un 
fi'umos titlu prin publicarea metodei sale de 
violină (8 caete dmtre cari 7 apărute deja). 
Această lucrare, a cărei proprietate pentru străi- 
nătate o are Breîtkopf şi Hărtel din Leipzig, o 
cu atât mai importantă, conoacnti fiind penuria 
de opuri spetnalD ce domnesce în şcoalele noastoî 
speciale. Profesor suplinitor la conservatorul din 
Bucuresci dela 1B89, în urma ooncuisului a fost 
numit cu titlul provisor. [T. C.l 

KIenze, Leo, de, architect, n. 29 Febr. 1784, 
studiă in Berlin, Paris şi Italia. 1815 ai-chitect 
de curte al regelui Maximilian I în Miinchen ; 
1834 merge în Orecia, unde compune planul 
noului oraş Atena şi al castelului regal; 1839 
cbiemat la Petersburg să conducă zidirea bise- 
ricei Sf. Isac. f 26 Ian. 1864 în Miinchen. Crea- 
torul aproape tuturor clădirilor monumentale din 
Miinchen: Glyptotheca (1816— 30), Odeon (1824 
până 1828), Walhala (1830—42), Pinacotheca 
veche (1826—36), biserica tuturor sfinţilor (în 
grandios stil bizantin), palate, etc. Asemenea 
pictor architeotonio şi scriitor. Ser. «^mmlung 
architectonisoher Entwfiife (Hfiachen, 1831—50, 
10 fasc); «Der Tempel des Olympisohen Jupiter 
in Agrigent' (Stuttgart, 1821); >Die Walbala in 
artistischer u. technischer Beziehung* (Miin- 
chen, 1838) ş. a. [t] 

Kleolila şi Bilon, fiii Kydippei, preoteasa Herei 
în Argos. Legenda din Ai^s ne spune, că dinşii 
s'au înjugat la carul mamei lor în locul tau- 
rilor, şi au dus-o 45 de stadii până la templul, 
uude era serbătoarea Herei. Mama lor s'a rugat 
de (ţeiţa ca în schimb pentru aceasta dovadă de 
iubire fiască să-i resplătească cu ce are mai 
bun. Tinerii după aducerea jertfei au adormit 
şi miu mult nu s'au trezit 

Klemeiet, numele a trei regi si Spartei. 
£leomt»0a, sculptor grec de loc din Atena, autor 
al statuei ^^iţei Venua, statuă cunoscută sub 
numele de aVenus de Medicis*. Trăise pe la 220 
a. Chr. [Caion ] 

Kleon, demagog atenian şi dnşman poUtic al 
lui Periolos. Aristofao, marele comic grec, adesea 



Digitized by Google 



Klspsydia — Knapp. 



17 



ÎD comediile sale pune in scenă pe E. Amăgind 
poporal atenian i-se încredinţează comanda ar- 
matei şi ta lopta dela Amţţhipolis (422) este 
hătut şi ucig de oătră Biaaidas, comandantul 
armatei spartane. Dnpă moartea lui E. şi a lui 
Brasidaa, oare se întâmplă tot în lapta dela 
Âmphipolis, nmorocitol resboin pel^nesiac 
e sfirşit. ^ . [Oaion.] 

Kiefttydni, orolo^u de apă, îa vecliime un 
ras plin cu o cantitate boârîtă de apa. Vaanl 
era găurit astfel, că apa se soujţ^ in un timp 
uumit. 

KIeptMBula, o nebunie impulsivă iresistibilă, 
care consistă în a fura într'un mod inconscient. 
U dorinţă stăpftnitoare împinge pe bolnav să pună 
lofioa pe oluectnl oe vede, întrănd involuntar 
în poseeis Ini. E. e totdeona semnul unei ne- 
rropatii ereditare. Ba poate să fie trecetoare, 
OMisîstind niimai în simple auoese, sau să fie în 
statp coDtiDQă, şt atonei îmbracă forma unei idei 
fixe. In casări mai puţin grave E. e o formă 
morbidă ce se intâluesce adeseori în viaţa so- 
daJă, mai ales sub forme de accese. 

KIeve, 1) X, fost ducat în Germania în po- 
sesiunea coDţtlor de E. sau Eleef, făcend psjiie 
a cercului vcstfalic, cu întindere de 2200 km\ 
liX),(XX) loc. Sub Napoleon atât partea din stânga, 
<ât Şl cea din dreapta rîului Rin a fost în po- 
â«sianea Francezilor. După căderea lui Napoleon 
ptrtea cea mai mare s a anexat la Prusia şi 
Sbtă^i se ţine de guvprnamentnl Diisseldorf. 
2) Kleoe, oraş, odimoară capitala ducatului E., 
«Aă^ rasideiiţa districtului cu ocelaş nume, în 
gaTeroaiBeiitiil Dfisseldorf, ou 11,000 locuitori. 

[M. Bodiu.] 

ntawr, 1) K-, Friedridi MascimtHan poet, 
E. I7F^br. 1752 în Frankfurt peMaina,t 25 Febr. 
J83] ÎD Dorpat Amic din tinereţe al lui Ooethe, 
a fust în servicii militare austriace şi rusesci, 
la armă ca locotenept-general şi preşedinte al 
itoiniiuatra^uDii militare. A scris numeroase 
•inme şi romane de valoare. 2) K., Max, pictor, 
•tcalptor şi gravor, n. 18 Febr. 1857 în Leipzig, 
a âtadiat în Carlsmhe, Berlin şi Roma; acum 
in Leipzig. l^louri principale: Restignirea lai 
ChristoB, ChiistOB în Olimp ş. a. A scris: Pic- 
tura şi desemnai, 1895, deja în II ed. 

KliafMr, Ificolau, personalitate probabil initioă, 
care a Inat parte şi la emulaţia poeţilor în Wart- 
burg. I-ae atribue unele poesii cuprinse îd co- 
lecţia din Paris a poeţilor trubaduri. După mit 
K. a fost un astrolog vestit al seci. XIII, care 
a posedat mari bogăţii în Transilvania. 

Kliasav, (KlitgowJ, localitate în guvernam, 
ruso-polon Kieice, lângă Nida. Aci a bătut 
Carol XII pe Poloni şi Saxoni la 19 Iulie 1702. 

Klltarlt, (med.) organ cavernos, făcend parte 
din organele sexuale femenine externe. 

KIJaiHia, afloeot pe stânga al rînlni Oka în 
Rusia, loDg de 681 km. 

ItlUei. CofTol Frid^ istoriograf, n. 1786 în 
Berlin, f aoolo 1866. A Boris: opere istorice, 
mu multe tomari, numeroase opere geografice 
şi geogDosioe. şi Amintiri din tinereţe. 

KIVMlikSt (Klondyke), afiaent pe dreapta al 
riolai Inkon în AJaeca (America nord.), în timpul 
din nriDă rraiumit prin bt^tele mine de aor 
din apropierea Iui, nude s'a format oraşul non 
Dmrson City. 



KioMnrie, St^iO^n Fabiem^ satiric polon re- 
numit din sed. XVI, n. 1545 în Sulmierzyce; 
opere: >yictoria deorum^ «Worek Jodaazow*, 

Flis«, t 1602. 

Klmodla, (rom. Clopodia), com. mică în Ung., 
oott. Timiş, 1570 loo. (1891) Români, Şvabi şi 
Maghiari; oficia postai, moară cu vapor. 

Klopotiva, (rom. GlopotivaJ, com. mică în 
Trans., cott. Hunedoara, 1657 loc. (1891) Români. 

Kiopp, Onno, istoric german, n. 1822 în Leer 
(Ostfriesland), 1845 — 58 prof. la gimn. din Osna- 
briick. Scrierile sale părtinesc direcţia welfică 
şi ultramontană. Intre altele a scris: «Konig 
Friedricb II. von Freussen und die deutsche 
Nation< (ed. II 1867 în Schaffhaaaen) ; «Der ESnig 
FriedrioÎL II. tdu Freussen n. seine Politik*. etc 

[t] 

1Kloţ^o6ktFried. Octtlieb, renumit poetgerm., 
n. 1724 la Quedlinburg îu Saxonia, f 1803 în 
Hambnrg. Xnoă pe lăncile şcoatei concepuse 

Îlannlepopeeisale Uesaiada, tormînatătn 1773. 
'rimele 3 cânturi deşteptară la apariţiunea lor, 
în 1748, un mare entusiasm, mai ales în ade- 
renţii şcoatei elveţiene a Iui Bodmer; K. era 
admirat cu uo fel de cult. Următoarele cânturi 
fură primite cu mai puţină căldură, ultimele 
chiar cu nepăsare. Opere secundare: Ode ami- 
cilor şi câteva drame, anele cu subiecte din 
biblie ca Moartea lui Adam şi Solomon şi David, 
cu puţin interes dramatic ; şi 3 drame naţionale, 
DUDute Bardite da^ă numele dat da Tacit ve- 
chilor cântece resboinice ale Oennanilor: Bătălia 
tui Hermann, Hermann şi principii, şî Moartea 
Iui Hermann, prin cari glorifică suveoirea lai 
Armioiu, primul lor erou naţional. E. datoresce 
gloria sa, mai puţin valorii literare a operelor 
sale decât infiaenţei sale şi impulsului dat de 
el literaturii şi artei naţionale, cum ^ infiăcă- 
ratului seu ^triotism, prin care el devenise în- 
truparea unităţii antiapate a întregei naţiuni 
germane. [M. Strajan.] 

Klasterneabiirg, oraş în Austria inferioară, 
cercul TuUn, lângă Dunăre, 8988 loc. (1890); o 
bogată mănăstire de angustiniaai cu multe re- 
liquii şi ou museu; şcofuă de vierit şi pomărit. 

Klyame, în mitol. grec. fata lui OcrânoB ou 
TeUiys, muierea lui j^petos, mama Ini Atlas, 
Prometheos şi Dencalion. 

WyttiiiiMtra, în mitol. grec. fata lai Tyn- 
daruoB, rege in Srarta, muierea lui Agamemnon, 
sora vitregă a Helenei, soţiei lai Menelaos 
(v. Eassaodra). 

Knapp, 1) S., J. A., botanist ce s'a distins 
prin cunoscinţele sale vaste despre fiora ţerilor 
situate între Marea Baltică şi cea Neagră. N. 
14 Maiu. 1843 în Nyitra (Ungaria), a purtat o 
viaţă foarte sbuciamată. după studii farmacist, 
devenit voiajor şi explorator botanic (Bosnia, 
Peisia), apoi asistant de botanică în Cli^ şi în 
fine funcţionar auxiliar la moseul impenal din 
Yicna. f aid 31 Martie 1899. PubUcaţiune mai 
importantă: >Die bisher bekannten I^anzen Ga- 
liziens und der Bnl^owina*, Yiena, 1872. Apoi 
o serie de critice adese acerbe şi pătimaşe, dar 
doveditoare de vastă erudiţie şi cuoosoinţe fe- 
nomenale B. e. asupra florei Carpaţilor centralij 
a florei Rusiei, etc. Intenţionase a publica şi 
avea manuscriptul aproape gata asupra florei 
ţerilor între Baltica şi Marea Neagră, pe oare 



Digitized by 



Google 



18 



Enaaiia — Eni^t 



însă un apucase a-1 Bfîrşi lipsindu-î mijloacele 
de a TÎsita Moscva şi 8t.-Feter8bargul. Acest 
manuaoript oaprinde din flon noastră: Baoo- 
vina, Baârabia şi Holdova. [A.. Pr.J 

2) Kna^, Mba% poet liric eolesiastiOf a. 17% 
în TâbiDgBD, preot orSşeneso în Btattgait A 
scris: Poesii creştinesci, Flori de toamnă; ş. a.; 
t 1864. 

Knautia L., (botan.) considerat de Bentham şi 
Eooker ca secţimie din genul Scabiosa L. (v. ao.) ; 
după alţi autori gen distinct. 

Kpebellt, mineral, silicat de fier şi manganez. 
Masae reniforme în gisemintele de magnetit dela 
Danoemora. 

Kneipp, Semstian, preot catolic, hidropat; 
n. 17 Maiu 1821 în Stefanafried, 1 17 Iun. 1897. 
Până la etate de 21 ani pSnzar, apoi studiind 
teologia în Dilliogea şi Hiinchen a fost numit 
(1855) c^elan în Woriabofen şi 1881 pleban. 
1848 atacat de morb & recurs la cura de apă, 
pe care apoi a practicat-o şi la alţi bolnan după 
UD anumit sistem inventat de el însuşi (Cura 
lui K.). Ser, ; >Meine "Wasserkur* (Kempten 1887, 
50 ediţiuni); >So solit ihr lebem (tot ac. 1889, 
20 ediţiuni), etc. Ultima scriere: >Mein Testa- 
ment fiir Geeunda u. Kranke» (1898). [t] 

Kpeph, (mitol.) v. Chnum. 

Knezi. Huiţi susţin, că curentul K. e de ori- 
gine slavică, pe când marele slavist Mikiosich 
in »81awische Elemente im Magyarischenc ^ice: 
>Die Â.bstammungen des Wortes Enez aus einem 
slavischea Etymon eind miselungen*. Zehent- 
mayr {Lexicon etym. TindoboDae 1873) deduce 
cuvântul Knez din sanskritul : ţnfta » genus, de 
Deam, de unde şi Klinig. Deci numirea Knez 
(Chinez), care la Romlbi însemnează: domn, 
dace, prefect, primar, etc., se vede a fi foarte 
veche, şi e o apari^ane frapantă, că inetituţiunea 
E'nezilor apare mai ântâiu la Românii nu numai 
din ţinuturile locuite da ei în dreapta şi în stânga 
Dunării inferioare, dar exotic chiar şi la cei dm 
locurile laterale până unde au ajuns ei în mi- 
graţiuuile lor. Anonimus Belae r. notariufi (C. 44) 
ne spune, că Maghiarii la venirea lor în seci. IX 
bătftndu-se ou Olad la Timiş, din armata acestuia 
compusă din Cumani, Bulgari şi Blachi au că(}ut 
trei Knezi ai Bulgarilor, va se (}ică din contin- 
gentul ce 1-a dat imperiul Bulrâro-Vtach. Bo- 
oinufi re^le bulgaro-vlachla 1060 ocni^nd Serbia, 
Bascia şi Bosnia, pe nude locuiau şi Ylaohi (Va- 
laohia maior et mmor), în locul zupanilor şerbi. 
Ie-a impus Enezi, de unde mai wt^a şi dom- 
nitorii de acolo s'au numit Knezi (Fejer C. D. 
IV V. I, 36). Până şi în părţile panonice, pe 
unde locuiau pastores Bomanorum numiţi Tlachi, 
s. e. în Zala, afiăm pe un Caenez Petru la 1157 
JFejer C. D. II, 90). La Valachii din Moravia 
intempiuăm Knezi cu semnificarea de preoţi. 
(Bemolak lexic, slav.) Chiar şi în satele valache 
din ţinutul Sambor în Oaliţia a trecut titulatura de 
Knezi (jure et consvetudine Valachorum, 138? 
până 15tî9), asemenea şi la Românii imigraţi în 
părţile Ungaria superioare aflăm urme de Knezi 
Olahorum nostrorum de Ber^, de Saros, de 
Szepes, de Kruna (dipl. Elisab. de a. 1387). 

Dar mai pronunţate şi mai compacte au fost 
JSnasiatde din banatul Beverinului în legătură I 
ou cele din ţeara Haţegului, Hunedoara, Deva, etc. | 
fi^le Bela IV îd 1247 confere loaniţilor toată { 



ţeara de Zeurino cum Keoeziatibus loannis et 
Farkas usque ad fluvium Olt, excepta terra 
KenezatuB Lynoy Waivodae qnam Olalua reli- 
quimus, etc In banatul Timişian aflăm cele opt 
Districte ale Knezilor Talaohi, cari avean nni- 
veisitatea lor în Caransebeş, şi an obţuiQt pri- 
vilegiul din 1457, că ei să se administreze 
autonom, jure valachice, juxta consvetudinem 
antiquam Valachorum, etc. Asemenea aflăm o 
mulţime de Knezi ereditari în districtele v|j^ache 
Hatzeg, Hunyad, Deva, etc., cu universitatea lor 
în Haţeg, Knezii Kendet şt Boraan de Lupşa 
1383, Zanislo de Zathmar 1383, Stanislau de Bar- 
czanfalva 1326, Stan de Ozon din Marmaţia, etc. 
Knezii aceştia Români ia început aveau pose- 
siimile lor ereditarie şi erau prefecţi admini- 
strativi ^ judiciari ai districtelor românesoi, şi 
primari ai comunelor unde locuiau; peotm sus- 
ţinerea ordinei la adunările ^ la ceremoniile 
lor aveau Orainicii lor. 

Mai tân]iu cu deosebire iooepŞnd din seol. XV 
Knezii trebuiau să-şi oâştij^e diplome nobiliare, 
şi cei din funcţiuni mai loalte se treacă mai 
ântâiu la catolicism, sau mai târtjiu prin seol. XVI 
până XVII la reformaţiune, prin ceea ce cei mai 
mulţi Knezi s'au pierdut pentru românime, şi 
iustituţiunea avitică de Knezi devalvând, mai 
pe urmă nu mai avea altă însemnătate det^t de 
primari comunali, sau de îngrijitori de curţile 
domnesci. Aşa Ursu de OltUifala 1301 şi loao 
de Bereonk 1462 îu Secuime, aşa convenţiunea 
între Knezii români şi capitiul din Oradea mare 
1370, Knezii din 1456 cari conturbau posesiunile 
Saşilor, Fele Knea de Glimboca 1568, Opra Knez 
de Silişte 1575, eto. se ved a fi fost numai pri- 
mari comuiuli ; dar din aceşti din urmă dintre 
Saşi se vede reminiscenţa, ca înainte de colo- 
nisarea Saşilor ţinuturile lor erau administrate 
de Knezi analogi celor din Haţeg şi Severin. 
Numai ţeara Făgăraşului face excep^une, unde 
in locul Kcezilor %urează boeronatele cu ase- 
menea întocmiri, ceea ce nu se poate explica 
altcum, decât că ţeara, ducatul Făgăraşului apar- 
ţinend timp îndelungat de Valaohia, a primit 
instituţiuniie sociale dela aceasta. In imperiul 
bulgaro-român instituţiuaea Knezilor fiind co- 
mună ambelor na^onalităţi bulţ^e şi române, 
de aci cn religiunea ortodoxă şi cu literatiira 
paleo-davică a treont Ia Ri^i şi ta Poloni, unde 
Kniaz însemnează un principe. (Lit I. cav. de 
Puşcariu: Familiile nobile române.) [I.c.d. P.] 

Knidm, (lat Gnidu$J, colonie dorică la ţer- 
murul sudvestic al Asiei mici cu cultul Afroditei. 
Aci a învins Konon pe Spartani la 394 a. Chr. 

Knigge, Adolf, Fred. Fran. Lud. de, literat 
german, n. 1752 în apropiere de Hanovera, după 
terminarea studiilor umversitare în Gdttingen 
deveni asesor în camera de resboiu şi domenii 
în Kassel, mai târziu întră în serviciul curţii 
ducelui de Weimar, apoi petrecu ca particular 
în Hanau, Frankfurt p. M. şi în Heidelbeig, 
în fine ca şoolaroh în Brema, unde muri Ia 
1796. Foarte cunoscută e cartea sa >'Dber den 
Umgang mit Menschen* (3 tomuri) în care sta- 
bilesce regula de conduită pentru un trwu li- 
niscit şi fericit 

Knight, Carol, n. 1791. La 1859 a redactat 
gazeta >London Gazzette*. Meritai sen de căpe- 
tenie stii în respăndirea cunosoinţelor în massa 



Digitized by Google 



Enosofl — Kochia. 



19 



poponUoiţ prin pnbHcarea a 80 de volame din 
rerista >PeDDy Cyolopaedia* (1830—56), «Penny 
Magazine* (^1832—45) şi >National Cyclopaedia* 
iSil — 61). Aiară de acestea a publicat şi oo- 
<?eiitat scrierile lai BhBkespeare (1839, 8 vo- 
.ame), eto. K. a muncit t&A preget pe tereDui 
litaiatoriif oănttnd si reepAndeasci ţostol de 
wtiie ÎD toate oUsele sodetSţii eaglezeBd. f 
■i Martie 1873. 

KaosM, !□ antichitate cel mai mare oraş pe 
ioBola Creta ca residenţa lui Hinos. 

RwnnotfalB^ pron. nSnotiaga), !q- 

seamQ&: nimic sciutor. 1854 s'a înfiinţat sub 
3cest nnme an partid politic în Statele-Unite 
americaoe, cu scop de a slabi influenta po- 
liticâ a imigraţilor şi îndeosebi a biseriow rom.- 
catolice. 

Kmx, loiin, namit şi lokn Sindair, refor- 
matorul Scoţiei, n. 1505 in satul Oifiord din 
Scoţia sodici. A fost profesor de teologia şi filo- 
sofi» şed. Ia academia din Si Aodrew, predi- 
c^toT ÎD Londra şi în &ie capelan al r^elui 
Edoard VI. La 1553 murind Eduard, K. a trecut 
io Francia şi de aici a mers in Genf la loan 
CUvin. In 1555 iar s'a reîntors în Scoţia, câşti- 
Ţându-şi mulţi aderenţi, dar în anul următor de 
u()0 s'a dus la Genf. Inoependu-se procedura 
bisericească şi judiciară contra Iui, a fost osândit 
in 1556 şi i-s'a ars efigia pe piaţa din Edia- 
barg. K. din Oenf trimitea în Scoţia scrisori 
îndreptate contra bisericei catolica şi a ordinei 
de stat In 1560 ajutat de regina £Uisabetadin 
ka^a, a provocat prin partisanii sei o revolu- 
ţiane în Scoţia, agitând cu deosebire contra re- 
j^mm Jfaria StnarL Ia acelaş an protestantismul 
asjons a fi religinoe domnitoare în Scoţia, f 1572. 

[i-m.] 

Kut, (KamUJ cel Mare, regele Danemarcei, 
pf^rt în Danemarca numele de K. II, în Anglia 
'ie K. I, Bnl lui Sven Gabelbart, căruia îi ajata 
la creştinisarea Danemarcei. Ocupa Anglia dapă 
«'Jartea lui Etbelred II (1015) şi se căsători ca 
vedava acestuia BImma. Convoca o adunare a 
statului şi declariu că restabilesce legile lui Alfred 
cel Ilare, garantă Danezilor şi Englezilor aceaş 
(jrotecţiune a vieţei şi a averei şi întreprinse 
Hxpediţiuni în Norvegia şi în Scoţia. Spre a-şi 
ispăşi cm<Jimile trecute, construia biserici şi mă- 
năstiri, &CU nn peierinagiu la Borna 1026 şi 
muri 1<B5 la Sbaftesbury, împăr^d statele 
între fiii sei. 

KehalU, în mitol. grec satyrii în chip de demoni, 
cari năvuiaa asnpra turmelor şi apăriau poporul. 

K«baB| (Kobang), monetă japoneză de aur 
= 17-55— 50-31 cor. 

KoMlf Franeuc, cavaler, miueralog şi poet, 
D. 19 lol. 1803, t II Nov. 1882. Prof. de mine- 
ralogie şi directorul museului mineral, la Miinich, 
cxiDsilier de stat bavarez, mineralog distins, are 
nou. mnlte scrieri asupra rainer., din cari >TabeIe 
tle determ. minerale* sânt cele mai conoscute 
ţi traduse io mnlte limbi E. mai era şi poet şi 
scria Dui ales poeeiî populare în dialeot bavarez. 

taMA, în mitol. germ. q)irit de casă, care 
uneori sţârie pe oameni, iar uneori îi păc&lesce \ 
^ arată în mai multe figuri şi se aude cfiad 
rîde ori face sgomoL E. mai târziu s'a ^is a fi 
-a spirit de ocne, care neliniştesce pe ocneri. 
Numele se derivă deU Kobalii (v. ac). 



Kooh, 1) K., Boberi, medic german, n. 1843 
în Claitsthal; a studiat medicina în Gottingen. 
Pe lăi^ practica medicală s'a ocupat cu cer- 
cetări bacteriologice ^ ou perfecţionarea teoh- 
nicei bacteriologice, in arma cărora fâ numit 
membra ordinar în oonsiliul sanitar al impe- 
riului german. 1882 a dat publicităţi descope- 
ririle ssle epocale asopra naturei şi oausei tu- 
bercolosei. 1883 a făcut stadii în Egipt şi India 
asnpra oolerei, descoperind baccilal specific al 
acesteia. 1885 fii numit prof. ordinar la uni- 
versitatea din Berlin şi director al institutului 
igienic. 1890 a publicat studiul seu sensaţional 
asupra tratamentului tuberoulosei ou tuberoulină. 
In timpul din urmă s'a ocupat cu studiul epi- 
zootiilor cu deosebire în Africa sudică şi i^i 
cu etiologia malariei. Scrieri: Untersucliungen 
iiber die Aetiologie der 'WundinfectioDskraiLk- 
heiten, 1878; fîberdie Hilzbrandimpfung, 1883; 
Beitrag zur Aetiologie der Taberkolose, 1882; 
Die Rinderpest 1898; tber Malaria 1899 şi 1900. 

2) Koch, TTtiAeiwi losif DanUl, profesor de 
botanică, n. 1771 în Zweibrucken^ f 14 Nov. 
1849 în Erlangen. Publicaţune mai importantă: 
»8ynop8is fiorae germanicae et helveticae*, Frank- 
furt pe M. în mai multe ediţii (1837, 1843—45 
şi 1^7). Studiul florei europene a luat prin in- 
troducerea critioismalni un nou avent, termi- 
năndu-se fasa Wilidenowiană. Aoeastă carte şi 
astă(}i este de mare importanţă nu numai penfcra 
central şi vestul Enropei^ dar şi pentru noi. De 
aceea Neiireich şi Porctus-prin saplemente au 
acomodat-o stodialoi florei ungare resp. cetei 
tranolvane. 

3) Ko<9i, Carol, botaaio, a. 6 Ian. 1809 în 
Ettersberf^ ţ 35 Mvu 1879 în Berlin, anal 
dintre puţinii botanişti renumiţi ca deudrologi. 
Publicaţiune importantă : *Hortus dendrologicus*, 
1853, Beilin, prima scriere vastă şi temeinică pe 
terenul de aoUmatisaţie de lemne exotice pentru 
Europa şi in special pentru Europa centrală, 
mai ales pentru Germania, cât şi în ediţia uite- 
rioară(l869,£riangen)>Denârologie<. [A.Pr.] 

Koobanomkl, loan, poet polon, n. 1530 în 
Syczyn, -j- 22 Aag. 1584 în LubUn. A studiat 
în Germania, Padoa, Koma, Veneţia, Paris. 
1557 secretar al regelui Sigismand August; mai 
târziu renunţi la toate dignităţile şi se retrage 
la ţeară. Cel mai de frunte poet al Polonilor, 
sapnmomit poetal-rage. EU a îatrodas în lite- 
ratura polonă formele i^aseoe. Stilai scrierilor 
sale e raritate de frumseţă. Ca tiner trimisese 
din Paris powia »Ce voiesoi dela noi. Doamne?* 
producend cu ea entusiasm aşa de mare, încât 
betrănul Naglovici 1-a declarat pe junele înce- 
pător de cel mai mare poet al Polonilor. A scris : 
Satirul, Peţitorul, ele^i (la moartea ficei sale), 
cântece, traducerea in versuri a psalmilor, o 
dramă în forme ^tice (Respingerea solilor elini). 
Dela el s'a inspirat şi mitropolitul DoBofteiu 
(V. ac.). 

Keohsr, Et»U TwdoTj ohiru^ german, n. 1841 
în Bern ; 1872 prof. iuut. şi director gd clinicei 
de chirurgie în Bem. Scrieri: Die Hemien im 
Kindesalter, 1880; Ueber Schusswunden, 1880; 
CSiimrgiBche Operationslebre, 1892. 

KochiaBoth, (botan.)gen de plante ierboase sau 
subfrutesoente din familia Cheuopodiaceelor, cu 
77*0 30 specii oe cresc in regiunile temperate şi 



2* 



Digitized by 



Google 



20 



Eock — Eogătniceano. 



sabtetnperate din Europa^ Asia şi Africa. Dintre 
speciile europene ce cresc şt în Romfinia men- 
ţiouâm pe: K. arenarxa Rotti, prin stepe în 
Dobrogea ; K. hwauta Nolte, K.proatraia Schrad. 
şi K. aeoparia Schrad., aceasta numită de popor 
Mături, Maturi de grădină. [8. Şt R.] 

Koefcp Faul de, scriitor francez, n. 1794 ia 
Passy, a fost fiul an ui banohier de orig. olandeză, 
mort pe ghilotină pe timpul marei revoloţiuni. 
E. & debutat ca melodrame şi farse fără mare 
succes. Mai norocos a fost în romanele sale, al 
căror subiect e luat, de regulă, din clasa de jos a 
societăţii (modiste, bucătărese, spălătorese, etc.) 
şi cari ae disting prin descrieri vesele şi natu- 
rale. Partea slabă lui K. e stilul seu neîngrijit. A 
murit 1871 la Paris. (Bibi. »La vie de Charles 
Paul de Eook< par Trimm, Paris 1873.) 

Keosârd, l) Olâh-K. CCucerdea-românăJ, com. 
mică în cott. Temava mică, 1024 Ioc. (1891) Ro- 
mâni. 2) Ss&cely-K. (Gueerdea-eecuiatcăJ, com. 
mică în cott. Iurda-Arieş. I4ăl loc. (1891) Ma- 
ghiari şi Bomftni ; gwi^ ofldii postai şi telegrafic. 
Aid se bifurcă din linia ferată Braşov-Gluj, linia 
laterală spre Reghin. 

Koeraba, (GodubaJ, com. mică in cott Bihor, 
ou 1483 loc. (1801) Români. 

K9d, (rom. Cheud), com. mică în Trs., cott. 
Solnoc-Boboka, 1033 loc. (1891) Români. In apro- 
piere se află ruinele cetăţii Aranyosvir şi ale 
mănăstire! abaţiei meseşiane a 8f. Margareta. 

Koaleria Pers., (botan.) gen din vasta familie 
a Gramineelor, tribul Festuceae. coprinde ier- 
buri anuale sau perene, cespitoase. Acest gen 
are vr'o 13 specii, respăndite mai cu samă în 
Europa, Asia temperată, Africa boreală şi aa- 
stnlă, în America extratropicală şi în insulele 
Sandvid. In părţile noastre cresce pe colinele 
şi prin fSnaţele uscate K. eristata Pers-, etc. 

[Z. C. P.] 

KoeIreHterla Laxm., (botan.) gen monotipic din 
famiIia8apindaceelor,subfamiliaSapindeae. Unica 
specie E. panioulata Laxm. este un mic arbore, 
originar din China boreală, care cresce şi în păr- 
ţile noastre însă numai cultivat prin parcuri şi 
grădini ca plantă decorativă. fZ. C. P.] 

Kogălaioeanu, Mihail, renumit bărbat de stat 
şi orator parlamentar român, n. 1817 la Iaşi, 
■f 1893 la Paris, şi-a făcut studiile la Luneville 
în Francia şi apoi Ia Berlin, unde s'a ocupat 
mai ales de istorie. La 1834, în TÎrstă numai 
de 17 ani, el publioafie viaţa poetnloi Chriso- 
rer^. In Berlin se fiteâ cunosont priotr'nn 
articol tipărit în «Magazin fiir die Litteratur des 
Anslandesc asupra literaturii moldovenesc! (1836) 
^ printr'on studiu îu limba franceză asupra 
istoriei, moravurilor şi limbei Ţiganilor (1837), 

SI oare îl scrie după îndemntJ lui Alexandru 
umboldt. In fine, tot în acel an, el dete la 
lumină ântâiul volum din Histoire de la Va- 
lachie, de la Moldavie et des Valai^ues Trans- 
danubiens. Până atunci singura istorie Raţională 
publioată dincoace de Carpaţi erau cele doue 
volume ale Iui Aroo Florian, cari se terminau 
ou moartea lui Mihaiu Viteazul. Dacă opera lui 
Aron florian avea avantajul unei limbi vigu- 
roase, scrierea Ini Ko^niceanu îi eia supe- 
rioară prin faptul, că introducea în cercetările 
sale (Apitole privitoare la viaţa sodală, literară 
şi poliboă, la instituţiile publice ale Românilor. 



Pentru caracterisarea încrederii ce avea K. în 
bunătatea părintească a Rusiei pentru Români, 
cităm din această operă următorul pasaj : >In 
protecţiunea Rusiei eu ved numai dreptatea, un 
interes inspirat de dragostea creştinească pentru 
popoarele nenorooite. De veacuri există o tradiţie ' 
in Moldova şi Valaohia, oare dioe eă mântuirea 
noastră va veni dela nord. IVtate ne leagă de 
Rusia, ea este mama noastră. . .■ Oind mu târziu 
1855) i-se aruncară în faţă ca o insultă de oătră 
acob Mnreşanu pasajele elogioase pentru Rusia, 
E. se apera (ficend, că ele i-s'au impus ex 
officio şi că fără dînsele nu i-s'ar fi învoit ti- 
părirea volumului, fteîators la Iaşi 1838, E. 
scrie în Alăuta românească, iar după suprimarea 
ei de oătră Mihail Sturdza Vodă redactează 1840 
Dacia literară, în care apar schiţe istorice de el, 
novele de C- Negruzzi şi V. Alexandri, etc. Tot 
1840 apare voi. I din Archiva românească. La 
26 Nov. 1843 ^ne prima şi unica lec^une a cur- 
sului de Istoria naţiooi^ă în >Academia Mihăi- 
leană* din Iaşi, în unna căreia catedra este supri- 
mată după cererea consnlului rusesc. 1845 pnblică 
Fragments tires des chroniques moldsves et va- 
lagnes (Iaşi 2 părţi), şi in acelaşi an începe pu- 
bhoiu^ Letopiseţelor Ţerii Moldovei ou tom. II, 
tom. m apare 1846, tom. I 1852. Prima ediţie 
e cu litere cirile; a doua ediţie, cu litere la- 
tine, e publioată de V. A. Urecniă. Afară de 
aceste E. dete la lumină şi alte felurite publi- 
caţii, cari respândeau în toată ţeara numele Iui 
şi întemeiau reputaţia lui de scriitor eminent, 
lotre aceste mai amintim : Foaia sătească a prin- 
cipatului Moldovei (1839); llusti pierdute ale 
nnoi ftntăia amor (1841); Propăşirea, transfor- 
mată repede, din oausa numelui ei oompromi- 
ţetor, în Foaia sdinţifioă şi literară (1843); 
Fragmenta historiqnes (184-^); Album istoric şi 
literar (1864); Steaua Dunării (1855—59). Dar 
activitatea M E. nu se mărginea în cercul <}ia- 
risticd românesd. Putend scrie tot aşa de bine 
în limba franceză ca în cea germană, el apera 
în La Presse din Paris, L'Independance Belge 
din Bruxela şi National Zeitung din Berlin drep- 
turile ţerilor rom. şi stăruia să li-se recunoască 
de cătră marile puteri europene. La 1844, nu 
se sde din ce causă, E. este închis în mănă- 
stirea Hrişcă sau Rîşca. Scăpând din închisoare, 
el mai petrecu în Moldova pănă îşi termină pu- 
blicarea Tolumnlui Sntftiu din Letopiseţi, apoi 
plecă în 1845 la Paris, unde făcu ouQoadnţă 
ou G. A. Ros^, ou Nioolae Bălcesou şi cu loan 
Ohioa. K^>orturile lui cu aceşti tineri doritori 
de reforme repe^iţ impacienţi de schimbări subite 
şi întinse, adeveraţi revolaţionari crescuţi în 
ideile franceze, avură o înrîurire hot&rîtoare 
asupra ideilor lui germane, îl făcură din evo- : 
luţionist revoluţionar. Marea influenţă politică 
a lui E. începe cu mişcarea dela 184S, în 
sensul căreia publică Dorinţele partidei naţio- 
nale din Moldova. De atunci încoace şi până la 
moartea sa E. stă continuu în mijlocul luptelor 
politioe ca un fruntaş liberal, deşi în timpiu mi- 
nisterelor sale foarte autoritar. In divanul ad-hoc 
al Moldovd dela 1857 se distinge prin marea ac- 
tivitate şi deosebitul talent oiatono intm susţi- 
nerea Unirii, şi sub domnia Ini Alexandru loan I 
CJnza, ca ministru-preădent 1863 — 66, seculari- 
sează averile mănăstireed, orgtuusează lovitura 



Digitized by Google 



fCdhalom — Eoleda. 



21 



de stat 2 Maia 1864 şî întrodaco legea pentru 
improprietăiirea ţer&Dilor. Sub Carol [ este mi- 
wstni de ioteme 1868—69 şî ministru de ex- 
terne 3 Apr. 1877 până U Nov. 1878 în timpul 
nebuiulaî ruso-romfino-torceac şi al coogresiilui 
dela Beriin, înaintea ofiroia se iţresintă împreună 
ca minratrnl-ţresident L Brătianu, făra a pute 
wâpa Basarabia. Ultima manifeet&re a Tioioianii 
sale politice apare în chestinnea Dunării, pe 
care o tractează şi în broşura cu acelaşi nume 
(1S80). K- a fost şl membru al Acad. Rom. Ca 
om de stat in accepţioada occidentală a cuven- 
tnliii şi ca orator pulamentar K. este pentru 
vremea lai cel mal de frunte bărbat poUtiu dintre 
Rumânii moldoveni. In altn privinţe lăsa mult 
de dorit (Cf. Studiul bioşra&c pnblicat de An^el 
Demetresou în >Epoca Iit« redigiată de L. Ca- 
ragiale.) 
KShalm, t. Cobalm. 

Kth 1 MOr, nn\il din diamantele (v. ac.) cele 
mai mari. Provenienţă din India; aamt 186 karate 
dnpă tăiere în fonnă de briliant oviU lOS'/i Icarate. 
E astă4i în tesaural regal al Angliei. VtUoare 
12Q,00U f. st. 

KSMar, Beinh<M, scriitor german, n. 24 Iun. 
1^ în Weimar. Dela 1881 bibliotecar acolo. 
A scria şî aanpra Basmelor romSne («Walachische 
Mârchen, mit einer Sinleitung iiber das Yotk 
der Walaohen n. einem Anbong zor Erklărang 
der Mârchen<) de fraţii Schott o recensinne în 
•i^itscbrift f. denfscbe Mythol. n. Sittenkunde* 
& lai Wolf, II, 1855, sub titlul >Bemerbingea 
zu Schott'8 Wal. Mărcbenc. 

K^ug, mesară pentru orez şi pond oomercial : 
în BeDkalen=333 bl., în Fadang = 1845-63 kgr., 
ÎD Natal 52-82 bl. 

IMuu (în antiohitate se namia Ferghcma), 
an oraş în Turkestan, vechea capitală a Eiia- 
natalai de acelaş nume, situat pe ţermurii celor 
doue rÎQri : Sir-Baria la 40» 45' lat. nord. şi 
14' long. est. înspre nord-est de Samarkand 
ia o distanţă de 270 km. Oraşul are strado strimte 
şi oepavate, mai multe moschee, 3 bazare con- 
struite din piatră, fabrici de bombăcărie şi mă- 
tâsâhe, mătasa se broşează în aceste fabrici în 
fir de aur şi ar^nt Era principala reşedinţă a 
Gengis-Khanului, are aproximativ 30,000 Ioc., 
Khanatul are 2.000,000 loc. Oraşele principale 
din Ehanat sunt: Ehokand, Khodjend, Otoar, 
^rehilan,NameDg8n. Pământul eftârtemontos, 
!n schimb are mine bwats de anr, de aramă, de 
lasnlîlă, etc. PimântalEhaDatalmacestniae destul 
de roditor, cu deosebire pe ţermnrii rîului Sir, 
de care e traversat dela est spre vest pentru oa 
io armă ^Uşi ia direcţiunea spre nord. Pro- 
ductete terii sânt: bumbac, grSne, fructe, du4i,eţc., 
are numeroşi cai, asini, oÂmile, berbeci şi în- 
treţine un oomerciu întins, prin caravane, co 
oraşele dela frontiera rusească şi Turkestanut 
chinez. Verile sunt foarte calde şi iernile 'prea 
frigaroase. Khanul poate dispune în ori ce mo- 
ment de 10,000 cai ţa 30,000 Bolda^. Actual 
tfunt Ruşii &t^[iânii ţarii. 

KSktaywdy, Mihaii, alias Pap, vioar al Ma- 
nmareşoloi 1879 — 87. Sab dînsol a'a înfiinţat 
•BeoDiuoea docenţilor romfini din Maramureş* 
şi s'a dotat parochia romftni a Sigetulni. Bărbat 
binemeritat pentru bunăstarea poporului şi a 
«coaielor. 



Kokinopidf sat arămânesc cu 1200 loc, cari 
se ocupă cu vitîcultnra şi cu industria de ţeaat; 
situat Ia Olymp in Desalia turcească. 

Koku, mesură de greutate în Japonia, 756-1 kgr. 
(oa mesură de capacitate 1*815 hl.). 

Kokuneţi, Gheor^h«, arămăn din Lângă în 
Albania, renumit haiduc, poreclit Oheorghe Bap, 
adecă Arap. 

Kola, oraş cu port în Rusia, guvernam. Ar- 
changd, «tuat pe penimula K.; 615 loo. E. e 
capitala veohei Laponia. 1854 a fost bombardat 
şi aprins de Bnglezi. 

Kola sau Kolat, Cola, numrie arborelui Cola 
acnminata Schott. (syn. Steroulia aonminata P. 
Beauv.) din familia Stere nliaoeelor, tribul Ster- 
culieae. Seminţele acestui arbore din Africa 
tropicală, cunoscute sub numele de nuci de 
Eola posed proprietăţi excitante şi reconsti- 
tuante ca şi cafeaua şi ceaiul din care causă se 
utilisează în medicină. Nucile de K. sânt în- 
trebuinţate de Africani ca masticatoriij avSnd pro- 
prietatea de a face potabilă şi reoontoare cnîar 
şi apa cea mai caldă şi salmastră. [Z. C. P.] 

Kolad<i, Ia Slavi un (}eu al soareloi; totodată 
numele serbătorii nascerei soarelui (24 Dec), 
identică cu Mihragan ţv. ac.) la Perşi şi cu Natalis 
solis invicti la Romani, (v. şi Koleda). [Atm.] 

Kolberg, (ColbergJ, oraş şi până la 1873 cetate 
întărită in guvernam, prus. Eoslin, 18,622 loc. 
(1895); centm de căi ferate; gimnasiu; băi de 
mare şi de nămol; oomerciu maritim; renumit 
prin apeiarea din 1760—61 şi 1806—7. 

KSiMfly, FranciaCf poet, critio, orator maţ^ 
întemeietorul criticei literare în lit. magb., n. 1790 
în Seuca (Sz6demeter) cott Selagiu, 1 1838. 1832 
ales deputat dietal în dieta dela Pojon, întrece 
pe toţi oratorii contimporani şi fu serbătorit ca 
părintele oratoriei artistice. E. a scris sub in- 
fiuioţa lui Eazinczy şi a criticilor francezi şi 
germani; cel mai adiot elev al şco&lei neolo- 
gilor la 1815, când împreună cu Szemere a 
dat respunsul *FeIelet<la atacul întitulat >Mod- 
dolatc, îndreptat de Alex. Eisfaludy şi consoţii 
sei în contra şooalei neologilor. Opere mai în- 
semnate: 1) Poetice: Igazsâg, >Himnass care 
dela 1844, când Fr. Erkel i-a compus melodia, 
deveni imnul poporului magb., »RÂkos nym- 
pbăjâhozs *Zrinyi ket eneke«, •Vanitatum va- 
nitass iar prin poesia «Dobozi* introduse balada 
în lit magh. 2) Critice: mai însemnate siint 
criticele despre poesiile Iot Berzsenyi^ Eis, Ceo- 
koou şi E5rner. 3) Discursurile oratorice mai 
însemnate siint: Discuraarile academice asupra 
lui Eazincy şi Berzsenyi; dintre cele destinate 
pentru lectura: iFarainesis*, >yedelem P. J. 
szâmăra<, >Mohăcs<. 

>Kdlcsey-egye*ulet^, societate culturală magb., 
înfiinţată fa 15 Dec. 1881 în Arad, cu scopul de a 
înainte cultura şi literatura magb., a propaga 
cuQOsoinţa limbei magb. şi a popularisa sdinţele 
şi artele. In acest scop aranjează festivităţi şl 
prelegeri publice, împarte premii îovoţătorilor 
şi elevilor de altă naţionalitate ; a adunat o bi- 
bliotecă frumoasă pentru usul publicului. A edat; 
Monijgi-afîa oraşulm, cum şi a cott. Arad. [ + ] 

Kaiedt la Boemi, Şerbi şi Slovani, Koledy la 
Poloni, Kolad la Ruşi, Kolada (v. ac) la alte 
popoare ^vioe, a fost o serbatoare a soareloi, 



Digitized by Google 



22 



Eoletti — Kombabu. 



ţinată la solstiţiul de iarnă; se începea oa apu- 
□erea soarelui în seara de 24 Dec. şi era 4i de 
bucorie generală. K. la Slavii mai tfinjiu a fost 
şi serbătoare de cântece şi de aoi se deduce, 
că la Bosniaci >Kolendati* înseamnă: a cânta 
înainte de nascerea lui Christos. [Atm.1 

Kolettl, loannis, om politic arămănoso, n, 1788 
la Sicaoa, sat arămânesc în Epir, a studiat me- 
dicina în Italia, apoi a fost medic la curtea lui 
Aii Paşa. Ca to^ Arămănii de atnnci a fost Ore- 
oofil entnsiast, şi a luat parte activă la resboiul 
în contra Turcilor, şi i-a învins la Earystos; 
dar e mai renumit oa diplomat, ieCkt ca steateg. 
Mai ăntâiu a fost ministru de resboiu, apoi membru 
al diferitelor guverne oari se arman în Qreoia, 
sub regele Oto fu numit prim-ministru 1833, 
dela 1835 — 13 a fost amba^or în Paris, 1843 
la o vreme foarte oritică s'a întois la Atena, 
iarăşi fu numit prim-ministru în 1844 şi a remas 
în postul acesta pănă Ia moarte în 1847 (Elio- 
pulos, loannis E., Athen 1800). [G. W.] 

KoIIb, oraş în Boemia, Ifingft riul Elba cu 
14,000 loc. Cehi. 18 Iunie 17fi7 bătălia renumită 
între Prusîaoi sub conducerea regelui Friderio II 
şi între Austriaci sub Daun. Fnderic a pierdut 
14,000 morţij răni^ şi ţţrisonieri, 29 steaguri 
^ 43 tunuri, iar Austnacii 8000 de oameni. Ur- 
marea bătăliei a fost oă Prusiaoii au părăsit 
Boemia. In amintirea acestei învingeri, s'a creat 
ord. Măria Teresia, cel mai însemnat ord mi- 
litar ÎD Austro-Ungaria. [8. H.l 

KQilIker, Albert de, anatom, zoolog şi histolog 
german, n. 1817 înZurioh.; dela 1845 prof. de 
Dsiologie şi anatomia comparativă în Zorich, iar 
dela 1847 în Wiirzbu^. E. e celebru în tot ce 
privesce anatomia miotoscopioă. Scrieri: Hib-o- 
skopi8(^ Anatomie, .1850—54-, EntwioUungs- 
gesuiiohte desMenscheo, 1801; ffiphonwhoren 
oder Sohwimmpolypen von Uescdna, 1853. Dela 
1849 redigează împreună cn Biebold şi apoi ou 
Ehters revista >ZeitBchrift fâr wissenscbutliohe 
Zoologie». 

Koinaţiuiie şi colmafiune, astuparea şi nive- 
larea unor bălţi şi locuri rovinoase cu bopuri şi 
cocoace mai mici ţ)rin îndreptarea unai curs de 
apă turbure, ca ajongend în Unisce acolo să-şt 
depună tot nămolul şi gunoaiele aduse în diso- 
lu^une şi sospensiune. In lipsa de apă tulbure, 
punem oameni cu lopeţi şi furci de fier ca să 
sape şi pună în mişcare năsipul, eventual să 
taie din maluri şi să dea pămentul pe apă ca 
aă-l ducă mai departe şi să astupe bopurile şi 
gropile cu el şi să niveleze terenul. £. este un 
mijloc excelent de a însiuăto^ terenurile mlă- 
ştinoase şi insalubre şi a ameliora terenul după 
analogia aluviunilor şi revărsărilor şi nu costă 
aproape nimica. 

KBIn, oraş, v. Colonia. 

Kfilnlk, (rom. CâlrâeJ, com. mică în Ung., cott. 
Caraş-Severin, 1982 loo. (1891) Bomfini; oficiu 
postai. 

Kolokotronls, 1) K., Teodor, general în res- 
boiul de libertate al Grecilor, n. 1770 în £any- 
tena (Arcadia), 1 1843. La erumperea resboiului 
(v. Greci) părăsesoe armata engleză şi grăbind 
acasă ia condnoerea insurecţiunii în Messina, 
bate la Pateas (1822) oastea turcească a lui Aii 
Diam, ajunge comandant suprem înPelopones 
(1823) şi în scurt timp prasident al consiliului 



BUp. împreună cu Mavrooordat. Bate oştirile 
turcesoi la St. Lukas (7 Iul.) şi la Cheronea 
(9 Iul.). 1825 închis în Hyra, însă eliberat, ia 
de nou comanda şi bate pe Ibrahim la Nauplia. 
1830 oomandant supr. al Moreei, suprimă răs- 
coala maioniţilor, şi după moartea lai Capo 
d'Istria (1831) întxă în consiliul de şepte al terii. 
1833 e bătut de Francezi, 1834 jţrins şi judecat 
la moarte, schimbată în 20 ani închisoare de 
fortăreaţă. La încoronarea regelni Otto e graţiat, 
redăndu-i-se rangul de ^neral şi digaitatea da 
consilier. 2) K,, (rmnatos, fiul lui Teodor, fost 
ministru-president al Greciei (1863) şi în urm& 
şef al afacerilor militare, f 4 lao* 1868 în Atena. 

KoldZ8( comitatul, şi k. opidnl, v. Cojoena. 

Kelazs-MMMtor, v. Mănăştur. 

Ktitzsv&r, oraştd, v. Ctt^. 

Kobeffs JfoMotsţy, EIom, v. Dora d'Istria. 

KoMa, (med.) Coma, stare morbidă caraote- 
risată prin somnolenţă şi pierderea consoienţei. 
Bobiavol, cuprins de E., e pidid, cu ochii des- 
chişi de tot Ban nnmtu pe jumetate, ou o re ac- 
ţiune a pupilelor greoaie; e fără conscienţă şi 
nnmai cu grea se poate deştepta din apatia sa ; 
nu mişcă de ioc ; braţul ridicat cade jos ca mort 
Numai respiraţia rară şi slabă, întrerupta de 
câte UQ oftat adine, arata, că e viaţa în corpul 
bolnavului. E. este numai un simptom de morb. 
Se observă la lesioni ale creerului, meningită, 
tifus, intoxioa^uni, diabetes şi uraemie. Terapia 
se orientează după morbul original, v. şi Coma. 

Kom&ron, 1) E., (rom. ^ germ. Comorn), oo- 
mitat în Unguia, pe ambe malurile Donării, 
teritoriu 2944*07 km", cu 159,504 loo. (Maghiari 
137,330, ceialalţi Germani şi Slovaci). Teritorml 
în mare parte e şes şi rovinos, spre snd cu 
câteva catene de dealuri a căror cea mai mare 
înălţime abia e de 481 metri. E bogat !n riuri şi 
laouri: Dunărea, Vag, Nyitra. Zsitva, eto.; Laoul 
mare dela Totis, cu isvoare de apă caldă, Lacul 
rotund (Kerekto lângă Mocsa), Lacul muierii 
(Asszonyto), etc. Ciima e moderată; limitele tem- 
peraturii 33-4 şi — 18"8 în Comorn, 36"4 şi — 29'8 
in 6.-Gyala, etc. Producte: grâu, orz, secara, 
ovea, cucuruz, cartofi, rapiţă, meio, păstăioase, 
in, oănepă, eto. Mai sărao în vii (dela deva- 
stările filoxerei) şi în minerale. înfloritoare eco- 
nomie de vite şi prăsilă de cai. 

2) K., (Comorn), capitala comitatolai K., oraş 
liber reg. cu 13,076 loc. (1891). Locul nascerii 
poetului-romancier Jokai. La E. aparţine insula 
Elisabeta, legată cuE. prin podul Elisabeta, clădit 
în 1891—92. Cetatea BL. renumită din revoluţia 
din 1848—49, unde Klapka cu 44,000 ostaşi 
s'a susţinut, chiar şi după capitularea dela Şiria, 
până în 27 Sept. 1B49, capitulând atunci sub coa- 
diţioni onorabile, intre cari : amnestie completă 
pentru întreagă armata şi poporaţia oraşului. 

Komarov, Alexandru Visarionovici, general 
rus., n. 1823, între anii 1882 — 90 comandant în 
teritoriul transcaspio, 1884 a cucerit Mervul. Cu- 
noscut pentru un faimos toast ţinut la 18 Iun. 
1808 în Praga cu ocasia festivităţilor Palacky. 

Kombabiis, un bărbat din Syria, pe care regele 
Antiocbos Soter 1-a încredinţat să însoţească pe 
regina în o călătorie. E. s'a privat de organ^e 
sexuale şi le-a predat re^ui în o lădiţă si- 
gilată. Când mai tăi^u immioii săi 1-aa aonaat, 



Digitized by Google 



Eomlâs — 

ci ar fi abosat de poei^ia oe a avnt-o pe lângft 
regina, K. şi-a dovedit nerinoTfiţia prin Udiţa 
pKdatî regelui 

KmNm, (ung.) t. Comlăaş şi Comloş. 

KMndor, (mariDă) în uoele marini strftine 
lainerioanA) ToDo^oDea de oomandaot de divi- 
siane narală, când titularul nu estti admirai. 

[Constant B.] 

KtMritiy*, (rom. Comorifte), corn. mică în 
I'ng^ oott Gataţ-SeTerin, 1372 loc. (1891) Ro- 
mfinif oaaBa de păstrare >Comoars«, înfiinţată Ia 
1890 (oamtal sodal 5000 fl., fond de reservă 
2S00 fl.). 

Kewtni, Komirom. 

Kwirzfa, T. Camenjana. 

KMpunttor, aparat pentm compararea me- 
jsorilor cn rneeara-tip sau mesura normală; se 
folosesce ca deosebire Ia cotările (pnaţare). 

Knb, vent de snd-esţ, adnoe ploaie între Dec. 
şi Apr. (insulele Havaî). 

KMakI, V. Gonachi. 

KwHja, (rom. CunţaJ, corn. mică în Trans., 
cott. Alba inferioară, 4,72 loc. (1891) Români. 
S«dinl preturei, staţiune de cale ferată. 

KoHsberg, cel mai mare oraş minier al Nor- 
vegiei, lângă LaageD, ou 4637 loo. ; renumite 
mine de argint. 

HMia* vilaiet turcesc în interiorul Asiei mici, 
102^ tm». ca 480,000 loc. Capitala K. cu 
25.000 Ioc. e staţiune principală pentru cara- 
vane; în vechime ae nomia Oumion san loo- 
nium (y. ac.). 

KMriecpoltkl, general polou, unul din ginerii 
lui VasUe Vo(Uî Lupul (v. ac.), ales îutr adina 
de acesta pentru a se strîoge tot mal mult le- 
găturile oa Polonia, mpte de otnd ou restur- 
narea lai Moiae Movilă (1634). 

Klilfl, 1) K., luliUf cel mai mare matematic 
ia viaţă al Maghiarilor^ n. 16 Dec. 1849 în GySr. 
i studiat medioioa şi matematica îd Viena, 
Heidelbeig şi Berlin. Ca diserta^a >Zur Theorie 
der Modulugleichungeoc a luat în Heidelberg 
doctoratul. Tot acolo a scris disertaţia fisiologica 
«Beitrăge znr Theorie der eiektrischen Nerven- 
reizatig< (Sitzb. der k. Akad. der Wissenschaft, 
1S70). 1872 numit prof. privat la universitate, 
1874 prof. ord. de matematică la politecbnio. 
1888—00 decaa, 1891—93 rector. K. a condus 
reorganisarea poLitechniculni, a în&inţat socie- 
tatea matematică şi fisicăj dela 1889 membru 
ord. al Academiei magh. şi secretar la seofia III 
(matematice}. Ser. o mulţime, in 1. germană, 
maghiară ţi franceză. In literatora matematică 
ungară a făcat epocă prin opul Analisis, întro- 
ducere în si&temnl matematicei, dio care voi. I 
apărut pftnă acum a fost distins de Academie 
cu oel mai mare premia al ei. 

2) KAnig, August EmUd, romancier german, 
n. 1833 în Barmen, f 1888. Şi-a început ca- 
riera ca schiţe umoristice ca sujete din viaţa 
militară. 8cria şi sub pseadonimnl Erost Kaiser. 

3} Kăitig, Friderie, inventatorul maşioei de 
rotaţiune pentm tipografie, n. 1774 în Eislebeu, 
t 17 Ian. 1833. Invenţia (1803) şi-a oferit-o gu- 
veraalui bavarez şi cehii austriac, dar a fost res- 
pins. A cercat în Peteraborg, apoi în Londra 
11807), unde librarul Bensley i-a dat mijloace 
peatra a inhala an atdier. 1811 Botumbă tipsiile 



K5mggrătz. 23 

ou cîlindre (perfecţionarea invenţiei). 1818 îşi 
instalează atelier in mănăstirea premontreilor 
din Oberzell (lângă Wiirzbarg). lotrăud în le- 
ctură (1828) cu Ubranil Cotta din Stutt^, au 
înfiinţat în Schwarzach fabrică de maşini şi de 
hârtie. Sub conducerea fiilor sei: Friderio şj 
Wilhelm, fabrica s'a ridicat la mare renume. 

4) K^nig, Gugtav, baron, ^eral austr., in- 
spectorul suprem al lofanteriei, d. 13 Oot 1826 
în Stadthageo. A luptat în reab. din 1848—49, 
1869 B'a custins Ia Solferino. 1866 colonel şi 
baron. 1872 general-major, 1877 şef de secţie în 
ministerial de resboia, 1862 oomacdant de corp 
în lYaga, 1883 în Josefstadt, 1888 în Viena. 
După moartea arohiduoeluî Rudolf (1889) in- 
spector infanteriei. 1894 trecut ia pensie. 

5) Kdr^g^ Rudolf, fisioian de origine german, 
n. 26 Nov. 1832 în Kdai^berg. In 1851 a mers 
la Paris şi întră ca înveţăcel la fabricantul de 
instrumente musicale loan VuiUaume, unde ae 
perfecţionă în acustică, încât la 1858 şi-a des- 
chis el însuşi o fabrică de aparate acustice. 
Pe lângă fabricarea de aparate şi-a mai oftştigat 
merite şi ou hiorările «de soiinţifioe din do- 
miniul acusticei. 

Kinigiritz, oraş on fortificaţiuni lângă rîul 
Elba îuBoemia, on 8000 loc. In 3 Iulie 1866 a 
avut Ioc aci o mare bătălie între Austriad şi Pm- 
siaoi, (unii, îndeosebi Francezii, o numesc : bă- 
tălia dela Sadowa). Benedek, comandantul ar- 
matei austr. a intenţionat concentrarea trapelor 
sale la Miletin, dar armata prusiacă a principelui 
de coroană atacă corpurile singuratice ale Au- 
striacilor în decursul concentrării, încât fienedek 
se vede constrins a se retrage şi a concentra 
armata la E. Trupele austr. ocupă terenul dintre 
păraele Trotina şi Bistriţa, cu al 2 şi 4-lea corp 
intre nul Elba şi satul Maalowed, frontnl oătră 
nord; al 3 şi lO-lea oorp în centra la Liţta; 
Saxonii ^ al 8-Iea oorp anstr., cari formaa aripa 
stti^ Ia Prim şi Probluş, iar 1 şi 6 oorp ca 
reservâ, stăteaa concentraţi după Langenhof. 
Pmaiaoii eraa despărţiţi în 3 corpuri ; cel dintâia 
Ia care se afia şi regele Wilhelm ou Bismarck, 
înaintează de dimineaţa cătră centrul austr. spre 
Sadowa. Al doilea oorp, sub comanda princi- 
pelui de coroană Friderio, care era la Gradlitz 
şi Koniginhof, adecă 20 km. dela £., abia tânjiu 
noaptea (2 spre 3 Iulie), a primit porunca regelui, 
ca în 4ius următoare să înainteze spre K. Au- 
striacii şi Saxonii dispuneau de 320,000, iar Pru- 
siacii de 240,000 de combatanţi. Din punct de 
vedere de aperare, posiţia Austriadlor a foat 
bană, dar a re mas posibilă înoungi ararea ari- 
pilor; asemenea ua factor nefavorabil era îm- 
prejuraiea, că rîul Elba se afla în spatele ar- 
matei, ce a fost periculos pentru oas de retragere. 
Bătălia a decurs cum urmează: armata primă 
prus. trece păreul Bistriţa ocupă Sadowa şi 
atacă centrul austriac la Lipa, dar fiind arti- 
leria austr. bine postată şi mai bună ca cea 
adversară, nu poate străbate decât numai la 
aripa stângă între divisiunea Fransecky în pă- 
durea Swip. Atacul armatei de Elba pe Probtuş, 
asemenea se respinge. Cre(JeQda-se periclitată 
aripa stângă a oorpului or. 4, comandantul ace- 
stuia din nefericire îşi schimbă frontal şi atacă 
pe adversar în pădurea Swip; nu pteste mult 
părăsesoe şi al 2-lea oorp austr. posi^a sa şi 



Digitized by Google 



24 



Kiiniginhof — Kopparberg. 



întră ÎQ pădurea oaraită, lăsând a&tfel frontal 
Bpre nord aproape de tot părăsit. In pădurea 8wip 
nnnează lupte groasDioe; pănă ce Ia 12*30' oare 
pădurea e în posesiunea Ansti'iacilor, dar cn 
preţul a 2 corpuri disordonate. Io decursul ace- 
stei lupte artil. austr. din centru s'a dovedit su- 
perioară celei pnts., care a ftst constrinaă a-şi 
schimba dea posi^ şî nn a foat îo stare a scuti 
inhoteria sa de ţianatele austr. Situa^unea in- 
fanteriei prus. diD ceotm deveni tot nun insu- 
portabilă, ce a îndemnat mai multe despărţe- 
minte a înainta spre LangeoboF, dar au fost 
respinse m mari [derderi. La aripa stângă austr., 
principele de coroană saxoo iniţiază o mişcare 
ofensivă spre Hradek, care du succede, Gindcă 
coţtul 8 austr. Ua ajutorat prea tânţia; a doua 
acţiune ofensivă iar n'a succes pentru că Prus. 
au atacat aripa stângă a corpului or. 8 prin 
surprindere, iar corpul 1 aastr. nu a dat ajutor 
ou destule trupe. La 3 oare d. a. armata de Elba 
a ocupat Probluş. Iu decursul acestor lupte, ar- 
mata principelni de coroană Friderio s'a apropiat 
ÎD mod amemoţitor cătrfi aripa dreaptă aoatr. 
aproape părăsită. Ia 12-30' d. a. unele baterii 
au început focul, iar la 1 oară d. a. avwitgarda 
divisiunii 1 de garaă ooupă(UUmadelaHoie&ovefi. 
Acum s'a ve4ut, ce eroare a foet părăsirea fron- 
tului de oord prin corpurile 2 ^ 4, şi intrarea 
ÎQ pădurea Swip. Dacă era neîncogiurat de lipsa 
respingerea divisiunii Fraoaecky, atunci trebuiau 
folosite pentru scopul acesta corpurile din re- 
serva armatei. In caşul concret divisiunile dis- 
ponibile de cavalerie trebuiau mânate în calea 
principelui de coroană, spre al reţine; frontul 
de nord trebuia ocupat prin corpurile ur. 1 şi 6, 
iar stringerea corpurilor 2 şi 4 ar G fost oo- 
raspun^etoare scopului namai ia Chlum. Divî- 
siunea 1 de gardă prus. înaintează mereu sab 
scutul terenuluj şi at negurei, şi ocupă la 3 oare 
d. a. satele RoSberitz şi Chlum, unde era cheia 
posiţiunii austr., iar a 2 divis, de gardă ocupă 
Lipa şi Langenbof. Corpul 2 austr. se retrage 
spre &Iba, corpul 4 austr. era aproape nimicit, 
iar brigadele corpurilor 1 şi 6 austr. fac asal- 
turi repeţite spre Chlum şi Roăberitz, dar faţa 
de atacurile corpurilor prus. nr. 1 şi 6 trebue 
să se retragă. Bătălia era pierdută şi întreaga 
armată austr. în retragere spre Elba, awperită 
de artileria austr. a cărei ţinute admirabile se 
poate mulţămi că s'a făcut posibilă retragerea. 
Armata prus. obosită de lupta îndelungată, nu 
a urmărit pe Austiiaoi, ci a bivoacat pe locul 
de luptă. Pierderea ADstriaoilor şi a Saxonilor 
a fost: 21,000 morţi şi răniţi, 22,000 prisoneri 
şi 160 tunuri; Prus. au pienlut 9000 oameni. 

[S. de Herbay.1 

Kdniginhof, oraş în nordul Boemiei lângă Eloa, 
8635 loc. (1890); 29 luuie 1866 luptă între Au- 
striac) şi Prusieni. După acest oraş s'a numit 
codicele din K., douespre<}eoe foi de pergament 
din seci. XIII sau XlV conţinend poesii epice 
şî lirice cehe; descoperit în K. de Hanka la 
1617. (Cf. Gebaaer in >Archiv fiir slavische 
Philologie* tom. 10—11.) 

KSnIgsbflra, 1) K., guvemament în Prusia 
estică lângă Rusia, 21,110 km»., 1.172,000 loc. 
(1890). 2) oraş fortificat şi a doua capitală a 
Prusiei, pe malul nuloi Pregei, oo 161,666 loc, 
ou 16 fabrid de bere, altele da locomotiTe, tutun, 



aprinjoare, maşini, ş. a. Comercin însemnat^ cu 
deosebire importul de cereale din Rusia. Gdifioii 
mai mari ; castelul imposant dia centrul oraşului, 
locul de încoronare al regilor germani din timpii 
de mai inunte, noua universitate, museul, bise- 
rica, ş. a. Monumente: statua lui Friderio I, III 
şi IV, statua lui Kant, Albert I, ş. a. ; 9 semi- 
narii şi alte şcoale. Ara 12 forturi. 

Kdnlgshfltte, oraş În Silesia prus., guverna- 
mentul Oppeln, cu 44,697 Ioc. aci se 

află cea mai mare fonderie a Silesiei (ou 4000 lu- 
crători); în apropiere sunt mioe de oărbuni. 

Konen, vestit general atenian. In 406 a. Chr. 
este învins de oătră strategul Lysswdros ia lo- 
calitatea Aegos-Potamos. In 394, X. bate pe 
Pisandru ia Enidos în Asia mică. f 390 a. Chr. 

[Caion.J 

Kont, Ştefan de Hidervdr, conspirator ma- 
ghiar; 1393 împreună cu 32 soţi ai sei decapitat 
de regele Sigismuod în Buda. [t] 

Konyt, Sammlj chimist in Iaşi, n. 1845 în 
Biaşov. Trecut in Bucuresci a întrat elev la 
farmacia Locfamau, 1864 obţine în Viena di- 
ploma de doctor în chimie. 1872 deschide far- 
macie în Iaşi şi face numeroase analise sciiii- 
ţigce asupra apelor minerale din Moldova. Are 
mari merite la popularisarea apei dela Slănic, 
Bălţătesci şi Breaza, şi la desvoltarea stabili- 
mentului balnear dela 8tănio. A fost câtva timp 

Erof. de chimie la universitatea din Iaşi. (Cf. 
>icţ. Cont. p. 109). [t.] 
Kopltar, Bartolomeiu, filolog slovean, n. 23 Aug. 
1780 la Repnje (Camiolia superioară), t H Aug. 
1844. După terminarea studiilor in Laibach, 
întră oa secretar al protectorului seu, baronul 
ZoIb; 1808 pleacă la Viena, unde sjunge oensor 
pentru cărţile greoesci, stavonesci şi rom&nesci 
şi costode la biblioteca imperidă, post păstrat 
până la moarte. Publicaţii : Orammatik der sla- 
vischea Sprachen in Erain, Eămthen und Steier- 
mark. Laibach, 1808; Glagolita Glozianus. Tiena, 
1836; Hesychii glossographîi discipulus Russus 
seci. XII in ipsa urbe (jonstantinoţwti, Viena, 
1839, şi mai multe alte scrieri mai mici adunate 
de Miklosich în Barth. Kopitars kleinere Schriften 
sprachwissenschafttichen, geschichtlichen, etno- 
graphiscben u. reohtshiatoriscben Inhalts. Viena, 
1857. Însemnată este şi corespondenţa lui K. 
cu prof. Dobrowsky. publicată de Jagi£. St. 
Petersburg, 1885. Cf. I. Bogdan, Bartolomeiu 
X. in Convorbiri literare XXVII, unde se 
arată însemnătatea lui K. în istoria filologiei 
române. 

Kopp, -Siirm., chimist, n. 30 Oct 1817 in Hanau, 
+ 20 Febr. 1892 în Heidelberg. Elev al lui Liebig, 
fîi habilitat oa docent în Oiessen în 1841 şi apoi 
în 1843 fu numit profesor de fisioă şi chimie 
la aceaşi universitate, când în urmă treou în 
aceaşi calitate la Heidelberg. A scris ca op prin- 
cipal despre istoria chimiei (1869— 75) din tim- 
purile vechi şi până astătji. Cu Liebig fundă revista 
Jahresbericht iiber die Fortschritte der Chemie, 
Physik, Miueralogie und Geologie, şi mai tât^ia 
Anoalen der Chemie und PhTSik. Luciărileeale 
de chimie se rapoartă mai mult la chimia teo- 
retică sau âstcolă. [S. M.J 

Kapparberg, comitat (Lăo) în Svedia cuprin- 
i}dnd ^utul Dalame, 30,041 km>., cu 208,43? loc. 
(1896); udat de rinl Dal-Elf; capitala Falun. 



Digitized by Google 



Eoppel — EBrOa. 



25 



KaiVal, Franeiac, poet-scriitor german, n. 7 Dec. 
l&ÎS în Eltrille pe Rhio, fost consilier de in- 
tendAotoră în Dresda. Ser. : Cervantes în voiaja 
poem epic-hnmoristic; romane, poesii, drame, 
comedii, tragedii {>Spartacas«, etc.). [t] 

CSnMN, 1) K., Petru, geograf şi arcbeolog rus, 
D, 19 Febr. 1793 in Charcov, t 4 Iunie 1864 
în Carabagh (Crimea). Ser. o mulţime, ca sujet 
^eognfic, archeologic, etnografic, istoria culturei 
in nusaa, etc., între cari Material ta istoria cul- 
nirală a Roşiei, Harta etno^t^ci a Rusiei eu- 
topene, ete. 2) Vladimir, meteorolog rus, 
B. 1846 în Peteisonig. 

Uafşuntk, v. Coppernieua. 

Kapril Sa* rîn, t. Eoiymedoo. 

Karate, CCoroff), AdameuMo», elenist vestit, 
n. 1748 UI Smyma, f 1833 în Faiis. Stabilirea 
limbei literare neogrece, reînvierea activităţii 
literare şi sciinţifice în Grecia (mai ales prin 
■Bibliotheke helleniie*, publicată de el) şi re- 
deşteptarea spiritului de oeatîmare a compa- 
trio^or Bei sânt în mare parte opera Iui £. 
Scrieri principale : Memoire sur l'etat actuel de 
la civiiisation ea Grece* (1803) şi *Uelanges sur 
la litteratnre grecque modeme*, etc., (1828 — 35). 

Korujrl, Friderie, medic maghiar, n. 1828 în 
Nagy-Kallâ, Ungaria; elev al universităţii din 
Viena. Deia 1866 profesor la universitatea din 
Budapesta şi şef ai clinicei pentru morbi interni. 
A publicat o mulţime de aciieri medicale; cea 
mai ÎDSemnatft este: Hanoal pentru morbii in- 
tenUf lacrat împreonS eu profesorii Arpad Bâkai 
^ Carol KetlL 

furt. Modest Andreeviei, om de stat rus, q. 
23 Se_pi 1800 în Petersburg. Dela 1861 şef al 
secfiei l^islative a doua. Foarte meritat pe te- 
n;nDl legislativ, ţ 14 lan. 1876. Ser.: Urcarea 
pe tron aîmpor. Nicolae I (nemţesce, 1857) ; Viaţa 
contelui Bperanskij (1661, 2 voi.) ş. a. ft.] 

Korhuy, loan, preposit Ia Oradea mare. n. 
1809, Btudiile teologice şi Ie-a făcut la naiv. din 
Viena. După ce a f unc^onal oa parocb în mai 
multe parochii, fii numit protopop în Oradea 
mare, apoi canonic, abate, vicaria episcopesc şi 
in armă preposit capitular. f 1881. 

Koriaflat poetă Urică la Greci; a trîut pe la 
.'>00 a. QiT, sub numele Myia, de origine din 
Tanagra în Beoţia; a petrecut mult timp şi în 
Teba. Din poestile sale scrise ia dialect eolic 
mina au reraas câteva fragmente, publicate în 
•Foetae lyricî graeoi*, ed. 1882. 
KvrtetbM, T. Corint 
Korfcyra, v. Corfu. 

KSraSezbăMyt, (germ. Kremnitz), vecbia oraş 
montan în nordul Ungariei (oott ^rs), cu ma- 
gistrat şi CD titlu de oraş liber regesc, la 550 m. 
preste nivelul mării. 9179 loc. (1891), Germani 
(6485), Slovaci (2118), Maghiari (o27). Tradiţia 
îi datează ori^nea de prin 750-— 776, în acte 
Şl documente li aflăm la 1335. Unica monetărie 
a Hiatului ung., în care se bat anual monete de 
aur 91 aigint în valoare de 4 — 5 milioane. 1893 
a'aa bătut monete ia valoare de 72 mii., 1894 
ÎD val. de 41 mii. 1867—94 de tot 167-1 mii. 
moD. de aur, 129 6 mîL de argint, 16 mii. aramă, 
8^ miL niokel şi 0^ mii. bronz. [t.] 

KSrabaeli, profesor de limbi striuneţoare petre- 
când midt timp în Iaşi, la 1850 publică »Stmlien 



nber franiosicfae und daco-romaniache Sprecbe 
and Utterator* (Lipsea 1850), în care <}ice oft 
Moldova e »ţeara poligloţilor*, vorbindu-se în 
clasele culte de pe acel timp limba franceza, 
greaca modernă, germana, rusa, italiaoa, engleza, 
polona şi turoa. (Cf. Şăineanu, slst. filologiei ro- 
mâne* pag. 54 — bh.) ft.] 

Karner, l)Karl Theodor (17.91— 1813), celebru 
poet ^rman, n. în Dresda. Ancă fiind student 
la universitate, în Lipsea, publici un volum de 
poesii. Mugurii {Die ^nospen); apoi stabilioda-se 
oa poet al teatrului ourţii în Viena, sorise mai 
mnlte comedii şi drame, imitate dapft Schiller. 
La 1813 se înroli în armata de vânători vo- 
luntari a lui Ltitzow, în contra^ lui Napoleon. 
Adeverat Tyrteu al Germaniei în resboiul de 
independenţă, se distinse prin eroismul şi prin 
poesiile s^e resboinioe, împrovisate cele mai 
multe sub cort, pe câmpul de bătaie. El că^â 
ÎQ lupta dela Rosenberg, după oe în noaptea 

Srec£Kletita făcuse Cântecul săbiei, oare deveni 
[arseiUesa Germanilor. Opera principală Lira 
şi sabia (Leier and Schwert), oolecţiune de poeui 
resboinice, publicate de tatăl sen, în 1814. 

2) K. (Cristian Goitfried (1756—1831), tatfil 
lui Theodor, magistrat, om politic şi scriitor; amic 
intim ol lai Soluller şi Ooetbe. Cunoscut prin 
oorespoadenţa sa cu Sohiller. 

Kornif , Lupu, şef militar al Secuilor din Ardeal 
(1598). Doria şi sfătuia, dimpreună cu episc. 
Napraadi şi cu Ştef. Bocskai, moşul iui Bâtnori, 
revenirea fostului domnitor. Şi când Sigismund 
întorcendu-se din Sileaia, vine travestit în 0m 
(Aug. 1598), K. îl ajatft cu armata fac3nda-l 
să reia domnia. 

Konya, (rom. ComiaJ, com. mică în Bănat, cotL 
Caraş-Severin, 158C Ioc. (1891) Români. Staţiune 
de cale ferată. La K. se află nu lung tunet al 
liniei ferate Timişoara-Orşova. Aioi e staţiunea 
numită >Porta orientaliR*^ 

KflrRyvevai (rom. ComiareoaJ, com. mică în 
Bănat, cutt Cera^verin, 438(f loo. (1891) Ro- 
mâni. Aici se fabrică renamita brtozft de oaie 
de K. 

Koroişnko, Vladimir Galactionovici, novdisf 
rus, n. 15/27 Iulie 1853 îd Shitoinir (Volhinia). 
1879—85 exilat în Siberia. Ser. : Schiţe de ale 
unui turist siberian, Visul lui Maearie, In socie- 
tate rea, ş. a. novele şi scrieri de interes etno- 
grafic. K. trâiesce în Nişni-Novgorod. 

Kerond, com. mare în Ti«., cott Odorheiu, 
3022 loc. (1891) Magh. industriaşi olari. K. are 
stabiliment balnear ca 12 case în cari se află 
85 odăi pentru pacienţi, ca 1 isvor de apă aorft 
de beat, 2 isvoare de apă acră feroginoasă şi 
unul de saramură pentru scaldă, întreboinţate la 
anemie, boale de stomac şi de oase. Scaldele se 
află la ."^4 m. înălţime preste nivelul mării, la di- 
stanţă de 2Vi oare delastaţiuoea căii ferate, [t] 
, Koroneia, vechia oraş grecesc în Beoţia, spre 
vest dela lacul Copais, renamit prin învingerea 
Beoţienilor asupra Ateoienilor la 447 şi a Spar- 
tanilor asupra Tebanilor la 394 a. Chr. 

Kdr&s, l)Nagy-K., oraş în Ungaria, cott. Pest- 
Pili8-&olt-Ki8kuu, unul dintre oraşele mai im- 
portante ale şesului angar. 24,584 loc. (1891) 
Magh., ocupându-se cu agricultura, economia de 
vite, pomăritul şi legământul; îotins comercin 
de poame (cireşe, vişine, etc până prin Ger- 



Digitized by Google 



26 EdTosbănya 

mania şi Rusia) şi de legumi. Staţiune de cale 
ferată, lioeu reformat, preparandie ref., şcoală 
Bup. de fete, pensionat de fete, etc. Cinoispre- 
(ţece societăţi de lecturi. £. există de cel puţin 

500 ani ; !n vechime era dota rinelor. 2) Kis- 
K., oraş în acelaşi comitat, 7878 loc. (1891) 
Hagh. şi Slovaci, staţiune de cale ferată, etc. 

501 foarte fructifer. Aici s'a născut poetul Fetofi 
la 1 Ian. 1823, statua Ini îo piaţă, casa naîală 
îaaemnată ou tablă oomemorativt, 1310 Sigis- 
mand Convoacă aici dieta. 1718 oolooisana 
SloTBoilor. 8) f cei trei afluenţi ai Tisei, t. 
Crif. [t] 

KSrIMiiiya, t. Baia de Criş. 

KSrSal, 1) K., Choma (Ciorna) Alexandru, 
explorator şl limbiat maghiar, n. 4 Apr. 1784 
în Criş (Treiscaune), f 11 Agr. 1842 în Dard- 
siling (India). Şi-a făcut studiile in Atud, ofişti- 
gându-şi mijloacele de traiu ca pedel. După ter- 
minarea lor profesor în olasa de poetică. 1819 

Îleacă la Palestina, de aoi la Aleppo, Bagdad, 
eherao (1820), ca aă caute pe urmaşii Mahă- 
rilor remaşi în Asia. In Teheran învaţă bmba 
persană şi engleză. 1821, travestit armean, trece 
piin Boohara (18 Mov.), Caloatta (6 Ian. 1822), 
apoi Lahore şi Casimir. Cntrierft vldle Himidaiei 
Şl întreg Tibetul, a studiat limba tibetiană din 
iavoarele originale, adunând preste 40 mii de 
uuviote şi oomptinftnd un vocabular şi gramatica 
limbei tibetiane. Reîntora la CiUontta editează, 
(1834 in 1. engl.) cu sprijinul societăţii sciinţifice 
asiene voeabularal şi gramatica tibetiană şi coa- 
tiotti studiile în ]. sanscrită, fiind numit biblio- 
tecar tl societăţii. 1830 ales membru al societăţii. 
1836 pleacă de nou în regiunile Himalaiei, pen^ 
studiarea poporului dsungar delagraoiţele Chinei. 
1841 ajuDira în Dardsiling (7000 urme preste ni- 
velul miriQt nnde moare de febră. (Toleoţîa de date 
şi scrieri a lăaat-o gavemulai englez eat-indian. 
Soo. en|^. iud. i-a ridioat monamont in Dardsîling. 
(Ed. toturor sorieritor, de Teodor Doka, Buda- 
pesta 1885, şi engi. io Londra 1885 : «Life and 
worka of Al. Caoma de K6ros.<) [t] 

2) Kdrdri, Josif, statistician magh., n. 1844. 
1870 şef al oficiului statistic al ct^)italei ; redac- 
tează revistele : >Bultetin aunuel des finanoes des 
^andes villes*, şi>Butletin hebdomadairede stat 
internaţionale*, editează publicaţiunile oficiului 
stat. din Budapesta. S'a ocnpat mult de chestia 
mortalităţii, a locuinţei lucrătorilor^ a attuirei 
versatului; a lucrat statistica aascenlor. A scris 
o mulţime de opere îo diferite limbi, între cari 
Bodapest nemzetisegi vitizooyaiţ Hontmegye 
nemzetisegi ăllopota (1883). 
Kirftstzeg, v. Cheresîg. 
KlrBt-TarJin, corn. mică in Ungaria, v. Ta- 
riana. 

KtrpOBa, (germ. Karpfen) oraş lib. reg. în 
Ungaria, cott. Hont, cu 3668 loo. (1891) Germ. 
3404, Mugh. 202, Slov. 51. In documente figy- 
reazâdt'la 1135. Locuitorii se numiau «hospitesc; 
deta 1412 E. figurează ca >civitas*. Aici a ţinut 
Bocskay (IttOo) marele sfat în care s'an statorit 

fmnctele păcii dola Viena (1606). In resboaiele 
ui Bocskay, Tbdkoly şi Bâkoczi Fr. IE, contra 
dinastiei habsburgice, K. ţinea partea acestora. 

KSrting, Gtittav, romanist germ., n. 1845 în 
Dreada, actualmente profesor la oniv. din Kiel. 
A Boris: »Oe8cluohte der litteratur Italiens im 



- EoBoîusko. 

Zeitalter der Renaissanco (1878—84): Encţ-- 
clopaedie and Hethodolwie der roman. Philologie 
(1884—68), der engl. Phflolc^e (1888), der franz. 
Philologie« (1894); »Lateinisch-roman. Worter- 
buch« (1^)) ^ lucrare foarte meritoasă, etc. 
A fondat împreună cu Koschwitz revistele >Zeit- 
aohrift fiir neufranz. Spraobe and Litteratur* 
(1879 nnn.)9i «FranzaAisohe Stadien* (1881—89). 

[TL] 

Kortu, (grec. £ary^ văm. EorttmUL tmo. 
^lioraja), oraş in Albania on 12,000 loo. în 
cea mai mare parte Albanezi, Turci sunt puţini* 
Arimftni 600. (Jraşal e frumos, comercial ca Al- 
bania de mijloc e considerabil. K. e reşedinţa 
anai Mutesarif şi a anui epîsoop gro. Şooaleie 
grec. sunt intr'o stare înfloritoare mai ou samft 
prin funda^unile unor negustori bogaţi din străi- 
nătate, originari din £. Şcoala alb. ni^onali nn s'a 
pătat susţine, şcoala rom. cu doi îqt. merge bine. 

Koroid, mineral, v. Corindon. 

Kerzakow, Bo<Ua lui K., propriu <}Î8 starea 
morbidă ce precedă infecţiunue sau intoxicaţiile 
grave, ea este constituită dintr'nn ansamblu de 
tarburări {Hichioe şi simptomepolinevritioe, adese 
foarte grea de precisat. Stana mintală e din 
oele mai bizare şi preaintă o seamă de apropieri 
cu starea mintală normală ce precedă intoxi- 
caţiile organice fisiologice sau psichice : somnul, 
sugestia, hipnotismul, etc. Ceea ce este mai bine 
definit în boala lui K- sftnt mmptomele potine- 
vritice; cele psichice sânt ănoă vagi şi puţin de- 
finita, ca mai aproape toate simptomele secun- 
dare ale boalelor mintale aşa de complexe şi 
puţin canosoute. [Vascnide.] 

Korzenlowski, <pron. coşea-) losif. poet polon, 
n. 19 Martie 1797 în Brody (Galiţia). Fost di- 
rector al comisiunei instrucţiunii publice îa Var- 
şovia. A scris numeroase drame şi comedii (Că- 
lugărulf Ooraliî carpatini. Iudeii, etc.) şl romane 
sociale (8peoaIantal,>KoOokaoyas eto.). f 17Sept 
1883 în Dresda. [t] 

KOS, (tare. IstankdiJ, insulă turcească în vi- 
laietul Insulele Mării Albe, la intrarea în sinul 
K., 286 km'.^ cu 10,000 loc; se produce vin 
bun. In veohune se afla aci un renamit templu 
al lui Aesculap şi icoana Tenerei de Apelles. 
Capitala Ko, cu comerciu îasemnat. 

Koaily, (Ala6-K.), romfioesce Che^u, corn. 
mică în Trans., cott. Soinoc-Dobâca, 1310 loc. 
Români (gr.-cat. 1237, gr.-or. 6), Ovrei (48) şi 
Maghiari (19). Odinioară era aici castrul roman 
aperat de >Cohors I Britanicas milliaria* (cives 
Romanorom). In momi castelnlni (Andva id Iui 
Bocsk^, iar aoum al oontelni Mignel Eszter- 
hâzy s a aflat o inscripţie romană de ca^insnl, 
<A sub împeratal Gordian Ia 239 d. Chr., valeriu 
Valentin, edilul Napocei (Cluj) făcend o noaă 
conscripţie de dare pentru ţinuturile Someşului 
dincolo de val, ou ocasia petrecerei sale în Ne- 
mesis (Cheşeiu) a consacrat acolo un altar. 
Această inscripţie a dat îndemn lat Torma 
Eăroly să facă studii asupra valuloi >UmeB 
dacicus*. 

Koselnako, Tadeus, erou polon, n. 12 Febr. 
1746 dintr'o familie nobilă, stadia mai Sntâiu îa 
Varşovia apoi în Francia arta militară, ajunse 
căpitan, părăsi Polonia peotracă voise să fure 
pe fata mareşalolai lituaniei Luisa Sosnowsca, 
merse în America 1777 ca adjutuit al lui 



Digitized by Google 



1 



Eoscdasko — Eoetroma. 



27 



Washington. 1786 se reîntoarcem Polonîaşi 1789 
este namit geaeral-maior spre a organisa armata 
poloneză. 1791 partisan al constituţiimei. 18 Inn. 
1792 se ioptâ la Zielecice şi la 17 lat. se aperă 
5 (}iIo co 4000 Poloni şi B tonuri contra 18,000 Ruşi 
^ 40 tannri la Dubienca. DupS a doua împărţire 
a Poloniei se aşeză ca docent privat în Leipzig, 
unde piimî cetăţenia franceză din partea Adu- 
nărei legiuitoare. Giiemat de partidul revolu- 
ţionar, întră 23 Martie 1794 în Cracovia, fâ pro- 
clamat comandant şi dictator. Bate pe Roşi 4 Apr. 
!a Badawioe, uiainteacă contra armatei pruso- 
nisesd, este bfttat 8 Innie la Scozekoczny, Be 
retrage la Yaişovia, unde potolesee tnrbnrarea 
poporoiui şi resping asediul aliaţilor. Organisi 
Dnanţele, asigură justiţia, depuse dictatura în 
minile uoei adunări representative. Când Ruşii 
reTenir&, ii întimpină 10 Oct Ia Maciejowice. 
Lupta ţinu 12 oare, Ruşii fură respiuşi de 3 ori, 
Ia a 4 oară eroul fu rănit în luptă, când i-se 
atribae, că ar 6 >Finis Poloniae*, cuvinte des- 
min^te de el în urmă. Paul I îi dete libertatea 
1796. 8e retrase in Anglia, apoi în America, 
revine în Franoia, nu primesce planul lui Na- 
poleon de a lucra pentru restabilirea Poloniei, 
Hire A remflne oredindos ouventului dat lui 
Paul I, cft na va lucra contra Ruaiei. Stărui ca 
să se dea Poloniei o oonatitaţie şi petrecea la 
mo^a sa. 1 15 Oct. 1817. Alnandra I i-a aşezat 
corpul în cripta re^or din catedrala Cracoviei 
Ungă loan Sobieschi. 

KMOiiiSkfl, cel mai înalt munte în Australia, 
in Alpii aostralleni, 2240 m. înalt. K. se nu- 
mesce şi un deal Iftngft Cracovia. 

Ktţer, (ow.) acomodat, plăcut j după biblia 
V. I. se nnmesoe E. aoeea ce după lege este 
iertat Iudeilor să mănânce, să bea sau în general 
si folosească. In limbagiul comun ovreiesc se 
nmnesce E. tot ce e regulat, in bună rânduială. 

KwlWf, 1) capitala guvernamentnlni rusesc 
lambow, cn 40,347 leu. (1895). 2) K. (Evpa- 
ioria), oraş litoral în gar. ma. Tauria, ^ malul 
vestic al Grimeei, cu 17,915 toc. (1897). La 
1&54 — 55 cartierul principal al Turcilor. 

Ksmovopoljş, V. Câmpul Mierlei. 

Kgssutk, Ludovic, căpetenia revoluţiunei ma- 
i.'hiare din 1848—49, d. 19 Sept. 1802 în Monoc, 
cott Zemplin, f Martie 1894 în Turin. 
Om de mare talent. începe a juca rol prin anii 
1825 — 27 în dieta dela Pojon. Prin farmecul 
oratoriei şi agitaţiunea (Ji^Btică câştigând tot 
mai mnttă tr^re, şi usând de terenul pregătit 
de agitaţia moderată a contelui SzecheuTi, în- 
ttrîU tot mai mult spiritul oposiţional pâoă la 
tot^a mptură cu dinastia. Şedinţa dietei din 
11 Sept 1848, aob completa influenţă a iui E. 
ia botirîri revolaţionare, iar în 14 Sept. numit 
^ctator, E. cutrierfi ţeara şi organiseazS cetele 
de bonvedi, înrolând cu forţa chiar şi oameni 
de altă naţionalitate. 14 Apr. 1849 în dieta dela 
Dobriţin enunţă detronarea dinastiei de Habsburg. 
In lupte nu a luat parte. După suprimarea re- 
voluţiunei fage în Turcia, ducend şi coroana, 
dar lângă Orşova o ascunde în păment. 1850 a 
fost afiată de patru ţerani români. Din Turcia 
trece în Anglia şi America, ţinend conferinţe 
şi pledând pentru causa revoluţitiuei, iar în urmă 
&'a stabilit în Turin, de unde dirigia conspira- 
ţionile contra casei domnitoare până la transacţia 



din 1867, pe oare n'a voit să o recunoască şi 
nu a primit amnestia, remânend expatriat până 
ta moarte. înmormântat la Budapesta pe spesele 
statului. Memoriile publ. sub titlul >Irataim«, 
în limba germană >Meine Schriftenc, (Leipzig, 
Haessel). [t] 

Kossyra, insulă, v. Fantellaria. 

Koatake, (BoldurJ, mare familie a Moldovei. 
Strămoşul ei apare in persoana marelui vornic 
Boldur, care s a distins io resboaiete iui Ştefan 
cel Mare 1490—1513, după cum raportează toţi 
cronicarii între altele Ia bătăliile dela Lentesoi 
şi Dumbrava roşie. Ramurile existente ale fa- 
miliei poartă câte nn supranume, şi sunt is- 
rorite din aoetaşi trunohia comun: Epureanu 
(V. ac.), Negel, Patraşcan Costache, TalpEui^ şi 
Lăţescu. Dintre membrii acestei familii, cari în- 
toMeuna a fost prin fruntea familiilor din Mol- 
dova, s'au ilustrat: marele vornic Gcairiliţă, fiul 
slugemloi Eostaki, după care urmaşii seî purtară 
şi numele de «Gavriliţesci*. El e cunoscut in 
istorie la 1657, oa Hatman 1684. Avea o in- 
fluenţă considerabilă la curtea Domnilor, mai 
ales a lui Cantemir. Fiul seu Vasile K., mare 
vornic. Joacă un rol deosebit la 1690 pe timpul 
iui C. Cantemir, pe care îl pîresce la Poartă, 
şi de care de abia adkpk să fie ucis: »Cfioi a 
jurat ^ntomir Todă lui Oavriliţă voinionl cel 
betrân să nu-şi atingă sabia lui de neamul fe- 
oioriior lui*. Marele voinic Lupu K., fratele lui 
Vasile, e cel mai însemnat membru al neamului 
şi primul boier al ţerii pe timpul seu. Era un 
mare adversar al lui Petru cel Mare al Rusiei, 
fusese caimacam ^ \&m înainte de venirea lui 
Mavrocordat, şi persecutat pe ascuns de acesta 
în fata Turcilor, pentru care zăcu 2 ani închis 
la Vama împreună cn Antioch lora. La 1716, 
veni în ţeara ordin dela Vizir ca să-i aducă pe 
Lupa vornicul; ainngend la Tarigrad fu deca- 
pitat tiM nici o judecată, (1716). Din ramura 
Epurenilor, e cunoscut capul aoestei ramare: 
Lcwofetnl Manolake K. El a fost unid dintre 
bo»rii exila^ prin intrigile lui Ion Calimaki şi a 
lui Stavarake, la loaicalisi în Asia. ¥^ul seu Ori- 
gorof, lua numele acestei ramuri după moşia lor 
veche: Epurenii. Urmaşul lor a fost în secolul 
. nostru Jmm^ake K.-E^reanu, (v. ac ). Con- 
gtantin K., mare logofet, liul lui Lupu e cu- 
noscut la 1716 ca consilier şi amic al lui Ra- 
coviţă, în luptele cu Nemţii. La 1727 a fost 
caimacam al Moldovei şi a murit la 1756. Din 
branşa derivată 'din acest boier, oare era po- 
reclit Negel, din causa unoi semn, se trag Ne- 
geliştii, din cari s'a ilustrat vestitul mitropolit 
al Moldovei: Veniamin Oostadte (v. ac.). Afară 
de aceştia mulţi al^ boieri din această familie 
au îmbogăţit istoria Moldovei oa numele lor. Un 
pronume 8pe<nal al neamului E., e acel de >Lupn<. 

[O. G. LJ[ 

KMiMUUwr, Nicolae, istoric rus, n. 1817, f 1885. 
Ser. mai însemnate : >Russzl[ăja Isztorijâ v zsiznje 
opiszanijah jeja glavujejsih djejatjelej« (in nenu- 
merate ediţiuni, aproape în fiecare an câte una), 
Mazepa şi Mazepiştii, Viata casnică şi datinile po- 
porului rus mare in seci. XVI— XVII. Gomeroiul 
imperiului moscovit în seci. XVI— XVII, eto. 

Kostrona, guvern. în Husia mare, 84,149 km*, 
ou 1.429,228 Ioc. (1897). CapOata K., la revăr- 
sarea rîului £. in Volga, are 41,268 loo., ca- 



Digitized by Google 



28 



KSszeg — SoT&cs. 



tedrală frumoasă, episcop gr.-or., industrie de 
bumbac şi ic; comerciu. 

Kfiueg, (germ. Guns), oraş şi cetate în Ung., 
cott. Vas, 7076 loc. (1891); agricultură, pomărit, 
viticultuiă şi economie de vite; cel mai vecbiu 
orfaootrofia (1749), mulţime de institute culturale 
şi de edaoa'^aiiA. Benumit în istorie pnn eroica 
apărare contra TaroUor (1532): Nioolaa Jorisich 
ca 28 husari. 18 solda^ germam de cavalerie 
şi 300 ţerani refagiaţi îq oetate susţine 25 ^ile 
asediul oastei turoesci de 300,000, care s'a re- 
tras fără nici un resultat. 1893 s'au ţinut la K. 
manevrele împerătesci în presenţa împ. Fiaucisc 
losif I-, Wilbelm 11 şi reg. saxon Albrecht. [t] 

K6tZ00y, Georgiu, vicar roman al Maramu- 
reşului dela 1778—1806. A făcut fundaţiune 
pentru o şcoală română, care neînfiinţându-se, 
acum din fundaţione se dau stipendii studenţilor 
nobili români din Maramureş. 

KotlUuvwtky, Ivan Petrovici, poet malo-nis, 
n. 1769 in Poltava, f 1838 acolo. Fost funcţionar, 
^oi soldat, laând parte în resboaiele turcesci 
ŞI avansând ţiai la rang de căpitan, în urmă 
proprietar de pensionat de fete în Poltava. Primul, 
care a scris in dialect malo-rus, creatorul lite- 
raturii rutbene. Cea mai însemnată lucrare e 
ttavestia Eneidei (Eneida, perelicevannăjâ na 
maloroex jasyk), în care persiflează pe Cazacii 
efemeiaţt in arma pierderii libOTtă^or lor. Ope- 
rele complete i-an ^ărut 18^ în Petoistnirg, 
şi în urmă în Moscva. 

Koto, cea mai importantă familie de instru- 
mente musîcale japoneze, formate dintr'o ladă 
de resonanţă sau dintr'o simplă tablă do armonie, 
deasapra căreia e întins un numer de coarde, 
destinate a fi uşcate ou degetul san cu ajutorul 
unni pleotra. K. cu 13 coarde, numit Som-K., 
este noul dintre i»dourile obligătoare ale mi- 
reselor ji4K>neze. [T. C] 

KotstAy, TtodoTf botanist, n. IBIB in Ustron 
(Bilesia), -f 1866 ca conservator la museul imp. 
din Tiena; distins prin călătoriile întreprinse 
îo Orient până îa Armenia, Persia şî Bgipt, 
publică o serie de scrieri mai mici, dar impor- 
tante pentru Asia mică, Biria, Egipt, Armeoia 
şi Persia. Deosebit de importantă ca monografie 
e: >Die Eichen Europas und des Orieuts<, Viena 
1858. Prin el şi BoisaUr se înaugurează era de 
explorare şi ounoascere mai adâncă a Estme- 
diteranei. [A. Pr.l 

KottabM, numele unui joo predilect al veobuor 
Oreci ; sta în desteritatea de a b(u arunca anu- 
mită cantitate de vin în formă de cerc astfel, 
oa să oadă fără să se verse în no vas pas la o 
distanţă hotărită. 

Kottbua, oraş în guvernam, prus. Frankfurt, 
lângă Spree, 34,910 W (1890); mine de lignit, 
fabrici de postav, hârtie şi maşini. 

Kotya, Ia Thi-aci o d^itate, al cărei cult s'a 
lăţit preste Grecia şi Italia; sărbătoarea ei se 
petrecea ou orgii de noapte. Serbători kotystice 
se numesc toate, cari susţin datine de desfrenări. 

Kotzebue. 1} August FriedrvA Ferdinand 
(1761 până 1819), autor dramatic şi publicist 
german, ocupă loc în istoria literaturii mai mult 

£rin fecunditatea sţâritului (numai dramele sale, 
lustspiele, sânt vr o 21 G) ^ prin înt^mănaiea 
punere! în scenă, decât prin cunoscinţele şi 
calităţile stilulni. Caracter vulgar şi imoral, Bpri- 



jinitor al principiilor despotice şi aristocratice, 
in coutra aspiraţiunilor liberale ale naţiunii şi 
mai ales ale lunimei germane, el fu asasinat de 
un student, C. Land, în casa sa, la Manubeim. 
(Despre influenţa lui asupra teatrului român cf. 
interesantul stadiu despre tradaoetorii lui K., 

SabUcat de 6. Bogdan Duică în voi. »Lai lita 
[aiorescu, Omagiu*. 1900). 
2) KoU$bue, WuMm wm, diplomat rus şi 
autor ^nnan, unul din cei 5 Oi u autorului 
di-amatio August K., toţi renumiţi în mişcarea 
politică şi oiDturală a Rusiei modeme, n. 1813 
in Beval, f 1887, e spre sfîrşitul domniei lui 
Mtbail Bturdza numit consul rusesc la Iaşi, unde 
se însoară ou o româncă din familia C^tacu- 
zinescilor moldoveni, apoi devine ministru ple~ 
nipotenţiar al Rusiei Ia Karlsruhe, Dresda şi 
Berna. Intre publicările lui germane siint inte- 
resante pentru Români : Rumănische Volkspoesîe 
(Berlin, 1857j, o bană traducere a onora din 
poesiile populare culese de Y. Alexandri, Bilder 
und Skizzen aus der Moldau (lipsea, 1860) şi 
romanul Laskar Vioreson (Upaoa, 1862), ulti- 
mele doue traduse în românea oe de doamna A. M. 
^ publicate în «Convorbiri literare*, apoi în 
volum. Aceste scrieri ale lui K. se disting prin 
o mare vioiciune de stil şi prin o simpatică, şi 
totuşi credincioasă oglindire a moravurilor mol- 
dovenesci din prima jumătate a secL XIX. Pe 
temeiul lor K. a fost ales membru de onoare 
al Acad. Rom. 

Kov&cs, MeUtie, episcop titular al Românilor 
uniţi din părţile Oradei mari. După alungarea 
Turcilor şi restaurarea epi8copa,tuIui romano- 
catolic din Oradea maro. Românii, cari locuiau 
cam în 200 comune pe teritoriul acelui epis- 
copat, ajunseră sub jnrisdicţiunea episcopului 
latin din Oradea mare. Ei îosa erau nemulţămiţi 
CD această stare, de o parte pentru că trebuiau 
să plătească decime episcopului romano-catolio, 
iar de alta pentru că nu aveau episcop dq ritul 
lor, şi astfel erau sili^ a-şi hirotoni preoţii prin 
episcopii greco-catolioi ai Muacaciului şi ai Fă- 
găraşului. Dorinţa de a ave episcop de ritul lor 
fi-o împlini papa Benedict XIV în 12 Iul. 1748, 
când se învoi să li-se pună episcop Meletie E., 
pe atunci paroch în Dloszeg, român de origine 
din Macedonia. Acesta însă numai în ce privesce 
ordnl şi titiul era episcop, dar în ce privesce 
jurisdicţiunea nu avea diecesă proprie, ci era 
numai vicar supus episcopului latin din Oradea 
mare. Kid titlul episoopesc nu-1 purta dela 
Oradea mara, unde locuia, ci dela Tegea, o cetate 
în Arcadia. Pentru întreţinerea sa căpetâ Ia au 
1500 â. din venitele episcopilor latini, iar lo- 
cuinţă i-se dădu in cartea, unde locuiesc şi 
astăqi episcopii uniţi din Orade şi unde mai 
înainte şedea parochul latin. Intru episcop fii 
consacrat de Emanoil Olsavszbi, episcopul gr.-cat. 
al Muncacialui pe la 1750. Dar nici cu această 
stare de lucruri nu erau mulţămiţi Românii uniţi. 
Meletie nu putea suferi supremaţia episcopului 
latin şi pentru aceea toată viaţa sa se luptă, ca 
să ajungă episcop independent cu diecesă proprie. 
Clerul şi poporul îşi temea limba şi aşezăminteln 
orientele ale bisericei lor de înriurinţa latinilor. 
La acestea se mai adause şi visitaţiuuea, ce o 
făcu ou mare pompă ^ cu suită militară episcopul 
Borbesc din Aiad, Sineda Zsivonovits u 1753. 



Digitized by Google 



Acesta promiţend o«1ot ce vor părăsi muTea, 
privilegiile, cari le svean Serbii, mai pe toţi Ro- 
mftnii din cott Bihor îi făcâ să se lapede de 
nairea ca biserica Romei. Această mişcare re- 
ligioasă nu fn lipsită de tarbnrări şi de violenţe 
împrumutate între preoţii «i credincioşii uniţi 
9 neoniţi. Episcopul latin din Oradea şi cel 
serbesc (un Arad, se plângeau unul aaupra altuia 
Ia ourtaa din Viena. a urma acestora împ. M. Te- 
rena ee Todâ alitft a trimite o comiaiane, care si 
cerceteze din sat în sat starea adeverată a lu- 
crului şi să constate, cari locuitori sunt şi voiesc 
a fi uniţi ^ cari nenniţi. Patru ani lucră această 
comirione, pină în 1769, şi constată, oă afară 
de c&teva comune, toate celelalte voiesc sa fie 
nennite ^ supase episcopului din Arad. înaintea 
acestei comîsiuni îşi descoperi şi Meletie K. cu 
deml şi poporul unit plângerile sale. Intre altele 
ceru consistor separat de al latinilor, şooale po- 
porale române, seminar pentru studenţi, mănă- 
stire ca cfiingftri basilitani şi dotatiune mai bună 
pentru prot^pi şi panolii. ImpSiiiteasa îneu- 
TÎinţfc aceste cereri, dar deşi Meletie a stftndt 
şi în persoană la curtea Viena Sn 1759 
pentni publicarea şi efeotnirea acestor cereri, 
totuşi ararft de îmbunătăţirea dotaţinnei clerului, 
nu dobândi mai nimica, pentru oi Ia toate se 
opunea episcopul latin. IHn causa aceasta nici 
unirea na progresa în comitatul Bihorului şi 
afară de puţinele oomune constatate de oomi- 
stnnea amintită, numu 1 1 parochii se mai oniră 
sub episcopul Heletie. După moartea acestuia 
întâmplată în 1770, stăruinţele lui pentru eli- 
berarea Românilor uni^ de jurisdicţianea epis- 
copului latin s'au reahsat sub episcopul Moise 
Dragoşi (t. ac.}. (Cf. Dr. Ioeui Aidelean, Istoria 
dieceaei Oradei maii, partea II. Bln, 1888; E. 
Hunnnzaid, Bocnmrara privitoare la ist rom., 
t vn. Bucaresci, 1876; Cipariu, Acte şi frag- 
mente. Blaj, 1856; Şematismul diecesei Oradei 
mari 1864; Benedictas XIY, De synodo dioe- 
cesana I. II, c. XII, etc.). [Dr. Aug. Bunea.] 

Kfiviry, 1) K., BasUiu, canonic la Oradea 
mare; n. 1802. Studiile teologice şi Ie-a făcut 
în Oradea, 1830 fu sSnţit preot; după ce a ad- 
ministrat câteva parochii, devenind vedaT a fost 
numit canonic capituiar. -ţ- 1841. 

2) Qregoriu, canonic în oapitlul de Oradea 
mare; n. 1796, f 1870. Ordinându-se preot mai 
ântiiu foncţicmă ca profesor la şcoala normală 
din Bmaş. In 1834 fii numit director la gim- 
nasiol din Beinş şi în 1861 promovat canonic 
capitolar. 

3) Teodor, preposit capituiar şi canonic 
în Oradea mare ; n. 13 Martie 1819. Studiile teolo- 
gice le-a Beat la univ. din Bnd^>e8ta; 1643—60 
profesor de 1. şi liter. grecească şi fisică la gim- 
nasiul dia Beiuş, 1860^75 director tot la acest 
gimnasiu. In 1665 fu numit canonic onorar, in 
1871 canonic actual şcol. ; a fost şi vicariu episc. 
A scria mai multe diserlaţiuni de cuprins sciin- 
ţific în programele gimnasialui. 

Mfiîjj ZadislaHf istoric şi statistîcian magh., 
n. 1820 in Turda, membru al Academiei ma- 
Aim. A fandat jnxnalul *EUen9r< în Cluj. 
Scrierile sale mai însemnate sflut: Erdely tor- 
tenete (Istoria Ardealului): firdely r^segei; 
Okmanytâr aa 18^— 49-ik eidâ^ esemdnyekhez ; 
Erdtiyoiarig atatistiUja, ş. a. 



— Crai. 29 

Kowdoaero, lac în Rnna, guvernamental Ar- 

changel, 584 km*. 

Kowera, la Slavi deitatea avuţiei şi a tesan- 
relor de sub pământ, (v. Kuwera.) 

Kowao, guvern. în vestul Rusiei, 40,641 km*, cu 
1.551,635 loc. (1897); capitala K., lângă Niemen, 
are 73,543 loc. 

Kozak, Eugeniu, Dr., profesor şi slavist, n. 
21 Dec. 1867 în Slobo(^a Banilei în Bnoovina, 
şi-a finit studiile la univ. din Gemănţ şi Viena; 
promovat doctor în filosofic 1892, întră ca prac- 
ticant în archiva ministeriului de finanţe oo- 
mune pană la 1894. Io 1893 fu sfin^t preot şi 
numit administrator la biserica serbeasoă dhi 
Viena: 1896 administrator la parochia Veren- 
ceanoa şi după an an la Dcbronouţ. Io 1899 fu 
numit profesor extraordinar pentru limba şi li- 
teratul a slavică bisericească la univ. din Cemăuţ. 
A publicat uemţesce o disertaţiune despre un 
Zbornic şi Colectanen slavic din 1359, afiat în 
mănăstirea Vorone^lui şi păstrat acum la mi- 
tropolia din Cemăuţ ; Resaltatul cercetărilor sale 
în mănăstirea Sucevi^ din Bucovina în Arohiv 
t&T slavisohe Philologie, t. 14 şi 15; Conspect 
bibliografic asupra literaturii apocrife biblice Ia 
Slavii meridionali, şi prepară, la îndemnul lui 
Gr. O. Tocitescu, editarea urioilor slavice din 
archiva Braşovului. [Dr. I. G. Sbtera.] 

KDzmatelke, (rom. Cosma), corn. mică în Tis., 
cott. Cojocna, 1054 loc. (189L) Români. Aici e 
înmormentat principele ardelean Acaţia fiarcsay, 
prins de I. Keineny (1661) la Gorghiu. \t] 

Krâoafalva,(rom. ffrecMct^, com. mică în Ung., 
cott. Marmaţiei, 1068 loc. (1891) Români. 

KrafTt-Ebfng, Sichard baron de, psychiatru, 
n. 1840 ÎQ Mannheim. 1872 prof. de psychiatrie 
în Strassbuig, dela 1873 în aceeaşi caHtate în 
Qraz, unde a întemeiat şi un sanatoriu pentru 
neoropa^; 1889 fâ chiemat la universitatea din 
Vieua. Lucrările sale literere sânt din dome- 
niile psycbiatriei, psychopatologiei forense ^ 
neuropatologiei. Scrieri: Grundziige der Kriminal- 
psychologie, 1872; Ijchrbuch der gerichtlichen 
Fsychopathologie, 1875; Lebrbuch der Psychia- 
trie, 1879 ; Psychopathia sexnalis, 1886 ; Eioe ex- 
perimeotelle Studie anf dem Gemete des Hypno- 
tiamns, 1893. 

KraguJewRţ, oraş în Serbia, lângă rîul Lepeniţa, 
14,160 loc. ^1895), între cari 374 comercianţi, 
'938 industriaşi. Fabrică de arme şi arsenal. Odi- 
nioară residenţa principilor. După poporaţiune 
al treilea oraş al Serbiei (Belgrad 59,790, Niş 
21,618, K. 14,160). [t] 

Kraiit ducat, t. Camiolia. 

Krakau, oraş, v. Cracovia. 

Krakkd, (rom. OricăuJ, comună mică în Trs., 
cott. Alba inferioară; 1380 Ioc. (1891) RomAni 
agricultori şi viticultori. Vinul dela' Cricău e 
dmtre cole mtu renumite vinuri indigene. Io 
1848—49 a suferit mult din partea resculaţilor. 

g~7f. Axente Sever, Respuns la >Cartea neagră< 
raşov, 1896, şi ludita Secula: >Din vremuri 
apuse*, Bucuresci, 1899. [t.] 

Krtl, Anton, profesor şi publicist, dela 1825 
profraor Ia gimn. din Cemăuţ; 1836 treoii la 
instjtutnl de studii filosofice de acolo, iar în 
1843 fâ numit prefect ^ in 1849 director pro- 
visor la reoiganisatol ginmafliu de ogt (dase; de 
aici se strihnută la gimn. din Brium in ICoravia. 



Digitized by Google 



so 



Krameria — Knnss. 



In 1848 fu alee represeotaiit al oraşnliii Cer- 
Dăut îa parlamentai constituant diu Yiena. A 
publicat în Osterreichiscbes Archiv pro 1832 
or. 82—83 un articol d^pre Cemăuţ, capitala 
Bucovinei; in OBteneiohische BIfttter Jpro 1847 
□T. 313 ceva despre Lipovenii din BoooThia; 
în gazeta Bucovinei pro 1849 an artiool despre 
partidele din parlamentul ooostitnant şi o dîm 
de samS despre resultatele deputăţiei sale ; a în- 
registrat în Cronica gimnasiului din Cem&uţ, 
t. X eveoimentele istorice şi culturale din anii 
1843—49 şi în Zeitschrift far osterr. Oymnasien 
pro 1851 pag. 128 o schiţă despre ducatul Bu- 
covinei. [Dr. I. Q. Sbiera.] 

Krameria L., (botan.) gen din vasta familie a 
L^ţuminoaselor-Caesalpioeae, tribul Kramerieae, 
cuprinde plante subfrutescente Ban erbacee dure 
mai adesea întinse pe pămect şi aericeu to- 
mentoaso. Acest gen, care a fost mai înainte 
clasat în familia PoI^fgaU^or^ are vr'o 12 specii, 
ce cresc in America tropicali. K, triomdra R. 
et Pav. din Bolivia şi Peru este speda cea mai 
importanta, oSoi rădădna sa lemnoasft de o co- 
loare roţietică, cnnoscută în medicină anb numele 
de Ratanhia (>radix Batanhiae<) se Întrebuin- 
ţează din causa proprietăţii saie adstringente 
pentru a combate hemoragiile şi diareele cronice, 
catarele cronice ale vaginei şi uretrului, eto. 

[Z. C. P.] 

Krapf, loan, Lududg, misionar englez, călător 
african, n. 1810 în Derendingen, Tiibingon, unde 
a studiat teologia, şi apoi a intrat în societatea 
misiomiră anglicană in Abessinia. A călătorit 
aproape întreagă Africa estică, şi s'a făout ne- 
muritor prin traducerea mu moltor aorieri li- 
toi^oe ulate în Abessinia. 

Krapetkin, Petru Jlţxejemd, principe, aavant 
geograf rus şi revoluţionar, n. 9 Dec 1842 in 
Hosova. 1862—67 a servit în divisia Cazaoilor 
dela Amur ca ofider, făcend în acest timp ex- 
plorări geografice în provinciile dela malurile 
Amurului şi în partea nordică a Mandjuriei. 
Reîntors la Petersburg a ascultat sciinţele ma- 
tematice, fiind în acelaş timp secretar so- 
cietăţii geografice. 1871, la iDsărcinarea acestei 
societăţi, a făcut explorări în o&mpurile ghie- 
ţoaae ale Finlandei şi Svediei, publicfind resuU 
tatele în Studii asupra eţooei ghieţoase, ed. 
de fratele seu Alexandru in Petersbai|g 1876. 
Pentru «Oâographie universelle^ a lai Elîseui 
Keclus a sens geografia Rusiei. ^ 1872 face că- 
lătorii prin Belgia şi Elveţia, îşi însuşesce prin- 
cipiile socialiste şi devine cel mai aprig şi mai 
radical aderent al ligei internaţionale. Reîntors 
în Rusia, participă la mişcările nihiliste, sub 
pseudonimul Borodin ţine adunări secrete cu 
lucrătorii ; e prins şi internat in fortăreaţa Pctru- 
Paul, apoi in temniţele spitalului militar din 
Petersburg. De aici fuge în Geneva şi conduce 
conspiraţiile nihiliste până la uciderea ţarului 
Alexandru II (1881). Expulsat, trece în Francia 
şi propagă anarchia între lucrătorii fabricei de 
mătasă din Lyon. Cu ocasia unei revolte anar- 
cMste (1883) e prins şi osândit la 5 ani închisoare, 
graţiat 1886. De atunci trăiesoe în Londra. Dela 
1872 a scris numu scrieri socialiste şi anarchistice. 
(Of. Hieru, Econ. pol. vot. II, 318). [t] 

KraBlasU, Sigimund, poet^polon, n. 1812 în 
Paris, f 1859. ser. romane, în cari se observă 



influenţa lui "Walter Boott, drame sociale (Kîe- 
boska komedya şi Irydion), poesii lirice, ade- 
vărate mărgăritare, în cari inspiraţia profundă 
filosofică se îmbină în perfectă armonie cu fan- 
tasia poetică. Operele complete i-au apărut îd 
Lembeig (1880—88, 4 voi.) şi Corespondenţa cu 
Oasinszld, Soltan, SlovatU, eto. în Lemberg 
(1882-86, 4 voi.). 

KraaoMUlI, la Slavi (}ina frumseţei şi amo- 
rului ; sV asemenat ^ioei Yenua. Luceaferol de 
seara âncă se numesce E. (mândra-doamnă). 

KrasMr, Dr. Frideric, n. 1818 în Sebeşul 
săsesc, Trans. A studiat medicina în Viena şi 
a practicat ca medio în Sibiiu. f 1895. Sub 
titlul: «OfTenes Visier* a edat 1869 în Lipaoao 
serie de poesii, în cari pnq>ag& principii social- 
democratice şi ateiste. 

Kras«6 şi Krasso-SMOritWf v. Caxaş, Garaş- 
Severin şi Căraşova (KrassofS). 

Kruzmnfcl, lotif IgnaUe, literat polon, n. 
28 luL 1812 în Varşovia, f 19 Martie 1887 în 
Geneva. După studii Ia nniv. din Viena s'a ocupat 
ca economia, editftnd în acelaş timp revista 
•Athenaeum» (Vilna, 1841 — 61), apoi în Var- 
şovia (1860—62) ^iarul «Oazeta polska-. 1863 
s'a stabilit în Dresda, obţinend (1876) oetăţenia 
saxoDă. 1883 osândit Ia 3Vt soi închisoare de 
fortăreaţă pentru trădare de patrie (venduse 
Franciei acte militare). 1885 eliberat, a trecut în 
Italia, apoi în Geneva. A scris preste 350 opere 
(în circa 600 voi ). Prin romanele sale (240) de 
sujet istoric polon a scos din usul publicului 
polon romanele franceze şi a dat putemio im- 
puls spiritului naţional polon. 

Kratoros, unul dintre generalii lai Alexandru 
cel Mare, guvernator al Macedoniei şi al Oreeiei 
împreună ou Antipi^er ; ţ 321 a. Ghr. (Caion.l 

Kratea, ^) K. OimiaU, n. în Teba, discipul al 
lui Diogene; trece de întemeietorul ascetkinului 
cinic. 2) KraUn aeadetnicul, n. in satul Trias. 
discipul şi succesor al lui Ptolomeu în oaput 
şcoalei academice, cam pe la 318 a. Cbr. 3) Kraies 
StoictU, D. în Maltos, discipul al lui Diogene 
Babyloneanul. (Cf. Teodoreson, lat. flL anL şi 
trberweg, Gesch. d. Philos. I). [PI.] 

Kraas, 1) K,, Frideric, pictor german, n. 
27 Maiu 1826 in Krottingen, t 28 Sept. 1894 
în Berlin; membra al Academiei; s'a disdas 
mu ales ca portretist 2) K., JEotwr FrtmdaCf 
teolog catolic german şi ardheolog, n. 18 Sept. 
1840 în Trier. Dela 1878 profesor de istoria 
sacră la univ. din Freiburg. 3) Oeorge, fnnc- 
ţionar sas, n. lt}07 în Sighişoara şi t 1679. 
Bărbat instruit A scris o cronică detaiată a tim- 
pului seu, remasă ca manuscript, care a fost 
editata de «Siebenbiirgischer Verein fiir Landes- 
knode<. 

Krauae, l) K., lEmest Lxtdome, scriitor germ., 
cunoscut mai mult sub pseudonimul Carm Sterne; 
n. 22 Nov. 1839 în Zielenzig. Mare aderent 
al teoriei darviniste. 2) WUhem, pictor germ., 
n. 23 Febr. 1803 în Dessau, t 8 lan. 1864 in 
Berlin Op. mai alea peiaage maritime ; creatorul 
acestui gen. 

Kraaaa, 1) Ft^derie, limbist şi etnograf, 
n. 1859 in Fojega, secretar la Alliuioe israelite 
îa Viena şi redactor la revista >Am UrquelU. 
Ser.: Sagen u. Mărchen der Siidslaven 2 voi., 
Ktte a. Branoh der Siidslaven, Volksglaube u. 



Digitized by Google 



Kray — Eretzalesoo. 



31 



religiSser Braach der SâdslftTen, Ija fin du roî 
Bonaparte, etc. 2) Victor, cavaler, istoric 
anstr., n. 2 Not. 1845 în Praga. 1870 prof. gimn. 
în Viena (districtul Leopoldin), 1883 ales dopntat 
la dieta imp. Ser.: Zur Geschichte Osterreichs 
anter Feiduiaad 1^ Eaiser Maximilian I, etc. A 
publicat corespoDdenţaintimftdiDtreMazimiliaa I 
ţi Inronnl Si^amiind Stettenbeig. 3) K., Ga- 
hrit^Of renumită cântăreaţă de operă, n. 24Martie 
l&^îaYiena. 1860 — tiSpriinadODămultserbăto- 
rită la Opera de curte din Yieoa. Apoi membră 
a marei opere din I^s, 1878 membră de onoare 
la conserratorinl din Paria. Rolorile principale: 
Aida, Evreica, Valentina (în Hugenoţi). [t] 

Krinr, Pavi, Baron de KrajoTa, gen. austr., 
n. 17& în Kesroărk, a excelat ca colonel în 
resboiol de 7 ani ; 1788—89 în contra Turcilor, 
a câştigat crucea ord. Mana Theresia, baronatul, 
şi a avansat de generat In resboinl din Ţerile de 
jos a ciştigat 1794 lupta deia Cotrou în contra 
lai Pichegiu, iar in 1796 1-a îavins pe Kleber 
la Wetslar, dioă ce avanseuă de Icootenent- 
mareşal 1796 rate pe Soherer la Terona, Leg- 
nago ţi Magnano şi ocu^ ca gea de art. Mantua 
Id 1800 comandeazi armata de Rhin, dar pierde 
în contra lui Horeau bătăliile dela Stookach şi 
Moskixch, după cari trece la pensie, f 18(>4 
ÎD Pesta. M a prins pe Horia şi Cloşca. 

KTMinesd, (rom. Orăciwnuci), corn. mică în 
Trs., cott. Hunedoara, in regiunea munţilor auri- 
feri. 618 loc. (1891) Români agricultori şi băieşi. 
In hotarul comunei se aDft mine de aur şi argint, 
exploatate de o societate germană, ale cămi sta- 
bilimeuta se aâă îu Căinel. [tj 

KrMkwHl|6Mrw»scriitortranB.diD8eol.xVlL 
in scrierea >BeeâiTeibung des ganzen Xânig- 
rricbs Huţam* (Frankfurt, 1686) eoumeră ca 
locuitori ai Moldovei Bi^ Tateri, Poloni, Sârbi, 
Armeni, Bulgari, Magbiari (Ciangăii) şi Ţigani, 
cui în multe privinţe căutau să imiteze pe Ro- 
mâni, aerviodu-se chiar de portul ^ limba ro- 
mânească. (Of. Şăineanu >Ist filologi române* 
pag. 53-64.) [t] 

KreMd, capitală de ocol în districtul Diissel- 
dorf, 105,376 loc. (1890), cu cea mai înfloritoare 
industrie de mătasă şi catifea. Are 73 fabrici 
pentru lucrarea stofei de mătasa, 52 pentru bo- 
iangerie, 34 pentru ţesătorii de catifea şi 15 sta- 
bilimente industriale în cari se lucră uumu 
stiofe de mătasă şi catifea. Cu ţesutul de mă- 
tas» se ooupă 10,173 stative de mână şi 2671 
mechanioe, ca ţesutul de catifea 3593 de mfină 
şi 2167 mechanioe. Ţesutul mităsei a îoA in- 
trodus de reformaţii şi mennoniţii imigraţi în 
sed. XYU şt XVm din ducatul Jiilioh şi 
Berg. In amintirea învingerii ducelui Ferdi- 
nand de Btaunschweig asupra Francezilor (1768) 
s'a ridicat aici (1868) o statuă pe câmpul de 
resboiu. 

KraMotMhHf c^itala govem. rus. Poltava; 
68,648 loo. (1997); comeroia de lemne, tî^ 
de lină. 

Kmri, (Oremiin), cea mai veohe parte a ora- 
şului Mosova (v. ac.). 

KnMKz, 1) Si, MUe (Măria), scriitoara ger- 
mană, n. 4 Ian. 1852 la Orei&wald, veuită în 
România la 1875 şi căsătorită ou Br. ^iltielm 
K. Publicaţii: Rumănische Skizzen 1877, Neue 
nunSoische SUzien 1881, BumâDisohe MAiohen 



1882, sub pseudonimul Georges Allan : Fluoh 
der liebe 1881 ; Aus der rumămscheD Oesell- 
scbaft 1881, Ein Fuisteukind 1882. Afară de 
acestea d-na E. a colaborat la mai multe scrieri 
ale Reginei Elisabeta, (v. ac.). 

2) Kremnitg, Wiiheîm, Dr., n. 1846 în Berlin, 
t 21 Iulie 1897 în Sinaia. 1870—71 medio de 
ambulanţă în armata germană. 1874 medio se- 
cundar, iar dela 1889 medio primar la spitalul 
*BTsnoovenesc<. Unol dintre cei trei medici oari 
au curat (1897) pe prinţul moştenitor Ferdinaod 
al României. 

KremnUs, oraş, v. Eormoczbănya. 

Krems, capitală de district în Austria de jos, 
la versarea rîului K. în Dunăre. 10,684 loc. 
(1890). Fabricaţiuue de muştar şi oţet 

V. şi Alb de K. 

Kreanier, fKromervsJ, orăşel autonom în Mo- 
ravia, centrul regiunii mănoase Hanna, deveni 
1110 proprietatea episcopilor de Olmiitz şi re- 
şedin^ capitiUarilor episcopesci. Renumit ca 
sediu aX oaroerii constituante austriaco din 1848 
şi 08 loo de întglnîre a împeraţUor Austriei 
şi Rusiei în 1886. (Of. >Tribana«, nr. 189 din 
1885.) 

Ib^lkiw, verstd, v. Ampbimacer. 

KrMilat, sculptor grec din KydoQia pe Creta, 
trăia în seci. V a. Chr. în Atena. Op. princ. 
statua lui Perikles, un rănit muribund, o ama- 
zonă rănită (copie în Museul capii din Roma). 

KretulsecOf veche familie boierească din Ya- 
lachia, înrudită de aproape cu domnii Basarabi, 
din a căror familie erau o ramură. Marele Ban 
Dobromir al Craiovei, ocupă acest scaun la 
1568. Prin pftrintii sei descindea din ramura 
Basarabilor qi^ Dăneaoi şi fVrvulesd. Opu- 
nendu-se ou armele la venirea lui Petm C^oel 
în 1683, fu iţrins de acesta şi decapitat îm- 
preună ou alti doi boieri la Tergovisce. Docu- 
mentele sânt obscure în privinţa urmaşilor sei. 
Fratele seu Oeorge logofetol (1586) avu fîu pe 
un Chiroa păhamic, care e tatăl doamnei Stanca, 
soţia marelui domn Mihaiu V. Viteazul (1684), 
ânoă de pe când acesta era agă. Fratele doamnei 
Stanca e marele ban Dragomxr din timpul lui 
Uatein Basarab V., boier vestit pe timpul sen. 
Muri la 1666 fără urmaşi. Stan vel spătarul, 
care trăia pe la 16(X), era unchiu banului Do- 
bromir şi e truuchiul ramurei K.-lor de astă(}i. 
El avT^ fiu pe VintUă din Balotesot, păhamicul, 
ÎDsnrat cu fioa Caplei dela Periş. anume (Japlea. 
Nepotnl seu de 8a: Stan, logofetul din Creţu- 
lesoi, zidi btserioa din Iergovisoe'(1647). Fiul 
acestuia e cel mai cunoscut membru id funiliei : 
Radu LogofgttU K. (1620—80). A tot puternic 
în ţeară, in timpul lui Antonie Vodă, el era în 
capul unei partide, alături cu spătarul Şerban 
Cantacuzino şi cu Măceş B^escu banal. Din 
oeealsltă partidă adversă erau Bălenii, tata şi fiul, 
Staioo Bucşanu, şi alţii. Rivalităţile şi luptele 
dintre aceste partide sunt subiectul cronicelor 
Valachiei de pe timpul acela, cari şi ele sunt 
împărţite în partisane ale Kretzulesdtor şi Can- 
tacuzinilor, sau ale Balenilor. Cronicele ţerei 
vorbesc pe larg despre toţi aceşti braeri, şi aoea 
anonimă susţine în special pe Eladu Cretzdesou. 
La 1672 era oaimaoam al ţerai împreună cu 
8troe vomicnl Ijeordeann; iar ta 1680 mori. 
Soţia BB en sora lut Şerbtu Cantacuzino. I^ni 



Digitized by Google 



32 



Emisa — Enstyor. 



aea era : Pârvu (1660— 90) vel vătaf de aproiji, 
Ter cu Vodă Brâncoveaoa. La venirea lai Daca 
Vodă fogise in Ardeal on tatftl seu. Mnh tiner, 
lăBftnd nn fia: Im-dadu vomiculK. (1680—1746), 
oresoat Ia curtea Ini Brfincoveanu, pe a cărui 
fioă Sa/ia o luă de soţie la 1700, ca postelnic, 
o&od el Qu avea fincă 20 de ani. Mare vornic 
sub Mavrocordat (1717), mori la 1746, şi în 
1722 zidiee biserica din Bucnresoi, care pcKEirtă 
numele aeamului seu. Dela fiii sei se despărţiră 
done ramuri ale familiei. 

1) Vornicul Radu însurat cn Safta Leor- 
deanca avu fiu pe clucerul lordache K,, însurat 
cu o Cantacuzină, e tatăl lui Alexandru K., mare 
logofet. Dela ttoţia sa. Ana Cânipineanu, acesta 
a avut patm fii. distinşi bărbaţi politici : Con- 
tianUn (1800 — 84) maionil, foat president de 
oonsiiia la 1867 ; SearkU K. oolonelal, fost mi- 
nifltra; jceneni Dumitru K. (1824 — 74), nnul 
din ctuiii miş<^roi îo contra lui Caza, u 1870 
genend de divisie, şt iVieofM n. 1812, 
(v. mai jos). 

2} Banni OoMtonftn, al doilea fiu al lui lor- 
dache, continuă prin fiul seu Manoiaciu, mare 
ban, o a doua ramură. Manolake banul avâ fiu 
pe Ghiţiţ (t 1815), şi acesta ^eManoldke{^ 1878), 
tatăl lat: EmatvuU fost ministru plenipo- 
tenţiar (actual), ^ cărui fii sânt : Emaouil şi fîada. 

10. L.] 

KreMtmietm, Corut^ om de stat român, n. 
1609 din veche famihe boierească, îşi face stu- 
diile in ţeară la şcoala grecească după obiceiul 
de atanoi, ^loi întră în anuati, ifi. dela 1840—42 
seiresoe în administrare şi justiţie. Conform 
pnternicei mişcări spre cultnra occidentală din 
generaţia lui, face îndelungate călătorii prin 
Italia, Francia şi Anglia. 1857 ia parte la lu- 
crările divanului ad-hoc din Valachia. La 1867, 
sub Caroi I, este pentru scurt timp ministru- 
president şi ministru de interne, t '884. Dela 
el: Sumariu ai istoriei culturei (1863); Despre 
mărirea naţiunilor (1863). 

Krattuleacu Nic.y om de stat român, fratele 
Iui K. Const (v. mai sus), n. 1812, şi-a făcut 
stadiile medicale la Paris, de unde a luat di- 
ploma de doctor. 1840 a desdtis o şcoală de 
ohirpTgie la Bocuresci şi s ţinat lectiuni de ana- 
tomie. Exilat la (3onsbtntiDOpole pentru ame- 
stecul ÎD mişoarea dela 1848, se întoarce după 
doi ani în ţeară şi suh domnia lui Barbu Ştirbei 
şi oăimăcămia lui Alex. Qhica este de mai multe 
ori ministru. Culmea Hutoritaţei sate politice o 
atinge însă snb principele Cuza, în timpul domniei 
căruia este ministm-preşedinte şi administrează 
diferite resorturi, 1862—63 şi 1865, până la 
11 Febr. 1866, când Cuza e silit să abdice. După 
suirea pe tron a lui Oarol I, K. face iar parte 
din diferite ministere, şi conservatoare şi li- 
berale, iar sub roiniatenil Iui L Brătiana este 
minislrâ pleaipoten^ar la Roma, Petersbaiv, 
I^aris. Retras din politică dela 1888 încoace, K. 
a foat nn membru activ şi câţiva ani şi president 
al Acad. Rom. f 9 Iulie 1900. Dela el: Tractat de 
anatomie (3 volume). Amintiri istorice. 

Krema, l) K. fatn lui Frîamos, regele Troiei, 
moierea lui Aeneas şi mama lai AsciAius. Cănd 
Aeneas a fi^t din Troia, K. 8*a pierdut de el, 
dar i-s'a aretat oa umbră şi a profeţit soartea 
bărbatnioi. 2) fata lui Erechteos, muierea 



lui Xuthos şi 3) K., fata Ini Kreon, în 
Korinth, logodita lui lasoo. 

KreirtiBr, Evâsif. violonist şi oonpositor frG., 
(n. 16 Nov. 1766 în Versailles, f 6 Iui. 1831 
în Geneva). Fiu de violonist, cu tatăl seu 191 
începi] de timporin primele aiale stadii, pe cari 
le continuă apoi cn A. Stârnita, şi la versta de 
13 ani debută cn primai seu concert In 1790 
debută Ia opera din Paris cn »Jeanne d'Arc< 
căreia îi urmă o serie de 40 partiţiuni, opere 
şi opere comice. Dar renumele seu deveni eu- 
ropean tnai cu samă ca virtuoz violonist şi ca 
compositor de musică pentru instrumentul seu, 
isolat sau în oombinaţiuni: studii (40), concerte 
(19 şi 2 dnbie), qoartete (15), terţete (15) ş. 
împreună ou Bode şi Builot oonlncra K. la 
marea metodă de vidini a conservatorului din 
Paris, unde fancţionă ca profesor dela 1795. 
Fratele sen, AuguH (u. 1781 in Versailles, 
t 1832 în Paris), a fost asemenea un violonist 
de valoare şi a scris diferite concerte, duete, 
sonate pentru instrumentul sen, iar un fiu al 
seu, Leon (u. 1817 io Paris, f 1868 în Vichy), 
a fost critic musioal şi compositor (sonate, qartete, 
siufonii, ş. a.). 

KrsHzer, Kowradin, compositor german (n. 
22 Nov. 1780 în Baden, t 14 Dec. 1849 în Riga), 
a scris 30 opere. între cari Naohtlager in Granada 
şi Der Verschwender, musică instrumentală (cu 
piano) şi mai multe coruri bărbătesc! dintre oari 
unele au devenit populare. [T. C] 

KrieghuHMr, Edwitmd, barom, general de 
cav. austro-ung. şi ministm de resboiUf n. 1832 
în Landshut din Horavia; 1869 major şi adju- 
tant împerăteso. Ca colonel a comandat al 10 
şi 3-lea regiment de dragoni, în 1879 ooman> 
daatul unei biigade de călăreţi ; 1884 loootenent- 
mareşal; în 1886 primesoe comanda divisiunei 
de cav. din Lember^, iar în 1889 comanda cor- 
pului I de armata in Erakau. Io 1891 gen. de 
cavalerie şi 1893 e numit ministru comun de 
resboiu. In 1899 capetă baronatul. [B.H.] 

Krlemhilda, v. Brunhilda. 

Krilov, loan Andrajeviei, însemnat fabulist 
rus, n. 1768 în Mosova, f 1^ Petersbatg. 
1830—41 consilier de stat Fabulele sale, bogate 
în umorul viu al povestirilor rusesci, au apărut 
în niuneroase ediţiuni ; cea mai frumoasă e ed. 
OtIov (Paris 1825) cu o traducere în patru limbi. 
Comediile no-i sunt succese. Are monument 
pompos în Petersburg. [t.] 

Krisbaher, semnul cerebro-cardiopa^ al iui 
K., este neurastenia (v. ac.), în patologia ner- 
voasă slniesce adesea ca o denumire soienţifică 
a aoestei boale devenită din ce îo ce mm întinsa 
şi mai populară, pe măsură ce lupta pentru viaţă 
e mai încinsă. [V.] 

Krlachna, în mitol. In<)iIor (}eul Wischnu, care 
în transfigurarea a opta s'a făcut ora şi s'a numit 
K., a trăit 125 ani ca om şi după oe şi-a im- 

{tlinit scopul pentru fericorea lotfllorţ a părăsit 
urnea, liuii mulţi Nan asemenat cu Christos. (t. 
Eatenda.) [Atm.] 

Kristyor, (Hunyad-Kritiyor, rom. Oriador), 
comună mioă în Irs., cott Hunedoara pe ambe 
malurile Crişnlui alb, 1300 Ioc. (^1898) aproape 
toţi Români gr .-or. Odinioară reşedmţa voivodului 
(cneazului) Românilor zărăndeni. 1404 voivod 
Boalia, fiul lui Boaru; că4ut în diEgraţie^ regelo 



Digitized by Google 



KiHi — Krug. 



33 



Si^smoDd îl decapitează şi-l confiscă averile 
pns corniţele Timişoarei: Pypo de Ozora. Fiul 
sen Vlad câştig de nou pa^ regelui 91 e restituit 
în Tdvodat şi îo averi. iUrisoiorul, Zdrapţii, Etişoa 
^ ţereţelal eraa mo^e voivodaluL Biserica 
gr--or., veche de oa. 500 ani, e zidită de voi- 
vodul Bel a. SWnilia lui, mai tartjia catolică, apoi 
reformată, s'a magfaiaiisat, lu^ numele 
sţjoiiţ de oari şi aoam se mai află câţiva în K. 
31 pe atrea- (Cf. Doisaşiaa >Hev. lui Horia< şi 
Eemeny în >Uj Magyar Huzeum*, II 1854.) !□ 
partea Dumită'Yalea-Aiaului* se află mine dc aur 
exploatate de societatea germană >12 Apostoli* 
(V. Brad). Pe hotarul comunei soc. >12 Ap.c dă- 
dace stabbilimente mari, sistem american, cu spese 
prelimioate la f^roape doue milioane de franci. 

Kri^iffor, corn. mică îa Ungaria, cott Bihor 
y. Ciiscior (ca rectifloarea, oă na acela, ci K. din 
fostul Zarand, [aoom Hunedoara] era residenţa 
ToivtMjilor români). [t.] 

Kriti, Creta (v. ac). 

Kritiaa, cel mai ager, dar şi cel mai volnic 
dintre cei 30 tirani, cari au Rtăpânit Atena; 
descendent al unei familii nobile, înrudit cu 
Plato. S'a distins ca scriitor politic, filosof şi 
orator; a scris şi poesii elegice. 

Killiiwa, cetiţuie româno-bulgară, pusă de 
împeratul loniţa sub comanda Im Ivaocu, uci- 
gaşul Iui Asan, refugiat dela Bizantini. Maaoil 
Eun^es isbuteace să o ia cu asalt (1198), dar 
mai IU armă e bătut şi prins. 

Kriwe, în mitol. Froşilor şi lithvanilor un 
irchieren, cue a avut cunoscdinţâ despre toate 
locrurile din Inme; se credea, cfi tot safletol, 
in calea sa apre Imnea cealaltă, trece prin casa 
Ini E., pentru ce rodeniile celai repausat îl în- 
trebau: că trecut-a sufletul respectivului prin 
<;asa lui ? iar* E. respnndea ^ spnnea starea su- 
Qetnlui. [Atm.] 

KreeSM, (560 — 546 a. Chr.), cel din urmă rege 
al lidiei şi renumit prin bogăţiile ce poseda. 
Faima bogăţiilor sale provenite din nisipurile 
aurifere dm Pactola, făciî numele eeu prover- 
bial. Legenda sţune câ atenianul Solon visitând 
pe acesta întrebă pe marele Solon, dacă 
canoasce un om mai fericit ca regele Lidiei. 
Solon reeponse că nimeni înainte de moartea 
sa na poate fî numit fericit K. bătut ^ făcut pri- 
sonier de cfttră Cyrua la Tunbreia, fii condamnat 
ta moarte. Când era să fie ars, îşi aminti de 
Tort>ele Ini Solon şi pronunţă de trei ori numele 
legislatoralai atenian. Cyrua mirat întreba pe 
K. aă-i explice rostul cuvintelor dise ; suveranul 
lidian povesti (fisele lai Solon, la cari înduio- 
şioda-se Cyrus, K. fu iertat şi numit sfetnic 
al moaarchcltti persan. [Caion.] 

Kremntter, Ferdinand, om politic austr., 
o. 1833 la Yiena, după absolvarea stndiilor ju- 
ridice întiA în servidnl oraşului Viena şi fu 
ales 1873 deputat în cameră, unde combătu par- 
tidul Ubenl şi profeeă direcţiunea democratică. 
Id piwoit el este aiuanil representant al frao- 
^naii aoci^-politice in camera aostriacă. 

frmmtJyaneiae, istoric austr., n. 19 Nov. 
1^ în Uogarisch-Ostrau. Dela 1865 profesor 
de istoria austr. la uuiv. din Tiena. A scris 
mnlţime de opere şi tractate istorice, diutre cari 
ma^ privesc de apxoi^e istoria tlngariei şi a 
popoarelor miqpnaţB ca Austria. Fentou »Haad- 

fiMirln|irfla nwină. Voi. m. 



buch der Geschichte 6sterreichs< (5 voi. Yiena 
1876—79), i-s'aconf erit titlul >cav. de Marchknd*. 
£ membru la numeroase societăţi de siuinţi şi 
Academii. 

Kronot, în mitol. grec, un [Titan (v. ao.). 
UranoB (ceriul) şî Oaea (p&mentnl) aa oăscat m 
Titani, dintre cari cel mai renumit a fost £. 
(asemenea ceriul). Muierea sa Rhea (pămentul) 
a năficat pe Zeus (lupiter), Poseidon (Neptanus), 
Aidoneos (Pluto) şi Hera (luno), iar după Hesiod 
şi pe Demeter (Ceres) şi Hestia (Vesta). Lui K. 
i-s'a profeţit, ca el prin un fiu al seu va fi în- 
vins şi depus din domnie, şi pentru aoeasta K. 
şi-a înghiţit pruncii, anume pe Poseidon şi Ai- 
doneos. Rhea după ce a născut pe Zeus, cel 
mai mic, de teamă oă şi acesta va fi înghiţit de £., 
a învelit o piatră şi i-a dat-o să o înghită, iar 
pe Zeus 1-a ascuns pe insula Creta. Zeus în- 
veţat de mamă-sa, silesce pe tatăl seu, ca pe od 
doi fraţi înghiţiţi să-i vomeze, şi cum i-a vomat, 
fraţii începluptă, ca să depună pe K. din domnie. 
Peii se împart între K. şi Zeos; cei mai pu- 
ternici ţin cu Zeus, iar ca K. e fratele seu la- 
petes. Lupta a fost grea, dar Zeus a eliberat pe 
Ciclopi din tartar şi aceştia aducend trăsnete şi 
fulgere, au ajutat pe Zeus, care a ridicat şî pe 
fraţii sei la domnie, şi anume lai Poseidon i-a 
dat imperiul preste mări şi ape şi lui Aidoneos 
imperiul îotunerecului, unde locuiesc morţii, iar 
sieşi şi-a ţinut imperiul asupra ceriului şi a lu- 
minai. K. la Romani se identifică cu Satumus. 
In Attica luna secerişului se numia Kronion şi 
aerbătoarea secerişului Kronia, la Romani Sa- 
tumalia. I^Afan.] 

Kramtadt, cetate maritimă şi cel mai impor* 
tant port al Rusiei în golful flnnic, la 49 km. 
distanţă dela Petersbui^-, 59,539 loc. (1897); sta- 
ţiunea flotei rusesc! din Marea Eetică. La est 
portul militar, la vest cel comercial putând acosta 
m el 1000 corăbii. Mari şantiere, casarme, ar- 
senale şi dockuri, mai multe şcoale medii şi po- 
porale, şcoală de marină şi statua ţarului Petru 
cel Mare. Aperat prin 14 forturi, dintre cari 7 
sânt plutitoare. Legat ou Petersbuig prin golful 
estic. Basele i-s'au pus la 1703. 
Krotutadtj oraş în Trs., v. Braşov. 
Kroton. în antichitate oraş renumit în Bruttium 
Ubni rîiu Aisaios, înfiinţat de At^vi şi Spartani 
la 710 a. Chr. Primul oraş al Itabei de jos 
(Orecia mare) atât în oe privesoe bogăţiile <M 
şi moravurile. Aici era şcoala lui Pithagota. 
195 a. Chr. colonie romană. 
Krag, WUhelm TraugoU, filosof şi literat 

Ssrman, n, 1770 în Etadis, f 1842 în Leipzig. 
ost profeaor-ajutor la facultatea din Wittem- 
bet:g, apoi la univ. din Francfort pe Oder. A 
scris in 1803 Filosofia fundamentală. Apoi a fost 
profesor de logică şi metafîsică la Eonigsberg în 
tocul Iui Kant, mai în urmă la Leipzig. filosof 
a fost adeptul lui Kant, pe care cearcă să-1 mo- 
difice. Sistemul seu e numit synietism tranaun- 
dewUA, o împăcare a idealismului lui Kant şi a 
doctrinelor realiste. Printre lucrările lui mu im- 
portante cităm: Scrisori asupra perfectibilităţi 
religiei revelate; încercarea unei Enciclopedii 
sistematice a soiinţelor; Aforisme pentru a servi 
Ia filosofia dreptalni ; Filosofia căsătoriei ; Sistemul 
filosofici teoretice, opera sa principală: Sistem de 
.filosofic practică, etc. [Nigrim.J 



3 



Digitized by 



Google 



34 Kroger 

KrOgsr, Paul Ştefan loan, )ire»idental repu- 
blice) din Transvaal, n. 10 Oct. 1825 în uolonia 
Cap, distr. (jolesbei^. Pe timpul anexiunei en- 
gleze era vicepresidentul republicei. 1880 co- 
mandant suprem în resboiul de aperare contra 
Englezilor; după resboia ales preudent (1883, 
1889, 1893, 1899). Sub el s'au înfiinţat căile 
ferate în TransTa&l, s'a început exploatarea câm- 
purilor de aur dela Witwater, şi a ajuns aab 

Sroteotoratul republicei teritoriul Svazi (1895). 
[are contrar al tendinţelor engleze în Africa 
de sud. 1 Ian. 1896 lameson cu trupele socie- 
tăţii engl. din Natal »Chartered Oompany* nă- 
Tălesce cu surprisă în Transvaai, dar e bătut 
şi făcut prisoner. K. îl extrăda Angliei să-l ju- 
dece ea. 1897 încheie alianţa defensivă cu re- 
publica Orange contra >iDinuoulni comuoc 1898 
respinge protectoratnl eu{^. oferit de Cham- 
berl lain şi pretansinnile Aimiei de a da colonilor 
enriesi săpători de anr(nit£uider8) egale drepturi 
pontice on locnitorii autochtoni. Din aceasta 
emmpe resboiul (Oct. 1899). 

Kraşit, mineral, sulfat de potasiu, magnesin 
şî calciu; rar. Se g&sesce ia Stassfurt. 

Krembacher, Carol, etimolog germ., n. 23 Sept. 
1856 în Ktimach (Bavaria). A făcut călătorii 
de stndin prin Grecia si Turcia, dănd samă despre 
acestea în »Oriechische Reise« (1886). De mare 
valoare e >Geschichte der byzantinîschen Litte- 
ratur* (1890), tractând epoca dela lustinian până 
la căderea imperiului bizantin (527 — 1453). Dela 
1890 profesor extraordinar la univ. din Miinchea 
şi redactor la >Byzantini8ohe Zeitschriftc 

KniînmM, familie boierească din Moldova, de 
veche origine polonă. Ea aparo în Moldova de 
pe la 1650 pno strămoşul ei Andronachi. In 
cromcele Moldovei uu întălnim decât un membru 
tli acestei familii, Saindu K. vel jicnicer. de oare 
se vorbesce la 1710 în chestiunea birului ţerii. 
Dintre urmaşii de adi e: Nicolae K. numismat 
şi publicist, directorul monetăriei statului român. 

[O. L.] 

Knipp, Alfred, metalaigist german, n. 1812 
Ia Essen, -ţ- 1887. La moartea tatălui seu (Fri- 
deric), el moştsui o usină pentru fabricarea 
medflJiilor, nasturilor, eto. îu care du se între- 
buinţau decAt 5—6 lucrători ; în scurt timp el 
ajunse ea usina sa să devină cea mai celebră 
Şl una din cele mai vaste din lume. Usina K. 
este renumită mai cu samă prin fabricarea tu- 
nurilor K. El căpătă numele de : regele de fier. 
Astădi averea industrială a usinet K. este de 
mai multe sute de milioane şi întrebuinţează 
pi-este 25,000 lucrători cari mai toţi locuiesc în 
clădirile casei K. Pană în 1887, adecă înainte 
de refacerea artileriei germane de camp, usina K. 
a construit preste 23,000 tunuri. 

Kniaoh ă 40 Divani, o monetă arabă de ar- 
gint = Y, Mahmndi Cor. 1-96. 

KryMoopla, metodă Qaică pe care se basează 
determinarea ponderei moleculare a anul corp 
oarecare şi consistă în a disolva ooipul într'nn 
mediu lichid şi a observa întârzierea punctnini 
de congelaţione a disolvantalei. Baonlt, acela care 
a generalisat şi simplificat această metodă, a de- 
monstrat, că întânjierea în punctul de conge- 
laţie este legată pe de o parte de ponderea iar 
pe de idta de mărimea moleculară a sanirilor 
disolvate. 



— Kogler 

I Krypto — , (grec.)^ compos. înseamnă: secret, 
. ascuns. (Kryptobranchus, Kryptogame, Krj-pto- 
meria şi Kryptophthalmas v. sub Crypto — .) 
Kryptegiuphia, scrisoare secretă, cifratăfv. ac). 
KlYptWhan, (gree.) un instrameot electric in- 
ventat 1^ de cătră colonelul franc. R. Uenr>' 
şi perfecţionat 1887. K. servesce pentru supra- 
veghierea unui Ioc din o distanţă mai mare.''E 
un fel de microfon, ce comunică mişcările din 
cutare loc observatorului depărtat 

Kteafos, vestit istoric şi medic grec al lui 
Artaxerxes Hnemon, n. la Cnid, a trăit io 
seci. Y a. Chr. A scris doue opere mai însem- 
nate; una asapra Persiei şi alta asupra Indiei. 

ţCaioD.] 

Kteslphon, (la Arabi El-Madain), oraş for- 
tificat lân^ Tigris (Asia), mai în urmă capitala 
imperiului I^r^lor, 637 a fost distras de Arabi. 
Acum numai nunele palatnlm >lUr-i-ke8ra« se 
mai ved. 
Kmmio, iîu, V. Cvango. 
Kaansai, (Kvangai), provincie la sodnl Chinei, 
200,000 km*, cu 5 2 milioane loc. Capitala Kuelin. 

Kuantang, (Kvantung), prov. chineză ta lito- 
ralul sudic, 225,000 km''., dimpreună cn insula 
Hainan 2.'i9,l00 km*, şi 29V4 milioane loc. Ca- 
pitala Canton. 

KuUiah, (arab.) cnpolă, mai ales monumentul 
în formă do capela făcut de asupra mormintelor 
sfinţUor mahomedani. Acelaşi nome se da însă 
şi altor temple, în special moacheei lui Omar, 
din leiusalim, în care se păstrează stânca de- 
spre care musalmanii ored că este fandamentul 
lumii. 

Kubeini, Jmn, celebra violonist, fiul unai 
grădinar boem. Elev al prof. de musică Sevfiik 
din Praga. Abia de 18 ani, în Dec. 1899 a con- 
certat de prima dată în Viena, apoi în Buda- 
pesta şi alte oraşe mari. Publicul şi critica îl 
aseameaă cu Paganini. 

Kvbln, (magh.J v. Cubin şi Cuvin. 
Kflblmko}0, lac în Rusia, guvernam. Yologda. 
393 km*.; se scurge prin Suchona. Canalul K. 
leagă Porosoviţa (un afluent al lacului K.) cu 
Şeksna şi prin aceasta cu Dvioa şi Volga. 

Kublai-Chan, împerat ohines, n. 1214, n^lal 
lui Temugin, pătrunse 1250 în China şi urmii 
1269 ca mare Oh an fratelui seu Hangu. Ke- 
stnrnă dinastia Sung, îşi aşeză capitala în Pechtn, 
supuse Tibetul, Pegu şi Cocinchina, se converti 
la Bndbism, încuraja agricultura şi meseriile. La 
cartea lui a petrecut 17 ani Marco Polo. f 1294- 
Kacl Behar, (Coodt BeharJ, stat vasal în India 
britică, 3385 km», şi 602,624 loc. 

Koelcfti, provincie în sudul Chinei, 174,000 km>. 
cu 7'/3 milioane loc. (între cari şi Miaooe la 
munţi). Capitala Kueijang. 

KHeninn sau Kven-tun, munţi foarte extinşi 
în China, nu departe de isvoarele rîutui Uoaogbo, 
se ramifică şi întind preste partea medie a Asiei. 
Ramificaţianile de nord se ridică pănă la o înăl- 
ţime de 6000 m.; cele de est până la 4800 ni. 
In timp de vară servesc ca păşuni t\trmelor po- 
poarelor nomade. [M-Bodiu.]^ 

Kiifstein, oraş în nordul Tirolnlui I&nga nul 
Inn, 2545 loc. Deasupra oraşului se ridică for- 
tăreaţa K-, folosită ca închisoai-e de stat. 

Kllfller, 1) K. Bemard, istoric german, n. 
14 Iunie 1837 în Qreifswald. f 7 ^P^- 



Digitized by Google 



Eahao — 

fost prof. la tiDÎv. din TabiDgeo. Impreonă cu 
bvQQol Stillfried a editat opul festiv >Die Ho- 
b«oH>IIeni und das deutsche Vaterland*. 2) K. 
Franeise, istoric şi poet, d. 1808 în Stettio, 
t 1858 ÎQ fierlÎD, fost prof. de ist. artelor la 
anîT. din Berlin. Ser. : »HaQâbuch der Geschichto 
der Halerei, t. Eonstantin d. Onwsen bis auf 
dte neaere Zeit« (Berlio 1837), Handbnch der 
Eanstgeediiofate (Stuttgart 1841—42) 9. a. 

IfiMCi, Franei»e, compositor 91 aotiitor mu- 
sical croat, n. 20 Nov. 1834. A, adunat toate da- 
tele referitoare la c^tecele şi melodiile poporale 
croate. Bcr.: Biografiile oompoaitorilor suaslavi, 
Melodiile cântecelor poporale sudslave, etc. 

KiIh, 1) K. Adatbert, limbist, □. 19 Nov. 
1812 în Eoni^berg, t 5 Maia 1881 ; fost prof. 
pmo. în Berlin. S a distins în filologia compa- 
ratlTă şi pe terenul mitologiei indo-gormane. 

*2) Kuhn, IVancitc, baron, scriitor militar, 
fost ministru do resboiu în Yiena, n. 15 Iulie 
lâl7 ÎD Proetsuitz (Uoravia), f 25 Maiu 1896 
în Oorifa. Ca sddât a'a distins îndeosebi la 
SantarLiicia şt Ia Castozza. 1852 baron, 1856 
^1. de BtratMioă în Yiena. A luptat în resb. 
din 1^ ^ 1866 oa şef de stat major, resp. 
comandant în Tirol. 1868 mtnistra de resboiu. 
1874 comandant general ai armatei în Graz. 
1888 pensionat. Cel mai erudit oficier al armatei 
aostro-ungare ; pe scriitorii strategici Elini şi 
Romani îi cetia în original. >I)er Gebirgskrieg* 
(ed. II 1878) şi numeroasele conferinţe astro- 
nomice şi de istoria strategiei i-au câştigat re- 
nume mare. 

Kitoe, 1) K., AuguaUn, (pseudonimul literar 
J«AatHte« van DewallJ, romancier german, n. 
1829 în Herford, t lw3 în Wiesbadeti. Ca ofi- 
cierde gudăsloat parte la resb. I8ti6 şi 1870—71. 
Retras din râiţa militară (1875) cn rang de sub- 
colonel, s'a dedicat literatnrei. 2) Kuhne Mau- 
ridu, general pmsiac, scriitor militar, n. 1835. 
Ca şef de stat maior a luat parte in resb. din 
1866 şi 1870—71. Dintre ser. sale e de valoare 
permanentă «Kritische n. unkritiaobe Wande- 
mngen nber die GefBchtsfeldor der preusaiachen 
Arnieen in Bohmen, 1866* (Berlin, 1870—78). 

lUHtilIfiv&r, (ina^.J v. Cetatea de baltă. 

Kad, (ind. Coolie), numele ferului lipait de 
ori ce avere. E. există în Indii, în China şi 
iafm ; mulfi emigrează, pentru a săvirşi munca 
Durilor de pe timpul oomerciulni de sclavi (v. 
Tipări unencaoe). 

KahigH, ţoii^nar hd-oglu, fiii servilor), popor 
io Berbena şi Algiria, descendenţi din Turci 
cu femeile indigene. 8ub Turci se bucurau de 
annmite privii^ faţă cu Berberii, Arabii şi 
Maurii. Dnpă ocupaţia franceză, situaţia li-s'a 
uşurat mult; comerciul intern e exclusiv în 
Mna tor 

KiMSe* capitala provinciei Aşanti (v. ac.). 

Kmyt, (Koumys, keffir koumifs), licoare al- 
coolici destilată de Tătari din lapte de iapă fer- 
mentat. Unii îl beau la boale de piept. 

Kiadt, August, fisician germ., n. 18 Nov. 1838 
ÎD Hchwerio (Hecklenbniţ). f 21 Haiu 1895. 
Iji 1868 a|un^ profesor fa politeohnicul din 
Ziirich, la 1870 trecu la univ. din Wur^burg, 
la 1872 la Strassbnig, la 1888 la Beriin. A lucrat 
în mai multe ramnn ale fisioei. Ca deosebire e 



Enpriii. 35 

vestit metodul seu pentru determinarea cele- 
rităţii sunetului în gazuri şi în corpnri solide. 

Kunene, rîu în Africa sud-vestică, isvoresce 
spre snd dela Bihe ; în cursul seu inferior for- 
mează graniţa între posesiunile Portughezilor 
şi ale Germanilor, se varsă în Oceanul Atlantic 
după un curs de 1200 km. 

Kuniounda, Sfântă, fioa lui Kgfrid, oonte de 
Luxemou^, măritată dap&prino. bavarez Henric, 
care apoi deveni împerat (Henric Ip. La început 
an trăit bine, dar nisce clevetitori au acusat-o 
de necredinţă cătră bărbatul ei, care a supus-o 
la proba de foc, de oare însă a remas nevătă- 
mată, şi astfel i-s'a dovedit nevinovăţia. Dapfi 
moartea soţului ei s'a retras în mănSstire ^ 
t în 3 Martie 1033. Papa Inocenta m a ca- 
nonisat-o 1200. 

Kunos, Ignatie, etimolog, n. 1362 în Samson 
(1. Bobriţin). A petrecut 5 ani în Turcia spre a 
face studii limbistice. Dela 1899 director la aca- 
demia orientală din Budapesta. A călătorit în 
Orient, Germania, Olanda, Fiancia, Belgia^ Sved- 
Norvegia şi Anglia pentni a scruta manuscripte 
orientale. Membru coresp. al Academiei ma- 
^iare şi membru extern la >Societe asîatique< 
oin Paris. 

Knn-Szent-Mirton, oraş în Ung., cott. Jăsz- 
Nagykun-Szolnok, Ia malul stâng al Crişului, 
12,654 loc. (1891) Maghiari (260 Ovrei); ocu- 
paţia principală agricultura şi economia de vito, 
aveud hotar de 17,073 ha. foarte roditor. Şooală 
industrială, ioager şi moară ou vapor. 

Kun-Szfillu, (Constanţa, Lunga), com. mică 
în Unş., cott Torontal, 1127 loc. (1891) Ger- 
mani Şl Români. 

Kuoplo, guvemament rusesc în Fiunlanda, 
42,730 km'., cn 300,291 loc. (1896). Capitala K. 
are 9334 Ioc.; reşedinţa unui episcop. 

Kiqialo la Slavii vechi sărbătoarea luminii şi 
focului ; s'a ^nut în 25 Maîu şi 25 Iunie. 

[Atin^ 

Kupozanko, QrMoHu, publicist rus, n. 1849 
în Berhomet pe Prut (Bucovina), a studiat în 
Cernăuţ şi Yiena (dreptul şi illosofia), se ocupă 
apoi cu (jiaristica; în 1875 apăru dela el in 
Chiev un op rusesc despre locuitorii din Bu- 
covina şi o colecţîune de preste trei sute de 
(^ntece rusesci dela ei; publică apoi mai multe 
broşuri, despre Rutenii bucovineni, ete. Toată 
activitatea sa a fost şi este dedicată intereselor 
conaţionalilor sei ruşi. [Dr. 1. 0. SbienL] 

Kţqirlli {şi K^prili, Kiwperli, K^riH), omoi 
mari-vizin turcesci. 1) K., Mokamed, fiul unui 
emigrant albanez, stabilit în Asia mică. Distins 
în resboaie contra Ciprului şi Fersiei, e numit 
locţiitor în Damasc. 1656, în etate de 70 ani, 
e numit mare-vizir de mama minorului Mo- 
hamed IV. Era sbiciu al creştinilor, a sufocat 
numeroase revolte, a reorganisat armata, în 
fruntea căreia a bătut Veneţia, şi a prădat 
mult în Ardeal şi Ungaria. El a detronat |)e G. 
Bâk6czi II pentru că a mers cu resboiu contra 
Poloniei fără a cere învoirea Foi^i, a pus prin- 
cipe pe Acaţiu Barcsay, pe care ancă l-a alungat 
din tron (v. ^ Eemâny). Multe mii de ardeleni 
au fost duşi în robie de bordeie acestui E. 
ţ 11 Oct 1661 în Adrianopol. 2) K., Ahmed^ 
fiut lui £. Uohamed, n. 1630, f 30 Oct. 1676. 
Numit mare-vizir în etate alâa de 26 ani. A 

3* 

Digitized by Google 



36 



Enra — Knssmanl. 



purtat multe resboaie, mai ales în Ungaria şi 
Transilvania; se resboiesce îd Ung. ca 

100,000 de ostaşi, spulberând oştirile creştine 
Ia EraekujTâr, PărlEâny, Zerin, Canija mare, 
Comornul mio, ^j^rzs^, Kormenâ » pleaoi 
spre Btiria. Hontecaoouli îi ţine calea la Sanct- 
Gotthaidt, SI bate (1 Aug. 1664) «i încheie pe 
20 ani paoea dela Vasvir. 3) K., M^tiafa, fra- 
tele lui K. Ahmed, ajuns mare-vizir (1089). K. 
înduplecă pe Solîman să trimită pe Thdkoli cu 
oaste şî cu bani in Ardeal, iar e! strimtorează 
oştirile austriaco în Serbia, Bosoia, la Vidin, 
Nissa, Golumbaţ, Semendria şi cuoeresce de nou 
Belgradul. 1691 continuă resboiul, dar Ia Slan> 
kamen pierde lupta faţă cu Ludovic de Baden 
(9 Aug.) şi moare în luptă. 4) Atmtdaaaade 
B.ua$em, nepotul lui K. Hobamed. 1697 mare- 
vizir, ounoeoând slăbiciunea Turciei, mai ales 
dnpi victoria Im Eugen de Savoia Ja Zenta 
(11 Sept. 1697) insistă pentm încheierea păoii; 
la intervenţia Angliei şi Olandei se încheie apoi 
pacea dela Carloveţ (26 Ian. 1699). f 1702. 5) K. 
Niuman, fiul Iui K. Mustafa. Mare-vizir doue 
luoi (1710), destituit şi trimis locţiitor în Ne- 
groponte, fiindcă nu voise se declare Rusiei res- 
boiu de dragul lui Garol XII al Svediei. [t] 

KHra, (grec. Kyros), afiuent al lacului Caspic, 
isvoresce în Armenia rusească, curge spre &ud- 
eat prin Oeorgia şi se varsă în Caspio spre sud 
dela peninsula Apşeron; 960 km. lung. Cel mai 
însemnat afluent al lui e Aras. 

KarfaiM, movile uriaşe de păment, ridicate 
din timpan străvechi, de mână omenească, fie 

rtm ca să însemne un mormânt sau punct 
observare, fie oa să arete calea celor ce ră- 
tăcesc |»rin şesorile întinse. Siint numeroase în 
România, şi se deosebesc între dînsele după 
mărime, formă şi oifinduire. Archeotogul Odo- 
beson le desparte în trei grupe. Unele numite 
Măguri, mai mărunte şi rânduite în preajma 
ruinelor de cetăţi vechi sau în lungul căilor 
mari, conţin mai totdeuna cosciuge de piatră 
sau de lemn. Altele, (ţise Movile, ceva mai înalte, 
de forme ţuguiate sau turtite la virf, aiint ri- 
sipite, isolate sau în grupe prin şesurile întinse 
din România, Rusia, Polonia şi Ungaria. Asupra 
acestora nu putem spune cu siguranţă de sunt 
toate morminte sau smit unele 8lm[de monu- 
mente comemontive. In al treilea rftnd sânt 
KwrgiBuUU, movile mai mari, uneori dela 25—35 m. 
înălţime, ue căror forme variază intre cercuri 
lunguieţe qi pătrate cu feţe neregulate. £Ue sunt 
adeverate osuare. 

G greu de precisat data când au fost clădite 
nioniiintele acestea. Totuşi prin alăturarea cu 
valul lui Novac şi căile romane din Muntenia, 
dar mai ales prin raportarea lor la E. din vestul 
Europei, această datare poate fi făcută cu apro- 
ximaţie. Seim ce sunt valurile ouniite Trojan 
sau Novac : ni.sce şanţuri adânci cu lărgimea la 
basă de 8 m., iar ridicătnra de 3 m. Făiiientul 
scos din şanţ este aruncat spre sud, un semn 
că ele au fost săpate oa să slujească drept apă- 
rare popoarelor din valea DuDărei, contia anor 
vrăjmaşi, cari ar fi locuit pe clinele sudice ale 
CJarpaţilor. Acest val, care se întinde cu între- 
ruperi dela Severin şi până în Basarabia, taie 
însă mai multe K., un semn că fusese săpat îu 
lirma înălţării mormintelor. Pe de altă parte 



calea romană, care pornesce dela Dunăre în 
lungul Oltnlni spre Ardeal, taie brazda lui Novac 
la satul Greoi în Oltenia. Aceasta n'ar fi avut 
Ioc de sigur, dacă numita cale romană n'ar fi 
fost posterior dădită. Din această alăturare 
reiese aşadar vechimea acestor E., cari an trebuit 
să fie din timpuri anterioare invasiuneî romane 
în Dacia. 

Din analogia cu K. dîn sudul Roşiei însă, 
această datare poate fi şî mai precisa. Societatea 
archeologica din Petersburg, dispunend de mij~ 
loace mari bănesci, a tăiat o mare mulţime de 
K. din părţile Crimeei. Judecând după obiectele, 
fie de metal preţios, fie numai de lut, desco- 
perite, mai toate sunt din veacurile IV, V sau 
al VI a. Chr. 

Dar cea mu mare parte dintre aceste K. sunt 
cu mult mai vechi. Multe dintr'ÎDsele siint dio 
perioada de bronz, unele chiar, dar mai puţiue, 
s&nt din epoca de piatn cioplită. (Cf. Al. I. 
Odobesco, Scrieri literare şi istorice, voi. II, 
p. 2(il ; John Lubbock, L'homme prehistorique 
voi. I, p. 131 sq.; Sophus MilUer, Nordisclie 
Altertumsknnde 1897, voi. I, p. 328 sq.). 

[Teohar Antonescu.] 

Kortk, guvemanieot in Rusia mare, 46,456 kni'., 
cu 2.396,577 Ioc. (1897). Capitala situată 
lângă rîul Tuskara, are 52,t^ loo. ; industrie 
însemnată, cu deosebire tăbăcărie. 

Kurtakn', v. Cheri. 

Kiirz, AsUon, un german imigrat în Trans., 
care s'a ocupat mult cu istoria acestei ţeri. 1843 
s*a alăturat la partidul unionist şi a devenit adju- 
tantul lui Bem. t în lupta dela Sighişoara, 1849. 

KurzhSk, logif, tip<^ţ»f. In sensul g C6 al 
Reguiamentalui naţiunii illirice, s'a întemeiat 
la 1777 în Viena prima tipografie illirică şi a 
limbilor orientale, sub conducerea nobilului K., 
>a resăritului tipograf*. In această tipografie s'au 
tipărit pe la finea seci. XVIII o mulţime de 
manuale didactice. (Cf. Şcoalele rom. bănăţene 
în seci. XVm, de luliu Vuia. p. 102—108). 
Mai apoi tipo^afia a ajuns sub conducerea •agen- 
tului curţii Novacovici», iar Ia 179B a fost cum- 
perată şi strămutată la Pesta. 

KatMiaul, Adolf, medic german, d. 1622 în 
Qraben (1. Carlsmhe), fost prof. In Heidelberg, 
Erlangen, Freiburg şi Straasbnrg. A făcut studii 
asupra epilepsiei, a întrodos tnoraoooentesa şi 
pompa stomacală, etc. 

Boala lut KuMtnaid, un simplu diEţgnostic 
diferenţial în multiplele forme ale afasiilor, şi 
se înţeleg prin ea matismul voluntar, ce-şi 
impun unii alienaţi, mai ales aceia atinşi de de- 
liruri mistice. 

SemmU lui K., consistând în existenţa unui 
puls >fiIiform<, de abia accentuat şi cu dicro- 
tismul şters cu desăvîrşire, avend Ioc in timpul 
inspiraţiei', este ceea oe se numesue de obiceiu 
puls paradoxal. Pulsul paradoxal se îotâluesce 
în multe boale nervoase, precum şi multe din 
stările noastre emotive, fisice şi inteleotuale, pre- 
sentftndu-se aub forme mai mult sau mai puţin 
variate. 

Respiraţia Ivi K. este forma respiratorie a 
comei diabetice; ea consistă diutr'o inspiraţie 
adâncă urmată de o expiraţie superficială. 

Sindromul Im K, este denamire clinică a 
oomel diabetice. [Vaschide.] 



Digitized by Google 



Euten — Eyzikos. 



37 



KrtH, nsele Cninan ncU de Unguri, Bub pre- 
sapDDerea cu ar fi înţeles ou Tătarii, n&Tilitori 
ÎD Ungaria (Martie 1241), şi a cărui moarte 
adaiwă la grosăviile năvălirii şi lescoala Cu- 
rauiiTor. 

Kaak, Toan, canonic gr.-cat român şi abate 
de Kâcs, n. 15 Febr. 1810 în Ruşi, eott. Satu- 
fiiare, f 15 Aug. 1888 în Oradea ni., absolvând 
fiJoeofîa în 8atn mare şi teologia îd Sâmbăta mare, 
U 10 NoT. 1834 s'a hirotooit preot, a păstorit 
ÎB parocbiile Ch^ea, Giungi, Cocod, în 1849 
deveni paroch şi protopop în Supurd de jos. 
In 18tf5 Iu numit caaouîc, la 1875 abate. A 
lăsat o fanda^ pentru orescerea tinerimei ro- 
oifine în seminarinl gr.-cat roman leopoldîn dio 
Oradea mare. [+j 

Kmib, 1) Koesărdf conte, comite suprem 
in cott. Hunedoara; în 1848—49 comisar gu- 
bemial; preşedinte on. al societăţii culturale ar- 
delene >Emie«, n. 25 Iun. 1803 în Geoagiu, 
T 11 Ian. 1895 tot acolo. In 1848, după cata- 
strofa dela Şiria, fu prins şi închis şese ani în 
cetatea Comom, secuestrându-i-se toate bunurile. 
Id 1865 şi-a redobândit libertatea şi averile, în 
I8ti6 fu deputat dietaL, în 18(37 comite suprem, 
dar în scurt timp s'a retras. K. a restaurat gimn. 
ev. ref. din Oriiştie pe qiesele sale, ţn pentru asi- 
gurarea existenţei institatnloi adepoB 120,000 fl. 
fundaţie, iar restol averii sale in valoare de 
350,000 fl. a testat-o societăţii cnltorale ma- 
ghiare >Emke<. [+J 

2) Kuvn, Victor (GitaJ, conte, orientabst; 
D. 1837 în Sibitn. A desvoltat o activitate mă- 
noasă pe terenul literaturii orientale. Ser. : Codex 
Oamanicos, 1880, pentru care fii ales membra 
on. al Academiei magb. ; Relationnm Hunga- 
romm cnm oriente Gentibusque orientalibus ori- 
ginam Historia ab anti(|nissimis (1893). [ + ] 

Kmrent, la In(}i deul avuţiei ; locuia pe Kailasa, 
de&lul sKnt şi la lacul Manasa. La In(}i Kubera 
şi Kevira înseamnă bogăţie, avuţie, (v. Ko^rera). 

Kyesaaecaalni, denumire oe înseamnă con- 
diţinoile organice, ce ae opun sau împiedecă 
ciescerea; dtqt&ISmer, autorul care întrebuin- 
ţează des această expresie, E. reealtă din >mo- 
dificaţia cehilelor sexuale corelative variaţiilor 
somatice detennin^de agenţi externi.* In timpul 
din urmă această expresie revine des în discu- 



ţiile asQpra oiiginei speciilor. (Cf. Eimer, Die 
Abbildung u. Verwandtsohaf t bei den Schmetter- 

lingen. Theil II. Jena, 1895.) [Vaschide.] 

KyfThăuaer, deal isolat la Harzul inferior, 
486 m. înalt; renumit prin traditiunea, că aci 
a fost vrăjit împeratul Frideric I; roinele ca- 
stelului Ryffhausea şi peştera lui Barbarossa; 
monnmeutul împ. Wilhelm I. 

Kylos, un fruntaş atenian, care cu ajutoriul 
tiranalui Tbeagenes din Megara a voit să alunge 
pe Oligarhi din Atena şi să cuprindă AcropoUs. 

Kyme, tn vechime cel mai mare oraş în Aeolis, 
întemeiat de Ix)crieni. O colonie a acestui oraş 
a fost Cumae în sudul Italiei. 

Kymograf, numele aparatnlni lui Ludwig, menit 
a mesnra presianea sângelui în vasele sanguine, 
înregistrând grafic în acelaşi timp. K. nu e în 
fond decât modificarea vechiului manometru in- 
scriptor, utilisat în fiaiologie pe la începutul se- 
colului curent ţl820). O ramară e în legătură 
cu o arteră printr'un tub de cauciuc, caniia 
i-s'a adaptat o canală, după ce a fost umplut 
ca o soluţiune fisiologică, sulfat sau carbonat de 
sodă, etc, iar cealaltă ramură e provetjută cu 
o pîrghie delicată ce plutesce în mercur şi care 
înscrie pe un cilindră înegrit cu fum de lumi- 
nare mişcările merourinlui, resultaote ale miş- 
cărei undei sanguine. Nivelul onrbei înscrise 
exprimă in centimetri cubî valoarea absolută a 
presiunii în artere. [N. VaschideO 

Kysoskeiţlialae, Scapete de câni< acnm Ka- 
radagh), şir de coline în sudul Tessaliei; aci 
a murit Pelopidas 364 a. Chr. şi tot aci a învins 
197 a. Chr. I. Q. Flamininos pe Filip UI Ma- 
cedoneanul. 

Kyphosls, Malum Pottii, încovoiarea spinării, 
formanda-se une-ori un ghib. E. e causată de 
etatea insuntată, purtarea de poveri mari, Ra- 
chitis, procese tuberculoase la os. Terapia trebne 
să aibă în vedere atât delăturarea diformităţii 
cât şi a morbului, ce a pricinuit pe aoea&ta; se 
vor aplica remedii ortopedice, diete robonmte, 
oleu de pesoe. Cf. şi art Lordosis şi Soolioas. 

Kytfeera, insnlă, v. Cerigo. 

KyzlkM, oraş comercial şi maritim în H^na, 
lânfjă Marea Marmaraj aci a învins 410 a. Cbr. 
Alcibiades pe Spartani; 675 d. Chr. fii cucerit 
de Arabi, acnm na mai există. 



Digitized by Google 



L 



L| a (jecea literă îd alfabetul latin, una dintre 
eonsonanUie palataîe ale limbei române. [*] 

L a., (med.) so scrie pe reţete in loc de tege 
artiSf adec& după regulele farmacologiei. 

Ua, oraş în Austria infer. 3148 (1800) loc. 

Luland, (LoUandJ, insulă daneză spre sud 
dela Seelanâţ 1157 im\ capitala Mărit». 

LaUţ ^IffieA filosof 91 peda^ german con- 
timporan, n. 1837, prof . de nlosofie în StrasBbuig. 
E remarcabil îndeosebi prin lucrările sale asupra 
metodicei lînibei germane, în care tratează toate 
chestiunile ce agită actualitatea în această ma- 
terie. Notăm îndeosebi: »Der deutsche Unter- 
richt auf hoheren liehranstaltenc (Berlin, 1872). 
t 1885. 

Laktn, T. lacob. 

Lakaninii (lat.) numele stindardului împără- 
tesc întroduâ în armata romană de Constantin 
cel Mare. 

Labei, (botan.) labelium, buză mică, o por- 
ţiune de formi specialft din floarea dela Canacee, 
Zingiberaoee şi Orohidee. La Canacee L. pro- 
vine din o staminS anterioară şi internă, care e 
colorată, lăţită ca o frunză şi sucită spiral. La 
Zingiberacee L. e format din doue stamine an- 
terioare şi interne transformate în staminode, 
la Orohidee este ana din frunzele interne ale 
periantului. [S. Şt. R.] 

LabM, Marcm AtUistiua, vestit jurisconsult 
roman pe timpul împeratului Augustos, înte- 
meiă o şcoală proprie numită a Proculianilor, 
după numele înveţăcelulni seu Semprouius Pro- 
culia; îu Oigesta este adeseori citat ca autoritate. 

Laberhn Deoluu, (105—43), cavaler roman 
şi poet mimio. In 46 silit de dictatorul Cesar 
8& se presinte însuşi pe scenă în una din pie- 
sele Sfue, în care concura cu PubliUus Syros. 
Piesele sale, 40 la numer, astăiţi le avem numai 
în fragmente din cari reiesă spiritul seu glumeţ 
şi o franoheţă deosebită. Piesele sale poartă nu- 
mele tipurilor, pe cari şi Ie-a ales de obiect, s. e. 
Fullo, Colax, Aries, Anna Perenna. (Cf. Ribbeck, 
•Comicorom latinonim reliquiae*, Lipsea, 1873.) 

Lablalf ce privesce buzele, ce se rostesce cu 
buzele (v. Consonante). [*] 

Labiat, v. bilabiat, calice, corola. 

LaJbIatae Ikidl., (botao.) familie de plante 
diootyledonate-gamopetale aromatice, erbacee, 
subfratescente sau frutescente, rar arborescente 
sau acăţfttoare. Această vastă şi importantă fa- 
milie cuprinde vr'o 136 genuri cu vr'o 2600 
specii, respăndite pe întrea^ suprafaţă a glo- 
bului. După unmerul staminetor, după forma 
oalioittlni şi a corolei, familia L. se divide în ur- 
mătoarele opt triburi: I, trib. Oeitiioidtcie din 
care menţionăm genurile: Odmum L., Cotau 
Lour, Leieandiiia L. IL trib. SaiurexMae din 
care menţionăm genurile: Pogostemon Desf., 



PerUlaL.^ MenthaL.^ iMcopush.^ Origanum L., 
Thymua L., Satureia L, Syssopm L., Gala- 
mitUha Moench., Melissa h. III, trih. MotMrdeae 
dintre cari însemnăm : Salvia L., Sosmarinus L., 
Mbnarda L. IV, trib. N^ieae dintre cari men- 
ţionăm : A«p^ L., JDracoix^alum L. T, trib. 
jSfocAydeae dintre cari însemnăm genurile: Scu- 
tellarta L., Marrubium L., StatAjfS L., La- 
mttm L. TI, trib. Prasieae menţionăm genul 
Prasium L. VII, trib. Prottanihereae cu genuri 
australiane din cari menţionăm pe Prostanthera 
Labili, şi îo fine tribul VIU, Ajugoideae din cari 
menţionam genurile: SVucnwmL. şi Ajuga L. 

[Z. C. P.] 

LabloiMf Eugine-Marin, autor dramatic frc., 
n. 1815 în Paris. El urmă cât^a timp cursurile 
de drept, pe cari le părăsi spre a se consacra 
literaturei. La 20 ani el scrise novele, cari apă- 
rură îa diverse (ţiare. In 1838 debuta ca vo- 
devilist După această epocă vodevilele şi co- 
mediile curgeau din condeiul nesecat al lui L. 
Dotat cu multă vervă şi spirit, însă de un spirit 
mai mult aplecat spre bufonerie, el scrise mai 
ales pentru teatrul PalaiS'Royid. Le Chapeau de 
paille d'Italte, Cagnotte, Le plus heoreux des 
trois, ets., sânt capete de operă îa acest gen. 
L. a scris multe din piesele sale în oolabo- 
raţiuue cu Mai-c-Micbail, Le Franc, Delacour, 
Martin, ete. In 1870 primi crucea de oficier al 
legîunet de onoare, şi în acelaş an, la începutul 
resboiului franco-prusiau, a format în Sologne, 
unde avea mari proprietăţi, o companie de 
franctirori, f 1888. 

Labirint, v. I^byrint. 

Labinn, Clat J buză ; în zool. bni» inferioară 

dela insecte (v. ac.). 
Labluni leporinum, (med.) defect unilateral sau 

bilateral al buzei superioare, care adese se con- 
tinuă şi asupra palatului. L. împiedecă graiul şi 
la copii mici sugerea. Este congenital sau se 
desvoaltă mai târziu după ulceraţiuni sau lesiuni. 
Se poate delătura numai prin operaţiune plastică. 

Lablab Savi, (botan.) sec^une din genul Do- 
lichos L. (v. ac.). 

La B*mll, (uius.) V. As. La B-moU major, 
V. As-dur. La B-moll minor, v. Aa-moll. 

LaboratorlD, local întocmit pentru lucrări 
practice mai ales de chimie^ ^i institut pentru 
scrutări şi experimente sdin^fioe şi tedintce. 
Iu armate : local unde se f^ncă muni^nnea. 

Laberţ, rîuleţ în nordul Ungariei; isvoresce 
din munţii comitatului Zemplin, facend cale de 
130 km. în direcţie sudică pftnă la veraarea în 
Ondava, oare cu 5 km. mai în jos, împren- 
nându-se cu Latorţa, formează rîul Hodrog. Con- 
form Chronicei Anonimului (cap. 13) riul îşi 
are numirea dela castelanul L. ai cetăţei Hung, 
pe care oştirile lai Almos bătânda-o, L. a volt 



Digitized by Google 



Labouchâre — Lac. 



39 



&â fngăj dar a fost piins şi spâazurat la mar- 
ginea riului. 

Latamberf, H*nry, om politic eaglez, n. 1831 
în liODdra, 18&4— 64 diplomat, apoi membru al 
pariamentalui, proprietar şi editor al foii sa- 
tirice ■Tmthc, până Ia 1892 a colaborat şi la 
>Daily Kews<. 

LaheirdM, ţinui în sadul Fraudei şi în Spania, 
locuit de Gascoci; loc principal BayouDe. 

LabMrdtnMye, Bertrand Frangois MaJU, 
(1699 — 1753), maritiar francez^ s'a ilustrat ca 
^vemor al insulelor de France şi Bourbou ; ca 
comandant al unei divisiuDi navale a luat dela 
Englezi oraşul Madras dio Indii. A murit dis- 
graţiat şi sârac, din caoaa caracterului seu vi- 
cloan şi egoist. [Constant B.J 

Lab râ der, peninsulă mare în America nordică, 
între Oceaniu Atlantic, golfnl Haâsoa şi stiîin- 
toarea Hudson, 1.100,000 tni>. O parte mare 
a peainsalei eate nefractiferă. Din causa tem- 
perattuei aspre şi selbattce, cerealele mai de 
lireţ nn se produc; secara arareori se ooace. 
Dintre animalele selbatice în nnmer mare se 
afla: amil de mare, lupul, vulpea polară, cerbul; 
animale domestice sunt : cânele şi cerbul. Ţermii 
sunt bogaţi în pesce, spre a căror pescuire se 
adană midţi pescari din Aoglia şi Fundlanda 
nouă. Partea cea mtu mare a peninsulei L. 
^>arţine la Canada, numai partrâ nordică la 
peninsula propriu d>BĂi unde ou deosebire lo- 
cuieBc ibcbimoşi; ca ludiwii ou tot, numeră 
10,000 loc. [M. Bodiu.J 

Labradir, mineral, feldspat catcosodic; intră 
in constituţiunea multor roce eruptive, ca gabro, 
diarit, basalt, labradorit, etc. L. presinfa uneori 
colori fromoase de irisaţie şi e întrebuinţat atunci 
şi în bijuterie. Această varietate se găsesce în 
peniosnla L., în Rusia, Australia, etc. 

Labnutorit, rouă eruptivă. Fetrografii francezi 
numesc L. andesitele, al căror feldspat e labrador. 

Lakrax, lupm, v. Branzinul. 

Labraidei, (zool.) familie numeroasă de pesci 
(co 4U0 specii) din subordinul Plectoguaţilor; au 
corp Imigaieţ, solzi mărişori şi fălci puter- 
nice, pe spinare o singură aripioară. Cele mai 
multe specii siînt splendid colorate. Aparţin: 
Oenilabn» Butlooi G. et V, şi Cossypus axil- 
laris BL 

Libr— , (zool.) buza superioară dela insecte 
(V. ac). 

Lahniie, Girară, supranumit GSrard de 
Serval, literator francez (1808—55). A publicat 
puesii, o traducere a lui »Faust*. câteva drame 
!□ colaborare ca Dumas şi o carte: >Les iltu- 
mines ou precarseurs du socialisme.* 

La Brayare, Jeem, scriitor şi moralist franc. 
(lt>45 — 90), imitator al lui Theophrast, întrece 
ca mult pe acesta în >Caracterele* SE^e. Stilul 
aeu e conas, elegant, variat Din oausa portre- 
telor fidele ce le dă in cartea sa, a%'u mulţi 
doşnuni, dar in schimb se bucura de prietenia 
lai Bossoet, Bacîne, Boileau> L. e tradus aproape 
iQ toate limbile. 

LatarMM Oriseb., (botan.) mic gen din vasta 
familie a Leguminoaselor-Papilionaceae, tribul 
Genisteae, cuprinde arbori sau tufe glabre sau 
paberule. Acest gen are vr'o 3 specii, respfiitdite 
prin Europa şi Asia mică. L. nUgare Griseb. 
(syn. (^ftwu L.), cunosoai de poporul nostru sub 



numirea de Salcâm galben, se cultivă adesea 
prin grădini ca plantă decorativă. [Z, C. F.| 

Labyrint, la Greoii vechi în general o zidire 
gigantică cu multe cbUii şi ambite aşezate cruciş 
şi curmeziş, într'o formă foarte incftloită, dar 
numai cu o oşe de intrare şi de ieşire, aşa încât 
acela, care a întrat în L., saa n'a putut ieşi 
nici când, sau numai cu greu. L. egiptie a fost 
în Egiptul de mijloc, aproape de Arsinoe pe 
ţermul nordic al lacului Moeris, la Egipteni, 
numit Loperokutit (palatul la Intrarea lacului), 
zidit din pietri Ia 2221 a. Chr., se compunea 
din 12 curţi sub un acoperiş, şi a avut 3000 de 
chilii, din cari 1500 erau sub pământ. Scopul 
zidirii apriat nu se scie; se crede, că a lost 
mormânt pentru dinastia care l-a zidit, sau ud 
pantheon pentru ^m. £g^ptalai, mai probabil e, 
că a fost o zidire pentru temple. L. ain CrttOt 
aproape de oraşul Edosos, după mit a fost zidit 
de Daedalos (v. ac.) ca locuinţă pentru monstrul 
Uinotauros (v. ac. şi Ariadne, Theseos). E pro- 
Inbil, că in Creta sub L. se înţelegeau rîpele 
şi peşterile din munţii Cretei. Se sde âuoă de 
ua L. Umneic şi de altoi ttoZte, anume etruscic. 

[Atm.] 

Labyrint, (med.) conduct încovăiat în pro- 
funzimea urecliei, care conţine melcul osos şi 
canalele semicirculare. In acestea se termină 
firele nervului auditiv, ca şi când ar fi mii de 
cl^>e ale unui pian, şi cari primeac sonetele 
din afară. 

LabyrintiMloii, un amfibiu antediluvian. Mai în- 
semnat este lAbyrinthodon Buetimeyeri, găsit 
în pietrile năsipoase de lângă Basel (Elveţia). 

Lac, massă mai mare de apă adunată îutr'un 
basin natural pe suprafaţa uscatului. Lacurile 
de pe pământ difer atât în privinţa mărimii 
(unele se numesc chiar *mări«), cât şi în pri- 
vinţa afuQcjimii, a posiţiei faţă de nivelul mării, 
a originei, apei lor, etc. Cele mu multe locuri, 
cele cu scurgere toate, au apă dulce, unele au 
apă sărată. 

Câteva lacori din Enropa: 

. r IbUI. dala 

, , , mănmoa at,.',^i 

lacnl ţeam în km*. in n. 

Ladoga Rusia 18,129 5 

Wener Svedia 5,975 44 

Enare Finlanda 1,421 115 

Constanţa Elveţia 539 398 

Lagn Maggiore Italia 210 197 

Balaton Ungaria 690 130 

Plan Tirol 3-6 973 



în alte continente: 

lacul continent enpraf. înSlţ. 

Caspic Asia 43S,452 —26 

Superior America 83,637 186 

Vict Nyaoza Africa 83,310 1190 
Maracaibo America 16,360 O 
Tengri Nor Asia (Tibet) 2,250 4630 
Marea Moartă „ (PalesL) 915 —394 
Eyre Atistralia 9,500 1 

Lacuri «ntermitcnte sunt acelea, oari având 
afluenţă suterană, cantitatea apei scade ori cresoe 
după cum e timp uscat sau ploios, s. e. lacul 
Kopais in Grecia şi Zirknitz in Craina. 

lĂOţ o reşină brună roşcată oe se extrage din 
ramunle unor plante, oa Crotooţ Aleorites lao- 



Digitized by Google 



40 Lacottdivele 

cifera şi Bătea frondosa, ori ficaBori originare 
de prin estul Indiei^ în urma iaţepării acestora de 
oStra o insecta «jisft Coccus-larajo. Ea se presintă 
în oomercin sub diferite forme ca in bastoane, 
boabe, etc. Conţine 70 — 80% reşină, lO^/g o ma- 
terie colorantă ca carmin şi 4—6% ceară. 

Schellaek (lacco in tabutia), acelaşi lac cu 
deosebirea cS coloarea e înlăturată în mare 
parte prin spălare cu sodă şi apoi tomat în 
piăoi cu o coloraţiune puţin brună, solubil uşor 
in alcool ferbinte. El mai conţine pe lingă prin- 
cipiile de mai sus şi o gelatină vegetală. E cu 
aut mai preţuit ca dlt e mai incolor. 

Lac (vemuj d* refină, un oleu sîcativ în- 
tiebaiutat pentru a da olneotelor un luda mai 
intens, sau a le preserva în contra ao^unii ae- 
rului, umidităţii ori prafului. De ordinar se 
întrebuinţează îd pictură dând colorilor un luciu 
şi frec&ndu-le să apară mai vii. £1 constă din 
disolvarea unei reşine sau a unei gume-reşine în 
vr'on mediu disolvant, ca benzina, alcoolul, etc. 

Lac Laquea, un lac colorat în roşiu, preparat 
din aceleaşi prodacte ca şi gumilac. 

Lacwi colorate, sunt combinaţiuni ale aci- 
dului carminic cu hidrat de alominia şi de zinc, 
resultate cu deosebire din fierberea resturilor 
de coşenile cu alaun (piatră acră) şi apoi adău- 

fate cu o sare de nnc şi precipitate cu carbonat 
e sodin. fiîte s&nt conosonte în comerciu ca 
lacuri florentine, veneţiane, vienese, parisiene, eto. 

Laoeullvele, grupă de insole în pai-tea and- 
estică a Mării Arabice, na departe de ludia ant. -, 
amsistS din 10 insule mai mari şi alte nume- 
roase insule mu mici, cu extensiune de 35 km*, 
şi 14,440 ioc. 

LaeedenoRa, un alt nome dat Spartei. 
Lao6p6de, Jean de, poet franc, n. 1550 la 
Marseiile, f 1625. A lăsat câteva poesii reli- 
gioase şi o carie >Theoremes spirituels*. 

Lacerna, fla^.J o mantea largă pe care o îm- 
braoau Romanii pr^te tt^ă saa preste alt veşt- 
ment La gât se încheia cu un nasture, iar 
înderept avea un fel de capotă, care se putea 
trage preste cap şi faţă. 
Laoerta, v. Şoperie. 

Laohalae, Franffois de, iesuit fnmo. şi du- 
hovnicul lai Lodovio XIV, n. 1624. A avut mare 
influinti asupra regelui, t 10 Ian. 1709. După 
numele lai se nomesce un vestit cimiter (Pere 
Lachaise) de lângă Paris, fiindcă se întinde pe 
locul unde odinioară L. avuse o vilă pompoasă. 
In acel cimiter se află mominteie multor cele- 
brităţi franceze. 

La Chaussâe, Pierre Claude NiveUe de, dra- 
maturg francez, n. 1692 în Paris, t 1754; a 
scris: »Epitre â CUo«, oare provocă o adeverată 
revoluţiune în genul dramafac. A mai publicat: 
»Helanide«, »L'EcoIe des meres*, >La Oouver- 
nante<. I-se reproşează un stil plângetor, jalnic. 

Laobesls, !a Greoi una dintre Moir^ (Parcae 
la Bomani). 

Lacheu, (franc. laqnais, ital. lacche), ficior 
de casă. 

Laohioţl, veche poporaţiune romană din Creta, 
locuind în munţii Albi, unde sunt refugiaţi de când 
cu năvălirea Sarasinilor în acea insulă. 

Laphmann, Karl (1793—1851), i-enumit filolog 
şi critic german, n. în Braunschweig, începu 
cariera de profesor în OQttingen prin o ediţiune 



— Laomus. 

critioft a lui Froperţiu. Xiak parte ea vSnitor 
voluntar la resboiol peotra libertate în 181&, 
apoi fu prof. la uoiv. din Beriin şi Kdnigsberg. 
Are man merite pentru filologia clasică şi {>entni 
filologia veche germană. Lucrările principale: 
Cercetări despre cântecul Nibelungilor (»Zu den 
Nibelungen und zar Klage<, 1836), despre Homer 
(>Betrachtungen iiber die Ilias< mit Zosâtzen von 
Haupt, 3 ed. 1874), ediţiunea Noului Testament 
cu textul primitiv; Cercetările metrice »De cbo- 
ricîs systematis tragicorom Oraecomm*, >De 
mensura tragoediarum<, >8pecimina lingnae fran- 
eicae«, ş. a. 

Ltoliner, Fratut^ compositor germ., n. 180S 
la Bahi în Havana. A fost oiganist ^ şef de 
orchestră la Viena, unde a'a bucurat de amiciţia 
lui Schubert De pe la 1835 s'a stabilit în Hun- 
chen. A scris mai multe Soite pentru orchesti^ 
8 sinfouii ; operele : die Biirgschaft (1828), Alidia 
(1839), Catharino Cornaro (1841), Benvenuto 
Cellini (1849); oratoriile Moses şi Die vier 
Meoschenalter, Lieder, etc. In 1872 univ. din 
Munchen îi conferi titlul de Dr. în filosufie 
honoris causa. f 1890. 

Laolalaţ, (botan.) organ lat (frunză, sepal, 
petal) divisat în segmente, lacinii, profunde şi 
cu vîrful ascuţit, B. e. la o frunză (v. ac.) fidă sau 
partită. Daefi laciniile sunt nere^late oi^anul 
se 4ice kuserat. 

UcIohUB prtmonttriiM, numele noui pro- 
montoriu stâncos în partea estică a ţinutului 
Brutfium (Calabria) ; aici era odinioară templul 
renumit al iei\ei luno (luno Lacinia). Beliducele 
Hannibal a aşezat aici o placă de metal, pe care 
cu litere punice a gravat faptele sale belice; 
placa a veQut-o Plinius. A^i Capo delle colonne. 

Laokdya, o materie colorau^ care conţine un 
lac 4is acid lacdinic 10 — 13Vo ŞÎ 16— 18»/o acid 
silicic, argilă şi calce. 

Ladify, familie veche maghiară, din care mul^ 
membri aii avut rol însemnat în istoria aed. XIV 

Sână XV, ca generali, fişpani, bani, voivodi ar- 
eleni şi înalţi dignitari de curte. Voivodi ar- 
deleni aa frat: 1) L. Ştefan (f 1354), afoat şi 
el în oastea lui Carol Robert, bătută cumplit 
de Alexandru Basarab la Ohei^hiţa (1330). 2) L. 
Andreiu, locţiitorul regelui Ludovic în Neapol 
(1350—52). In doue rânduri voivod al Transil- 
vaniei, f 1359. 3) L. Dionisie, 1359 voivod, 
1365 ia parte la expediţia contra Bulgariei, 1366 
comandantul cetăţii Vidin şi comite eu Timişului. 
4) L. Nieolae, 1367 voivod, 1369 întră cu oaste 
în Valachia, dar e bătut lângă Ialomiţa, murind 
însuşi pe câmpul de luptă. 5) L. Emerie, fini 
lui Ştefan, 1369—72 voivod, 1372—75 palatin. 
6) L. St^n (II), 1371 ban al Cnwtiei şi Dal- 
maţiei, 1372—76 voivod, trimis ou oaste îa 
Neapol (1372—73), cade în prinsoare; 1383 iarăşi 
ban. Implicat în consinraţia contra r^lui 8î- 

fismund, are totuşi curajul să se presinte la 
ieta convocată în Crijova^ Regele îl decqii- 
tează în sala adunării şi îi aruncă trupul pe 
fereastră, pentru a intimida pe partisanii lai 
(27 Febr. 1397). Ultimul L. e LadUlau, 1421 co- 
mite al Aradului. (Cf. Por Antal, »Nagy Lajos* şi 
•Tortenelmi es regeszeti 6rtesit6«, 1887). [t.] 

Lacnus, materie colorantă albastră extrasă din 
plantele Roccella, Variolaria şi cu deosebire Leca- 
nora. Ţesutul regetalal acestor plante se macerează 



Digitized by Google 



Lăcomie — Laonl-Sftnt 



41 



UD timp înd^Diigat ou calce, potaai şi amoniac. Iar 
solnţnmea care conţine colonmtul, reatriosă sub 
TiilniD mic, se amestecă ca ghips ţi carbonat 
de calce, de unde se fonnează o pastă, care se taie 
ÎQ forme de cuburi şi astfel se servesce in co- 
mercin. L. se presintă albastru închis, mat, e 
solului în apă şi ta tratare cu acicji soluţia devine 
roeie, iar cn alcalii îşi reia coloarea primă. Ca 
prindpîa colorant important ce se găsesce în L. 
e Azolitmîn C, Hj SO^. £1 servă ca reactiv îd 
walise, determinând starea neutrală, acidă sau 
alcalină a unei soluţiuni. In laborator se usează 
taa ca tinctură ijisă de tomesol, sau ca bfirtie 
inlMbată ca acest colorant. 

UOMlIe, V. Cupiditate. 

LacMia, jartea sud-estică a Feloponesului 
in Grecia, intre Arcadie la nord, spre sud 
gulful laconic şi mes&enio, la vust Messenia, 
spre est Marea Egeică, ca întindere de 42^ km*., 
135,462 Ioc. (1^). [H. Bodiu.] 

I iflOBlo, scurt, concis, după datina vechilor 
lAconieni. 

iMOBlBWi saa Sudatorium, baie de asudat, 
un desp&rtemSDt al băilor romane, în care cir- 
cula ur îiicU4it 

Laeariaira, Jean Baptist Henri Dominic, 
predicator franc, n. 1802. împreună ou Mon- 
talambert şi Lamennais fu uaal din redactorii 
jornalalai Uberal-catolic: >L'A.veDir€. 1840 a în- 
tiat ÎD ordul Dominicanilor şi a scris viaţa Sf. 
Domioic. După revolaţîuaea din Febniarie 1848 
i fost ales membra în adunarea naţională, iar 
1860 membra al academiei franceze. Predicile 
sale s'au publicat sub titlul: «Conferences do 
Xotre Dame de Faris< (3 voi.) Paris, 1835--50. 

[Dr. I. Rada.] 

Lacrins, picătură de omoare limpede, ce 
coige din oohiu, cu l'^g sare, şi caosată de îm- 
presiuni din afaiă, fisice saa morale. Lacrimele 
se produc îo glandula lacrimală, care se găsesce 
sab m&r^Dea temporală superioara a orbitei, 
cam şd din tianBndaţiuDea pleopelor şi a glan- 
dolelor din pleope. Scopul lor este de a umecta 
necontenit ochiul şi de regulă trec toate îa nas 
prin canaliculele lacrimale (făntânica ochiului, 
ifice poporal); iar cSnd prisosesc, iasă ca lacrimi 
din oclua. Copiii şi femeile j)lăng mai uşor, dar 
noinăscaţii du au lacrimi in primele 6 septe- 
mâni, pentru că nu percep înnuririle diu aiaia. 

[Dr. C] 

LuHbm ChrMl, (jai.J name dat unai vin 
lichorio, ce ae stoarce în oantită^ mici din stru- 
gurii iMiiiiui de pe VesuT. 

LHriBl da ttMi, {PitUUun de BataviaJ^ bu< 
«iţi de stidă termiiute ca coi}! lungi, obţmute 
din turnarea sticlei topite în apă rece şi cari 
imediat ce se frâng pe loc întreaga massă a lor 
devine o palbore. £tect datorit slabei coesiuai. 

Leertaltara, Lăcrămioare, numele românesc 
al plantei ConvaUaria majalis L. (v. ac.). 

LaetviM Fr., (botan.) gen de Cinpei-ci Aga- 
rieinee (v. ac.); piuăria (fructul) lor conţine latex 
IV. ac.) diferit coloratj roşa-gălbiu, alb, ş. a. 
Caele specii, a L. deltcioauaFr.^ cu pălăria şi 
latexul roşa-gălbiu, cunoscut de popor sub nu- 
mele de Bureţi duJei, Bizoni, OpitUici, L. pi- 
peratut Fr., Bureţi iuţi, B. usturaţi, L. vo- 
lemua Fr., etc, sânt comestibile. Alte specii sânt 



otrăvitoare, ca L, lormino»u$ Fr., on pălăria gal- 
benă, roşie-brună şi latex-alb; L. rufus Fr., ş. a. 

[8. Şt. R.1 

Lactat, sărurile acidului lactic (inactiv). So- 
lubil in apă sunt cele alcaline, şi insolubile 
acelea ale metalelor terose şi grele. Printre cei 
nitu însemnaţi notăm : L. de Bisinut, (Cg Hg d)* 
Bi,0, Calciam lactat [C, {(SJJ,] Ca-f.5H„ 

Uagne^oi lactat, Zino lactat, Feram laoticam 
oxKlulafcam. 

Lutoorif, iostrament peotni determinarea 
untului conţiant în lapto. 

Laotematra, Ladodentimetr», GtUaetometru, 
{v. ac.) instrument pentra detenninarea densi- 
tăţii laptelui. 

Laotosa, Oalactoaa, C, H„ Og, se produce 
alăturea cu glacosa Ia fierberea zahărului din 
lapte a plantei Agur-agar şt a Carageeoului, 
precum şi alăturea de arabinosă la fierberea 
gumiarabiculai cu acid sulfuric diluat Se pre- 
siută în cristale albe prismatice, 1 1)8* punctul de 
fusiune, uşor solubilă în apă, cu gostul dulceag. 
Insolubilă în alcool, reduce licorea lui Teling. 
Aceste caractere sânt ale O. dextrogiie. Cea 
bn^ră se obţine la fermentaţianea cu drojdie 
de bere a Oalactosei inactive. Qalactosa inactivă 
se obţine prin reducerea anhidridei acidului ga- 
lactonic cu amalgamul de sodiu. [S. M.J 

LactourlM, substanţa albaminotdă conţinută 
în lapte, cu deosebire în epoca alăptării. 

Lactesnrle, apariţia lactcsn (zahăr de lapte) în 
urină; se observă la copii mici hrăniţi artificial 
cu an amestec de lapte şi apă, căruia i-se adauge 
prea multă lactosă (L. alimentară). [V. T.] 

Laotaoa L., (botan.) gen din vasta fam. a 
Compositelor, trib. Cichoriaceae, cuprinde plante 
erbacee cu suc lăptos, cu flori hermafrodite, 
homomorfe, galbene sau albăstrii. L. are vt'o 
60 specii, respândite prin Europa, Asia, Africa 
şi America boreală. In părţile noastre cresc mai 
multe specii, dintre cari menţionăm namai pe 
L. aativa L., cultivată pentra trebaiaţe culinare, 
şi cunoscută de popor sub numirile de: Sa- 
lată, Lăptuci, Marale sau Marole. 

[Z. C. P.] 

Laotaoarlumi este un product vegetal brun- 

roşetic cu miros neplăcut şi gust amar; se ex- 
trage prin incisiunidin diverse specii do Lactuca 
şi mai cu samă din L. virosa L. plantă otră- 
vicioasă, ce cresce şi in părţile noastre. L. este 
un calmant, care se întrebuinţează în medicină 
spre a combate insomnia, palpitaţiunile inimei, 
nevralgiile intestinale, broochitele uşoai-e, etc. 

[Z. C. P.] 

L&CUlete sau Loculeţe, sat în Hom., j. Dâm- 
boviţa, V. Olodeni. 

UÎoi hil Babaa, (CostandoiuJ, corn. rar. în 
Rom., j. K.-Sărat, compusă din 6 căi, ou 1617 Ioc. 
(Dicţ. geogr. 1890), cari se ooapă cu agricultura 
şi prăsirea vitelor; în comună sâot 3 biserici 
şi 1 şcoală. 

Laoal-Sărat, una din cele mu elegante sta- 
ţiuni balneare în Rom., cu vile frumoase şi bo- 
gate ptautAţiuni, situată în depărtare de 5Yi tui. 
la sud-vest de oraşul Brăila; se compune din 
2 basiuuri: unul mai mare, unde se află stabi- 
limentul balnear şi altul mai mic spre snd-vest 
dela cel dintăiu ; ambele basinari comunică unul 



Digitized by Google 



42 



Laoane — Ladielan. 



ou altal, cfiad apa este mare, avend în Inu^me 

întindere de preete 2 im., iar in lăţime baHinul 
cel mai mare 250 — 300 m.. şi cel mai mio 
150 — 200 m. Adâncimea cea mai mare în anii 
ploioşi e de 1*20 m. Nămolul dela L.-S. e de 
coloare neaţră, bogat în substanţe minerale (41%) 
şi in principii organice diferite (â9Vi»)< avend o 
grosime de 20 — 10 om.; apa rate limpede şi 
foarte aSTatA, avend oalitÂ^ minerale superioare 
9l conţinend pe tfingft alte sabstaDfe olorarile, 
iodurile şi sulfatele de sodiu şl magneain. Nâ- 
molui şi apa dela L.-S. au efecte uimitoare 
asupra următoarelor afecţiuni : scrofulosft, reu- 
matism, 8i5li8, boale nervoase, boale de piele, etc. 
In 1899 băile de aici aa fost vitdtate du 3400 
persoane. 

Laciiie, (botan.) spaţii intercolulare de dimen- 
siuni variabile din organele plantelor. In inte- 
riorul lor mai des se aâă aer sau alteori apa, 
^ine, oteuri, latex, etc. Se întâlnesc mai des 
iD parenchimul spongios al frunzelor şi sunt 
foarte desvoltate la plaotele aquatice subnierse 
saa plătitoare şi la cele cu lădăiciai aeriane. Au 
uneori fonna de tuburi sau de canale (v. Canale 
aerifere). Aerul din iăantm lor formează at- 
mosfera iotemft a plantei, iar la cele acuatice 
plutitoare sau submerse, mai ajuta şi Ia micşo- 
rarea greutăţii corpului lor, înlesuind plutirea. 

[S. Şt. R.] 

LăcMtft, Ştefan, nepot Iui Ştefan cel Mare 
dupa fiul seu mai vîrstnic Alexandru, domn al 
Moldovei {Nov. 1538 pfină în Dec. 1540). E 
primul domnitor moldovean numit de Turci, 
nu ales de ţoară, contra tratatului din 1511, 
şi rodul politicei Iui Petru Kareş. A fost aşezat 
domn de cătră sultanul Soliuian, caro gonise în 
persoană pe Rareş Voda din Moldova. Cu toate 
ouitele reuţiani ce le încheie cu Polonii (Febr. 
1539X L. nu se putea odihni de teama lui Petru 
Rareş închis în Ciceu. Voise să pună mâna pe 

01 prin trădare, apoi, ciînd Zâpolya capitulA pe 
Rareş, L. se grăbi a-1 cere, şi mai -ales a face 
aceasta prin Turoi, protectorii lui Zâpolya. Nu 
isbuti, ba ânci Rareş căpetu voie a merge la 
Constantinopole spre a se desviiiovaţî. Nici în 
lăuntru L. ou fu mai norocit. Ţeara .săracă mai 
fu sărăcită de lăcustele ce băntuiră lioldote în 
vremea aceea, de unde şi supranumele domni- 
torului, şi de dăjdiile lui Vodă. Boierii se 1*0- 
scutară şi uciseră pe L. în foişonil palatului seu 
Ia Suceava, pe când dormia, chiem&nd la tron 
pe Alex. domea (1540). [Aguletti.] 

Licuste, Locuite, nume ce se dă de oomun 
la trei familii de insecte aparţinetoare ord. Or- 
thopterelor (v. ac), şi anume: Acridae (v. art. 
Acrida), Gryllidae (v. art. Greer) şi Locustidae 
(v. ac. şi Căluţ de iarbă). 

Lacustre, plante, acelea cari trăiesc pe mar- 
ginea lacurilor, ea Stuhul. Papura, Pipirigul, Ro- 
guzul, Lanăriţa cu o parte din corpul lor în 
apă, parte în aer; sau cu frunzele lor pluti- 
toai-e, iar restul corpului fixat si acoperit de 
apă, ca Nufărul galben şi alb sau Pluta, Ciulina, 
Marsilia quadrifolia; sau sunt plutitoare, dar 
libere, netixate, ca Untiţa, Muşcatul broascei, 
Salvinia; ori sunt complet acoperite de apă 
(submerso) şi sau sunt fixate, sau libere, ca Bros- 
oariţa, Cosorul sau Brădişul, Otrăţelul, Drenţele, 
S^uri$f Najatf VaHmeria, Cliarauee, ş. a.; 



' în fine unele sunt amfibii (v. ac.), ca Săgeata 
apei. Limba broascei. Mărarul bălţUor, etc. 

Laeustro-salBastni, ii^id JL, (geol.) în geo- 
logie numirea unui tip din cele doue ale aiste- 
mului pliocenic (v. ac.). 

Lada, la Ruşii vechi 4i"a frumseţii şi a iu- 
birii. Serbătorile ei s'au ţinut mai ales în Litvauia 
la 25 Haiu şi 25 Iunie, şi cei căsătoriţi îi aa- 
oriftoau. Ladon, (amabilul) a fost 4ool amorului 
bărbătesc, iar L. a representatelemeotul femeiesc. 

[Atm.] 

Lfldanum, o reşiuă extrasă dia planta (Mstus 

creticus, originară din sudul Europei: Creta, 
Cipru. La destilaţie dă un oleu eteric cu mirosul 
ambrei, care se solidifică la rece. (v. Cistus.) 

L&day, Auguâtin de Koroseuat, jurisconsult 
rom., n. 11 Aug. 1815 in Băgău. A studiat teo- 
logia la Blaj, de unde la 1838, s'a dus la O^rheiu, 
la studii juridice. Sub absolutism a ocupat fe- 
lurite funcţiuni de stat; ia 25 A.pr. 1861 a fost 
numit comite supr, în fostul oott. al Albei saper. 
La 1867 a trecut ca jude Ia Curie. La 1881 s'a 
retras în [lensiuue şi a fost decorat ou ordinul 
leopoldin îd gradul de cavi^er. f 20 Martie 1893 
lăsftnda-şi averea oonsistoriuluî din Blaj pentru 
stipendii, ajutarea institutelor de înveţăment, etc. 

Ladla, se ouinesce dialectul unei părţi de lo- 
cuitori ai Elveţiei şi Tiroluloi, cam 450,000, deo- 
sebit de celelalte limbi romanice. Locuitorii îl 
numesc Rumonş. In special se ohiamă ladin dia- 
lectul vorbit la sorgintea rîului Iun. (v. Rhaeto- 
Itomani.) 

LadiBOS, în Mexico nume dat descendenţilor 
din tată european şi mamă indiană. 

Ladislau, (în unele scrieri istorice române 
*Lă8l&u*-), cinei regi ung. i)L.I ^ântul, fiul 
regelui Boia I, n. cam prin 1040 in Polonia, 
t 25 Iulie 1095. Al 7-lea rege din dinastia ar- 
padiană, ales şi încoronat la 1077. Sub vdml 
seu Solomon a luptat vitejesce contra Cuma- 
nilor. Ca r^ ân(k a purtat în doue rânduri 
resboiu contra Cumanilor, (1085 şi 1001). 20 Maiu 
1092 a ţinut sinod în Sabolci, luând disposiţiuni 

1) eutru asigurarea creştinismului intra Maghiari. 
Sinodul dela Piacenza 1-a ales comandant al oşti- 
rilor cruciate, dar a murit înainte de plecarea 
acestora. A remas de el o fată, Parasca, soţia 
împăratului bizantin loan Comnenul. 1192 a 
fost canonisat între sfioţi. Este înmormântat în 
cripta bisericei din Oradea mare, zidită de el. 

2) II, fiul lui Boia II Orbul, n. 1131. A. 
crescut Ia curtea imperatalui iHzantin Emanail. 
Ales rege în 15 Iulie 1162, a domnit pftnă Ia 
14 Ian. 1163. 3) L., III, fiul lui Bmeric, n. 1199, 
■f 7 Mîuu 1205. Incoi-onat ăncă în viaţa tatălui 
seu şi remas orfan, a domnit în looa-i tutorul 
şi unchiul seu Andreiu (LI). Veduva regină s'a 
refugiat cu el în Austria la ducele Leopold, 
unde L. a murit înainte de s'ar fi început pentru 
el resboiul între Andreiu şi Leopold. 4) L. IV 
Cumanul, rege al Ungariei 1272—90, n. 1262, 
încoronat după moartea tatălui seu Ştefan V, 
fiind îusă abia de 10 ani, mamă-sa şi loacbim, 
banul Croaţiei şi Slavoniei au guvernat ţeara. 
Anaruhia, jaful si rescoalele s'au urmat într'un 
slr infinit. Ladislau se aliază ou Radolf de Habs- 
bury 1276 şi 1277 împotriva lui Ottocar, rege 
boem. Iu acest an se căsătoresoe cu Isabella şi 
începe a guverna însuşi. 1278 merge în ajutorul 



Digitized by Google 



48 



lui Bodolf; 1281 ^DviDge Tesooala lat Finta; 
1285 îl reaşează pe tron pe principele polon 
LeGko; dela 1286 ve<^nd că du poate înfrâna 
po aobilîi jăfuilori îşi oaata distracţie în pe- 
treceri şi desfrânâri în societatea Cumanilor; 
ie laptă SfKii ÎD contra Iui Iran Nemetujvăry, 
cue I-a acusat la papa, pentru maltratarea so- 
ţiei sale Isabella şi pentru viaţa &a desfrânată, 
diD care oaosă Nicolae IV a anunţat resboiu 
'-racîat în contra Cumanilor, îndreptat însă mai 
nalt împotriva refţelui. 1289 iarăşi e rescoală, 
T^le pleacă să mtă pe resculaţi, dar fu ucis 
dr ducii Cumanilor l&tgă K5rQ88xeg, 10 Iulie 
liîNJ. o) X. V Pogthimul, fiul lui Albert din 
i^sa (ie Habsbuig şi al Elisabetei, fioa regelui 
Sigismimd; n. 2£ Febr. 1440 (după moartea ta- 
tălui sdu), t 23 Nov. 1457 în Praga. Ales fiind 
Vtadislav (V. I. Hunyadi), mamă-sa cu coroana 
furată dia tesaur !-a încoronat rege şi a fugit 
ca el la Frideric III în Austria, ducend şi co- 
roana. După moartea lai Vladislav e ales rege, 
dar nn s'a interesat de afacerile ţerii, ba 
punea chiar pedeci lut Hunyadi întru organî- 
!«are& acţiunii de aperaro contra Turuilor. 1453 
ales şi incozonat rege al Boemiei, petrecea mai 
mnit în Praga. 16 Martie 1457, ascultfind de 
doşmanii Hnn^eştilor, decapitează pe Ladislau 
Hooyadi în [nata Sf. George din Buda, apoi te- 
nieodu-se de reabunare, foge laFra^(Bept. 1457) 
dnoeod co sine pe Matan H. Aici moare subită 
căod tocmai îăiâd» pre^tiri de primire pentru 
mireasa sa, fica regelui francez Carol VIL Se 
4ice că l-ar fi otrăvit guvemoml boem Oooige 
Podiebrad şi preotul husitan Rokyczana. [t.] 

Ui#rfM, voivodul Transilvaniei. După moartea 
regelui Aînreiu III nu a voit să recunoască lui 
Carol Robert nici un drept asupra Transilvaniei. 
Contra-regele Otto voind să-l aibĂ pe partea sa, 
i-a cerat fica, meigend însă în Trs. la cununie, 
L. I-a arestat şi i-a luat coroana, pe care numai 
dană îndeloD^Ue tâ^ieli a predat-o regelui C. 
RoDert în arma contractulni dela Segb^in din 
8 Apr. 1310. Fiii soi L. sen. şi L jun. în 1316 
an făcut rescoală contra lui C. &>bert, dar au 
fost bătuţi. Pe fica sa şi-a măritat-o după Ştefan 
fiul lui Uroş, prindpele Serbiei. 

I archidnce aostriao, fiul archiducelni 

losif, (t. ac.). 

LaJt, localitate în Sudan, de-a stânga rîului 
KU, capitala provinciei equatoriale, fundată de 
goTemorul Gordon în locul localităţei bimaîlia. 

La^iţM, cel nifu mare lac continental al Eu- 
np^y situat la nord-vestul Rusiei, 18,120 km*., 
100—223 m. afund; bogat în pesce. L. are 
70 aflamţi şt se scurge prin Neva. 

LtdM, la Greci: 1) DntcoDul (l^aurut) hee- 
peric ca 100 capete, fâtul lai Typhon ca Echidna; 
L a păzit merele de aor ale Hesperidelor şi a 
fost ucis de Heracles. 2) L., un <)eu al rîurilor 
io Arcadia, fiul Ini Ooeanos ou Tetbys, tata 
Daphnei. [Atm.] 

LadM, v. Lada. 

LadrtM, insule, v. Mariane. 

Ladi, al doilea fiu al lui Dragoş cel Tiuer, 
ruerod din Maramureş, care capetă cu tatăl seu 
ţi fratele seu Gyula, pământuri dela regele ungu- 
resc (1360), spre resplătirea slujbelor făcute în 
«zpediţiile anguresci pentru supunerea Moldovei. 

Uiy este numirea oe se dă în Anglia unei 



dame nobile. Decât oa aoeet oovdnt se desig- 
nează în acelaş timp ori ce doamnă ori dom- 
nişoară bine crescută şi instiiiită. 

Ladyamith, oraş în Natal, renumit prin resi- 
steaţa ce a aretat în timp de mtu multe luni 
încercărilor din partea Burilor de a-1 cuceri în 
resboiul dintre republicele Oranje şi Transvaal 
şi între Anglia (lfi99— 1900). 

Laella Lindl., (botan.) gen de Orcbidee, ca 
vr'o 20 specii ce trăiesc epifite prin America 
tropicali; uuele specii din oausa florilor lor mari 
şi frumoase se cultivă în florării oalde, ». e. L. 
albida Batem. L. purpurata Lindl et Poxt, ş. a. 

LaelhisCaJwC^35— 165 a. Cbr.), orator roman 
vestit şi buu prietin al tai Scipion Africanul. 
Iu 5.'>4 a ocupat funcţiunea de pretor, iar 559 
(dela fundaitsa Komei) este consul. Devenind 
propretor în Spania a învins pe faimosul Viriat. 
L. s'a distins printr'o viguroasă combatere a 
propunerii lui C. Licinius Cra.su, care Undea să 
facă din demnitarii clerului nisce magistraţi aleşi 
de popor. L. este ^ principalul personaj din 
opera lui Cicero: >L. sive De amiciţia dialogus*. 

[Caion.] 

La Eiolflt sau De la EnHna, Juan, poet 
spaniol, 1468 - 1534; ca music excelent, avu dî- 
rţwţinnea caţi|elei lui Leon Z. Considerat ca unul 
din fundatorii teatrului spaniol, a scris epiloguri, 
drame cu subiecte politice contemporane; auto 
da fe, scene religioase jucate la Pasci, la Crăciun, 
şi alte serbători; ecloge, luate din viaţa reală; 
Tision del teinplo de Ia Fama y glorias de Ca- 
stilia; Arte de trouvar, un fel de artă poetică ş. a. 

La^niMO, JUne Thiopkile Hyacinihe, n. 1781 
în (^uimper (Brefagne), + 1826. A fost piof. de 
medicina internă în Paris. L. este descoţiori- 
torul stetboscopului, şi a Introdus în medicină 
auscultaţiunea mijlocită prin percursium. 

LaSrtM, în mitol. grec. tata lui Ody^eos, a 
luat parte la călătoria Aigonauţilor şi trăia când 
OdysseoB s'a reîntors acasă Ia Ithaca. 

LaerU IHogene$j v. Diogenes 2). 

Lafayette, Mane MadeUine, eomteste de, 
scriitoare franceză, n. 1634 în Paris, t '693. 
A fost amica lui de La Roobefoucauld, lui La 
Fontaine, etc, şi frecuenta întrunirile literare 
dela Hotel de Rambouillet A compus mai multe 
scrieri de valoare: La Princesse de Cieves; 
Zaîde; La Comtesse de Montpensier, etc. 

Lafayette, loan Măria Faul Roch Yves 
Oilbert Motier, marchis, om de stat şi general 
franc, n. 6 Sept. 1757, f 20 Maiu 1834 în Paris. 
A luat parte la resboiul de secesiune al Americei 
de nord şi la evenimentele revoluţiei franceze; 
el a presentat adunăiii naţionale constituante 
proiectai de lege despre >drepturile omului*. 
După demolarea Bastlllei a luat comanda gardei 
naţionale. Ia resboiul contra Austriei şi Prusiei 
a avut comanda armatei dela nord. Declarat 
trădător din partea radicalilor ajunşi la putera 
în urma derutelor resbojului, L. e abandonat de 
trupe şi fuge in străinătate. Prins de austriaci 
este încbis în Olmiitz, de unde scapă (1707) la 
ÎQtrevenirea lui Najwleon. După desastrul dela 
Waterloo L. a pretins abdicarea lui Napoleon. 
In parlament aparţinea partidului radical. Io re- 
voluţia din 1830 avea comanda gardei naţionale 
din întreagă ţeara. 1883 i-s'a ridicat monument 
în Puy. [t] 



Digitized by Google 



44 



Uifeta, a/%f, dispositiml oare sqs^db goiile 
de foc ale artileriei şl care primeBce toată forţa 
de recul a piesei ofiiid se dă foo; se compune 
din 2 fălcele^ care Ia partea superioară primesc 
umerii tunului, iar capetul de jos al fălcelelor 
împreunate se aşează pe păment în timpul tra- 
gerii ; aceste fălcele ioainte erau de lemu, în 
presetit însă se couRtruiesc dio table de oţel. 

Lafentalne, Jean de, cel mai mare fabulist 
franc, u. Ifâl în Châtean-Thierry. f l(î95 în 
Paris. La început fâ trimis Ia semiuariul Saint- 
Hogloire, dar Toca^unea sa poetică îl atrase 
mai mult spre studii laice, în special ale auto- 
rilor antici. Foaquet descoperind talentul seu 
poetic îl numi poehil seu, cu o plată de 1000 libre, 
cu condiţinnea ca Ia fiecare quartal să scrie o 
bucată de versuri. Nu mai puţin folositoare a 
fost pentru L. protecţiunea d-nei dela Sabliere 
în timp de 20 ani. In 1684 fu admis în Acad. 
franc. Adevăratul seu titlu de glorie suat *Fa- 
bles< cari excelează prin graţia, simplitatea şî 
varietatea stilului şi prin o limbă perfectă. L. a 
mai scris : >ConteB et Nouvelles*, cari păcătuiesc 
prin o prea mare licenţiositate ; «Psyches romao 
mitologic; «Philemon et Baucis*, poemă, etc. 

Lagenarla Ser., (bot an.) gen monot^ic din fam. 
Cuourbitaeeelor, tnb. Cncamenneae. Unicaspeoie 
L. vulgari» Ser. ce cresce în Asia şi Africa 
tropicală este o plantă erbacee înaltă, scandentă 
şi pabescentă. cultivă şi prin părţile noastre 
şi este cunoscută sub numirile de: Tîdvă, 
Cuourbetă, Troacă, Tîlv. [Z.C.PJ 

Lagllţi, dinastie egipteană întemeiată 325 a. Cnr. 
de cătră Ptolomeu, fiul tui Lagus şi unul din ge- 
neralii iui Alexandru cel Mare. Această dinastie 
durează dela 325 pănă Ia 30 a. Cbr. La începutul 
acestei dinastii s au distins trei mari suverani 
şi anume: Ptoiomeu-Soter (Salvatorul), oare 
domnesce dela 325—285; Ptoiomeu-Filadelful 
(care îşi iubesce fraţii], rege care guvemeasă 
Ks^ptul din 285— 24tt şi Ptolomea-Svergetul 
(Binefăcătorul), care domnesce dela 246—221. 
Dinastia aoeastaae stinge în anul 'iO. [(Taion.] 

Lago Maggiore, lac situat la poalele sudice ale 
Alpilor, între cantonul Tesin al Elveţiei şi între 
Lombardia Italiei. 210 km*, posedând o lungime 
de 64 şi o lăţime medie de 9 km. Suprafaţa 
lacului zace 197 m. \>restB suprafaţa mării; 
altcum s'au constatat afuncjimi pană la 375 ni. 
împrejurimea lacului, precum şi deosebit in- 
sulele boromeice dmtrînsul, cu bogata lor ve- 
getaţiune sudică, suut de o frumseţă extraor- 
dinară, din care causă se şi visitează de mulţime 
de striUni. Prin lac trece rîul Ticino, cel ce 
ÎBvoresce în apropiere de mantele Gotardo şi se 
varsă Ia Paria în Po. Pe timpul Romanilor antici 
L. m. se namia Lama Verbatms, şi ftncă pe 
atunci, această regiune romantică era visitată 
^i folosită ca predilecţiune de locuitorii oSnipiei 
italice ca loc de petrecere presta rară. [^] 

Lagsmya, v. Leporidae. 

LaBoplvUi>'>i>iiS, ocbiu zgîit, adecă neorosân- 
du-se o parte din pleopăşi cicatrizăudu-se, ochiul 
nu se poate încbide bine, de aceea şi numirea 
(ochiu de iepure). 

Laflopua, (zool.) potâmiche albă, pasere din 
ordinul Gaiinaceeior ; pe picioare are pene până 
în verful deltelor, unghii în formă de lopată 
^ un ciot! ca creastă. Trăiesce la nord şi pe 



munţi înalţi, vara e galbin pistriţată, iar iama 
de tot albă. 

LeboS, (Echo, oni ia indigeni), insulă în golful 
Benin îu Guinea de sus, aproape de coastele 
şelarilor, de 189 km*., cu 75^000 loc. De pre- 
sent este în posesiunea An^iei şi este un pu- 
ternic punct de comercin. 

Lngrimoao, fital.) = plângător, cuvSnt între- 
buinţat în musică ca termin de expresiune. 

La Bnaira, port, v. (Caracas. 

Laguna, (ital.) ţermuri niooirloşi, ou deosebire 
ţinutul bogwt în insole dela ţermurul nord-vestid 
al Adriatioei dela gura rîului lonzo pănS la delta 
Padului, unde se află şi Veneţia («oraşul La- 
gunelor*). 

Laguma L., (botan.) gen monotipic din fam. 
Gramineelor. trib. Agrostideae. Unica specie L. 
ovatus L., cresce în reriunea mediteraniană, 
extindendu-se din insulele Canarice până în 
Orient şi până in insula Jersey (Europa occi- 
dentală). Ea este o plantă erbacee anuală. 

Laharpe, 1) L. Frederic Gi$ar de, sau La 
Harpe (1754—1838), om de stat elveţian şi ge- 
neral rus. După ce fusese în Rusia la curtea 
Caterinci II, reven! şi întră în Directoratul exe- 
cutiv. Din motive politice se refugii în Rusia, 
unde domnea Alexandru I, fostul seu elev, ş] 
care în 1814 îl numi locotenent general şi con- 
silier aulic. La congresul dela Viena el stărui 
mult pentru independenţa Elveţiei. [L.] 

2) L. Jean I/Vat%foi8 de, critic şi poet frc, 
n. 1739, ţ 18(fâ. A soris .Le Comte de Warwick», 
tragedie in 5 acte, prima şi cea mai bună operă 
a sa. Mu pu^n succes avură tragediile: »Timo- 
Ieon«, >Pharamond«, «Gustave Vasa*. Mai târziu 
publică critice literare în >Mercure de France*. 
La Harpe îmbrăţîşă ca ardoare ideile revolu- 
ţionare şi se arătă un jacobin convins. Incbis 
sub teroare şi-a schimbat opioiunile şi deveni 
adversar at partidei filosofîoe. IHiborat din tem- 
niţă, el continuă leoţiunile aale literare la»Lycee< 
(adi Athenee) în cura de 12 ani. Gea mai bună 
ediţie din operele lai L. H. e acea de Lef^vre, 
Paris 1816, 15 voi. 8« 

Lahor, (Lahore), cap. prov. indobritiee Pau- 
geab, cu 176,854 loc. (1891); fortăreaţă. Pe lângă 
multe ruine ale gloriei şi splendoarei de odinioară 
se mai afiă numeroase palate, moschee, mausolee, 
bazare frumoase; industrie şi oomerciu viu. 

Lahovart, 1) L., Alexandru, însemnat bărbat 
politic român, n. 1841, f 1897, şi-a făcut stu- 
diile liceale şt cele juridice cu un deosebit sucoes 
la Paris, de unde s'a întors 1865 cu diploma 
de doctor în drept. Numit 1867 director al mî- 
nisteriului de externe, el se distinge de aoum 
înainte oa membrul cel mu energic al partidului 
conservator, atât în administraţie ofit şi ca im- 
petuos orator ţiariamentar. Apr. 1870 e pentru 
{trima oară mmistru în cabinetul junei drepte 
al lui Manolache Eostakij apoi iarăşi ministru 
de justiţie în mai durabilul ministeria Lascar 
Catargîu până la 1876, când este împreună cu 
alţi colegi ai sei din acest cabinet dat în ju- 
decată de camera liberală pentru cause carat 
politice. După retragerea nechibzuitei acusări 
in 1878, A. L. este sub îndelungatul ministeriu 
loaii Brătianu de mai multe ori ales deputat în 
opositie şi se semnalează prin neobosita laptft 
în contra partidului liberal. După căderea lui 



Digitized by Google 



Laitnoh — Unta. 



Bimtuna a devenit din nou miDistrn de donicaîi j 
în cabinetul ajonimist* al lui Teodor Rosetti din 
1S8B, 91 a re mas apoi în diferitele mioiBtere 
conservatoare pAnft Ia Oct 1895 ministru de 
ntenie. Publicarea unei ooleo^i a diacoreurilor 
«ale pazlamentue e în preparare. (Cf. T. Ha- 
iorescn. Discurs, pariam., 3 voi.). 

2) Lahovari, Gheorghe /., n. 1 Iun. 1838 îo 
Eiimnicul-Vetcei. Primele studii le-a făcut în 
Bocoresci, pe cele secundare la Beiiio, iar cele 
superioare la universitatea din Eleidelberg şi 
şcoala politechnică dîn Karlsnihe. întors în ţeara 
(1802) servesce ca inginer, apoi (1871—76) ua 
director şeneral al poştelor 91 telegrafelor; 1876 
nte Domit consilier la înalta curte de compturi ; 
dela 1693 este prendentul acutei înalte cor^. Ca 
director al ţoatelor a luat parte Ia primul con- 
gres poetal internaţional (1874), a încbeiat coo- 
venţiuni poştale şi telegrafice cu mai multe state, 
a desfiinţat serviciile postide străine, făcute de 
vapoarele aostriace de pe Dunăre «i de birourile 
franceze din Galaţi şi Brăila, a introdus pentru 
prima oară la noi cărţile şi mandatele poştale 
;i a publicat prima lucrare statistică asupra 
poştelor ţi telegrafelor. Io calitate de consilier 
$i mai târziu de president al curţii de compturi 
a ojlaborat la facerea legilor comptabili taţii ge- 
nerale a statuloif la organisarea acestei îii.tlte 
cuti cam şi la mai multe regulamente. La 1875 
după îndemnul regelui Oarol 1, L. a fondat im- 
preonft ca alfii «Etoeietatea geografici română* 
h. ae.) al cirri secretar general este fiocă dela 
fondarea ei. Prin îngrijirea Iui L. se publica 
buletinul acestei sodetă^ şi s'iui adunat şi pu- 
blicat materialele necesare unui dicţionar geo- 
grrafic al ţerii. De maî bine de 20 ani, L. este 
vice-preşedinte şi apoi preşedinte al >Societatii 
pentru înveţătura poporului române, pentru a 
cărei prosperitate a contribuit mult. A publicat 
în >CoaTorbiri literare* aub numele de >Hărtii 
vechi* o serie de acte şi documente veobi şi 
interesante, iar sub pseudonimul >Oil< mai multe 
novele şi schiţe. 

3) Lahovarjf, Jocob, general de brigqdă, mi- 
oistm de reaboin dela 27 Hârtie 1808, n. 16 lan. 
184(), după absolvaiea curs. liceale întră în şcoala 
militară din Bucnresci (1862) de unde iese 
sub-locot în artilerie (1864), locotenent iu 1868, 
căpitan în 1871, maior îu 1874, locot-coloDel 
în 1877, colonel io 188B, general de brigadă 
in 1891, comandantul divisiei Dobrogea (1898)- 
L este unul din oficierii oei mai instruiţi şi mai 
raloro^ ai armatei romSne. A absolvat cursurile 
şcoalei de resboiu din Paris, urmând în acelaş 
timp cursarile dela Sorbonne. şi se întoarce 
ÎD ţeară cu dopla diplomă de oficier de stat 
maior şi cea de licenţia in adinţele matematice, 
ceea ce îl desemnează Ia fonoţiunile alese de 
profesor de caloalal infinitesimal la universitatea 
din Bncoresci, de oficier de atat maior la de- 
posit (1873). mai târziu de şef al secţiunei II, 
de sub-ţef (1882—91) şi in fine de şef al stat 
maiorului general al armatei (18U4 — 05). A luat 
parte ca oGcier de stat maior la M. St g-at al 
armatei in campania din 1877 contra Turcilor. 
L. a mai ocupat funcţiunile de ministru de res- 
boiu dela 1891 — 94, îo oare timp asavîrşit mai 
muite reforme însemnate în armată, între cari fa- 
uonarea iofiuteriei, pe care a înarmat-o cu arma 



4fi 

Mannlicber calibru redus şi pulbere fără fum ; a 
completat organisarea artileriei şi cavaleriei, a 
făcut să se voteze credite însemnate pentru termi- 
narea fortificaţiunilor cetăţii Bucnresci şi oasar- 
mamentului trupelor diverselor garnisoane, etc. 
Generalul L. prâedft mai multe ordine străine 
şi rom., între cari: Legiunea de onoare (oficter, 
1879); St. Stanislas cl. II (1883); Albrecht Corn. 
cl. I (Saxonia, 1890); Coroana de fier cl. I 
(Austria, 1891); Ord. casei Emestine m. cruce 
(Saxa-Meiningeu, 1892); Leopold, marea cruce 
(Belgia, 1894); Sf. Olaf de Norvegia (Svedia); 
Sf. Ana cl. I (Rusia, 1894); Sf. Alexandru m. 
cruce (Bulgaria, 1898): Ord. 8f. Vladimir de 
resboiu cl. IV (1877); Ordinul casei de Hobeu- 
zoUern cl. II. 

4) Lahovari, loan, al treilea frate al lai Ale- 
xandru, n. 1848, şt-a făcut cu disttncţiuoe studiile 
juridice la Paris, apoi a exercitat profesiuoea 
de advocat în Bucuresci; alea deputat în camera 
dela 1871 el este ca şi fraţii sei membru al 
partidului conservator. 1892—95 a fost ministru 
plenipotenţiar Ia Paris şi dela 11 Apr. 1899 pană 
Iulie 1900 a fost ministru de externe în cabi- 
netul O. Or. Cantacuzino. 

Laibach, 1) L., aflueot pe dreapta al rînlui 
Sava în Craina, trece prin peştera dela Adels- 
berg. 2) L., (sloven. LjubIjanaJ, oraş, capitala 
Crainei, situată lângă riul L., 30,505 loc. (1890); 
reşedinţă episoopească; musen; industrie de 
bumbaoţ comerciu; castel (dărîmat Ia 1813). 
Dela 1809 — 13 L. era reşedinţa guvernatorului 
general francez al prov. ilirice. In timpul din 
urmă L. a suferit dc cutremure dese de păment 

Lafbfir, haină femeiască, fără de mâneci şi 
scobită la gât. L. se poartă de ţerancele române 
şi se lucrează din felurite catifele broşate, tivite 
cu panglici colorate. L. se numesce de popor şi 
brasieră purtată de femei în scop de a strînge 
corpuL [M. B.] 

UtiO) (grec.) în sens bisericesc mirean, acel 
individ, care a intrat în sinul bisericei prin 
botez. L. formează po^wnil crediucios sau turma 
cuvântătoare, in oposiţio cu clericii (v. ac), cari 
în virtutea ordinaţiunii lor sacramentele an 
putere mtu mare decftt lucii (Mirean). laidi 
apar^Q bisericei ascultătoare. (Cf. Dr. I. Katiu, 
Instituţiunile Dreptului bisericesc Blaj, 1877 
§§ 193—205). [i— m.] 

UUeti, v. Ţi^i. 

Lalna, în mitol. litvanică elementul femeiesc 
al puterii primitive; domnitoare universală în 
cer şi pe păment; isvorul originii, vieţii şi al 
trecerir. Se aseamenă ^\t\&l Hera la Greoi, Maja 
la Incji. [Atm.j 

Lalilcl, treoetoare, v. Vulcan. 

Lalot, Basarab, voevod, v. Basaraba. 

Laitf doue hetâre (v. ac). Una trăia pe timpul 
resboaielor peloponesiace, era amica filosoftlor 
Dic^enes şi Arisfa'ppos. A dtnia, fica Timaodrei, 
a amicei lui Alkibiades, numera între amicii ei 
no pictorul Apelles şi pe retonil Hypereides. 
Probabil că Afroditele lui Apelles repreaintă pe 
aceasta L. Femeile tessaliene invidind-o pentm 
; f mmseţa ei, au ucis-o în templul Af roditei. 

Lalata, (arâmânesce Loca), com. arămfinească 
în Zagori, în Epirul nordic, ou 2250 loc. 

Laita, LeUha, atluent pe dreapta al Dunării, 
desparte la vest o parte a Austriei de Ungaria, 



Digitized by Google 



46 



Ijqi — Lamarok. 



de unde cele dotie păr^ ale inonarcbiei Âustro- 
Ungaria poartă numele de Trans- şi Cistaitanla. 
L. isToresce din Alpii aostriaci, curţ^nd spre 
est paralel ca munţii Laita, se varsă in nu braţ 
al Dunării. [M. Bodia.] 

LaJt, neguţători taroi, cari în namer de mai 
multe mii se încuibaseră în principatele române, 
>ucigiÎDd pe negustorii cei de loc, mistuind ne să- 
raci cu dobânda, lu&ndu-le câte 4 parale Ia leu 
pe luoă, lăpădfindu-le banii cu sila prin Bate, 
necinstind familiile locuitorilor, iar pe lârbaţi go- 
nioda-i cu săbiile.* Au fost goniţi de Conat Ha- 
yrocordat (1741—49) în timpul domniilor lui şi 
în Muntenia şt în Moldova. 

Ldihnao, (LucnovJ, capitala prov. indobritice 
Audh, 27.i028 loc. (1891J; numeroase palate 
pompoabc, temple indice, moscbee şi morminte, 
şuoală înaltă. 

Lakkollth, (geol.) numele unei masse de roce 
eraptive, care e acoperită de atratori mai vechi 
saa se gisesce între acestea. 

LataMlţ, comună mr. în Unţ., cott. Caraş- 
Severin. cu 1415 loc. Romani, can în mare parte 
se ocupă cu vărăritul. 8e aâă în comună o fa- 
biică (le var. 

Lalea sau Lake, numele popular al plantei 
Talipa silvestris L. (v. ac). 

LaliSMntla Fisch. et Mey fbotan.) gen de 
Labiate cu 4 specii, ierburi glaore sau peroase 
şi cu flori mici albăstrii, trăiesc în Caucas, Hi- 
malaia, Asia mică, speciile L. caneseens Fisch. 
et Uey, L. peltata Fisch. et Mey, L. iberica. 

[S. Şt. R] 

Udly-TcIleBdtl, I) Toma, conte deL.fi baron 
de T.f geaenU franc, n. 1702; de origine en- 
gleaă, 1756 guvernator al coloniilor franc, din 
India. Victorios în numeroase resboaie. Acusat de 
trădare, e închis în Bastille şi decapitat (6 Maia 
176(1) ca trădător. stăruinţele fiului sen şi 
ale lui Voftaire — după 10 ani — procesul i-se 
pertractează de nou şi regele prin resoript îi 
rehabilitează onoarea. 2) Trofitn Ofrard, fiu) 
lui Toma, o. 1751, f 1830. S'a oferit ca apă- 
rător al regelui Lud. XVI, dar respins de convent, 
L. şi-a publicat pledoanil sub titlul «Plaidoyer 
ponr Lonis XVT. (1796). [t.] 

Laie, V. Adansonia. 

LftlMhi, corn. rar. în Bora., j. Vâlcea, com- 
pusă din 4 cftt cu 1800 loc. (Dicţ. geogr. 1893), 
cari se ocupS ou agricultura şi prăsirea vitelor; 
în CODI. sunt 2 biserici şi 1 şcoală. 

LaM^ (tibet, suprem) este titlul preoţilor şi 
egumenilor unei secte budistice, Lamaism, din 
Ebet şi ţerile dela nordul nurilor Gange şi Ind 
şi a munţilor Himalaia. Se găsesc Lamaiţi chiar 
în China, in Jt^rania şi în Corea, şi ia Peking 
se ved destule mănăstiri lamaitice. Lamaiţii sunt 
despărţiţi în doue seote, una mai veche cu miti-ă 
roşie, alta mai riguroasă cu mitră galbenă. Capul 
celei dintâiu, D€Ua\ Lama, residează îu IJiassa, 
cap. Tibetului, iar şeful galUnilorj Begdo Lemia, 
la Taşi Uiompo, oraş de mănăstiri tot în Tibet. 
Aceşti doi ca^ sânt în acelaş timp şi guver- 
natorii politioi ai Iubeţului, şi an sub dinşii o 
ierarchie întreagă de tot felul de L. Freste fie- 
care provincie este pus ud Chtauctu, iar dre- 
gătoriile celelidte se ocupă numai cu un L. diu 
oenumeraţii ChubUchani. Toate aceste funcţiuni 
se perpetuiasă prin renascere, adecă prin tineri, 



presupuşi metempsicosa titularilor decedaţi. Cât 
pentru teologi şi canonişti, ei se aleg dintre în- 
veţaţii bhanpo, cîoîge şi ral^ampa. L. eşumeni 
se numesc tot Ichanpo, noviţii gethvl şi fraţii 
laici banâi sau banta. Toţi aceşti călugări, preoţi 
sau teologi sfint celibatari şi au monopolul soi- 
inţelor adeverate şi oculte. Afară de ei ezistS 
şi călugăriţe cu superioare provenite tot din re- 
na8Cere*8au incamaţiune. (Desgodins, Le Thibet. 
Paris, 1885; Amănunte interesante dă şi Landor, 
Pe cU oprite, tradus în «piarul ciUătorilor«, ed. 
Universul. Buc, 1899). 

Luia, (Autlienia lama), mamifer, din ordinal 
Artiodactylelor, fam. Camelidelor, are înfăţişarea 
unei capre. Urechi lungi şi ascuţite, grumazul 
lung, ÎI poartă drept în sus. Are per lung, Iftnos 
de diferite colori (siînt lame albe, negre, bnuie 
şi pătate cu roşu, brune-închise, gălbinîi, vulpii). 
Înălţimea 1*8 m. Trăiesce în vestul Americei 
de sud. Se ^ne pe Ifta^ casă, pentru ducerea 
greutăţilor. Carnea se mfinc», pielea se tibfi- 
cesce, perol pentru ţeseturi. Alte spedi mai 
sunt: Guanaco (A. huanaoo), Paeo (A. pacos), 
Vicunia (A. vicunna). 

Lama, partea tăietoare a cuţitului. (Chimici 
români împrumută acest termin dela Francezi). 

Lanachos, general athenian, fiul lui Xeno- 
phanes. S'a distins în resboiul peloponesiac şi 
în cel sicilian, t 414 a. Chr. la asediul Sîracusei. 

Lăntflle, numele vulgar al fructelor de Citrus 
Limonum Risso ^v. ac.). 

Lămâlţa, numele popular al plantei cultivate 
Dppia citriodora H. B. & K. (v, ac). 

Liaiâifl, numele vulgar al arborelui exotic 
Citrns Limonum R^o (v. ao.). 

La ai^ler, (mus.) v. A-dur. 

La Haaolie, (>mânecă<) canal, o strimtoare de 
mare, înti« Francia şi Anglia care leagă Oceanul 
Atlantic cu Marea de nord. [o vec^me: Fretunt 
Galîieum sau Freium Britawniewm. întreagă 
lungimea este 560, partea cea mai lată este 
240 km. [M. Bodiu.] 

LamantiDi (MaTMius), un gen de mamifere 
aquatice din ordinul sirenelor. In tinereţe aa 
dinţi incisivi, cari cad în curând, la bătrâneţe 
au numai măsele. Trăiesc pe lângă America, pe 
ţermarii Oceanului Atlantic, "între 25' lat. nor- 
dică ^ 19* lat. sudică, în ilurile ce curg în 
acest ocean precum şi in Africa între 20* lat. 
nord. şi 10* lat sud. Cele mai însemnate specii : 
Manatus UUirottrie, lung de 3 m., greu 300 kgr. ; 
M. inunguie. L. au plămâni foarte mari^ beşica 
de înotat foarte mare, stomacul are mai m^te 
cavităţi intestinele, lungi preste 30 m. 

Lamarokf Jean Baptiste Antoine Pierre Monet 
de, unul din cei mai de samă naturalişti fran- 
cezi, n. 1744 în Picardia, f 1829. El a preparat 
şi agitat prin lucrările şi cercetările sa\e teoria 
iran sformism ului şi a evohiţionismulni înaintea 
şcoalei engleze. Lui L. i-se datoresc o samă de 
lucrări privitoare la «Flora franceză* şi în ge- 
neral la botanică. După o viaţă agitată L. a fost 
numit deja îa vîrstă profesor la Musăum în 
1793, unde a profesat până la moarte. Ser. princ. : 
xRecherches sur Vorganisme des corps vivanta, 
sur Ron ori^ne, ses diveloppements etses progres*, 
publicată in 1802, în oare L. discuta natara forţei 
vii a vitalităţii organice, o laorare asupra ani- 
malelor nevertebrate. [Vasohide.] 



Digitized by Google 



La Marmora — LftmelliroBties. 



4T 



La ManufOţ Alfonao Ferrero, general ital., 
n. 17 Nov. 1804 în Turio, f 5 Ian. 1878 în 
Firenza. 8*a distins deosebi îd lupta delii Cer- 
uaia (Grim). Ministra de marinâ, apoi şef de stat 
nttjor în resboinl ca Austria (1&^9). După pacea 
d«ra Villafranca (11 Iulie 1859) ministni-pre- 
^deot şi ministra de resboiu. 1870 — 71 regent 
in Koma. Hare contrar al Ini Bismarck. (Ser.: 
I segreti di stato nel govemo constituzionnie* 
1877). I-s'a ridicat monument în Turin. 

LaiMrtlWi, Aifonse, poet şi scriitor franc, 
Q. 1790 la MAcon, ţ 1869 la Paris, a fost ini- 
ţiatonU poesiei frc. in seci. XIX şi >Meditations< 
«unt primul moment al poesiei lirice modeme. 
Dotat ca spirit înalt şi pur I>. a cântat pe Dum- 
oeden. natma f amonu ; inapiraţiunea sa mai 
ike e melancolică, iar stilul sea păoitaesce prin 
oarecare moliciime. L. a mai publicat: >Noa- 
TcUes Mâditations*, «Harinonies poetiiţues et re- 
ligieuses«, >ReaieillemeDts«jiJocelyD«(idilftepică). 
Iii prosă: >Histoire des Oirondins*; >Voyage 
n Orient*. 

LmmIi, V. MelboQnie. 

LAnkalle, Măria Tereaa Luiaa de Savoia- 
Carignari, Principesă, n. 1749, asasinată 1792 
ta Paris. Amică cu Măria Antoinetta, avea sar- 
>iD3 de sapraintendentă a cosei acesteia, cti caro 
mai tânjin fâ captivă la Temple. După ce fu 
transportată Ia >la Force*, pieri în masacrele din 
Septembre 1792. Capul seu fâ plimbat în vîrful 
nod solite. S'au publicat, după notele princesei de 
L «Memorii relative Ia fomîlia regdă a Franciei.< 
Lescure a scris viaţa ei. [O. L.] 

LnMa, numirea elină a literei I (A. X.). Lamb- 
âaănm, (lat. lallatio) defect de pronunţare, d&ad 
literei r sonet de 1. In graiu poporal fifcăvire. 

I ■■fcnri, Frandac i%i/tpf), conte, general 
ao-str., n. 1791. In 1848 a fost trimis cu m- 
stmcţîuai secrete la Pesta; totodată numit co- 
misar şi comandant suprem al puterii militare 
din Ungaria. In 27 Sept. îmbrăcat in haine 
civile, voia se treacă preste podul Dunării la 
Pesta, ca Hcop de a enunţa înciiiderea ţarta- 
tnentnlni, însi a fost recunoscut şi omorit 

I fftftfhi suburbie a Londrei spre sud do Ta- 
misa, 275,203 loc. (1891). 

Lufcrequii, ornamente de bucă^ de stofă, cari 
^ desfăşură pe părţile unui blason sau scut, 
începând din dosul cascei. Odinioară ele se purtau 
de cavaleri la cască şi fluturau pănă pe umeri. 
In desemnările şi picturile heraldice, artiştii le 
represiotă ca nisce foi de achantă. Faţa L -lor 
in foi invîrtite trebae să fie de ooloarea fun- 
dului scutului, iar marginile dtn dosul lor de 
roloarea nnui metal (aur sau ai^nt) ce so gă- 
H^sce în scaL Ele fiind un simplu ornament, nu 
e de rigoare a se desemna totdeuna pe ISngă 
blasoD. (o. L.] 

LlWliriM, fiimilie boierească, de origine greacă- 
inzantină, stalniită în ţerile romftne la începutul 
sed. XVni, probabil şi mai înainte; căci un 
pdAarme C. X, în timpul Iui Cantemir Ia 1692, 
nidâ cu vornicul Lupo Costake, fn^ în Miin- 
toaia la Branooveann. La curtea acestui dumn, 
în Valachia, era marele ban Manolake L., in- 
durat cu fica lui Brâncoveanu, Domniţa tialaşa. 
Dela aceasta au remas în Bucnrcsci biserica şi 
fondaţiunea ce poartă numele ei. Manolake L. 
avea titlul de ban 1736, iar la 1731 era mare 



logofet. Urmaşii acestei familii an remas până 
a(}i în Moldova. [L.j 

Lunbrior, AUxandru, filol(^ român, m. coresp. 
al Acad. rom.; n. 10 Sept 1846 din părinţi 
agricultori, în satul Soci (Neamţu). După ter- 
minarea studiilor în Iaşi, ajunge profesor la liceul 
din Botoşani, post din care este destituit de ge- 
neralul Tell, ministrul instrucţiunii. Ocupă însă 
curând după aceea catedra de istorie dela şcoala 
militară diu Iaşi şi publică în «Convorbiri Li- 
terare» câteva studii, între altele şi unul asupra 
manuscriptului lui lordachi Golescul «Pilde, po- 
văţuiri i cuvinte adevărate şi poveşti* (C. L. 
anal VIII), pentru care în 1875, Titu Maiorescu, 
ministrul instrucţiunii publice de pe atunci, îi 
dă un stipendiu pentru a-şi continua studiile în 
străinătate, L. se dnce la Paris şi urmeaxă cur- 
suri de limbile romanice la şcoala de stadii înalte, 
publicSud în revista >Komauia< mai multe cer- 
cetări asupra limbii române. întors în ţeară este 
numit profesor la liceul din Iaşi, publică mai multe 
articole în «Convorbiri Literare* între cari mai 
ales unul intitulat Indreptariu (anul XV) merită 
toată atenţia, căci în el L. pnne basele sciinţifice 
ale ortogiafiei fonetice, ortografie care n'a de- 
venit generala numai din causa exagerărilor unor 
adepţi prea fervenţi, cari au cam intimidat pe 
altă lume. Mai publică şi o *Carte de cetire cu 
litere cirilice<, Iaşi, 1882, cu o lungă şi însem- 
nată introducere filologică; t 20 Sept. 1883. 
L. a fost poate cel dintâiu filolog roinăn bine 
pregătit pentru meseria sa. Hoaitea 1-a îm[He- 
decat să facă tot ce se aştepta dela dînsnl. Ideile 
salo au fost apoi adunate şi desvoltate de I. 
Nădejde în gramatica sa. 

Lamela, o bucată de metal, de sticlă sau de 
alt corp, lătăreaţii şi subţire. L. se mai numesce 
şi lamă, lamină sau lespede. 

Lameiiibranohiate, (zool.) clasă a moluscelor. 
L. sunt caiacterisate prin un corp simetric fără 
cap separat, prin o manta formată de 2 lame 
libere, o prelungire a pielii de pe partea dorsală 
a animalelor de o parte şi alta, prin o cochilă 
cu 2 valve reunite în o ţîţînă, cari se desfac 
şi închid cn ajutorul unui sau doi musculi, şt 
prin 2 branchii în formă de lame. In partea 
p<»terioară a lamelor mantalei se ţ;ăsesc 2 ori- 
ficii, cari conduc în nisce tuburi (sifoane), prin 
un orificiu întră apa, iar pnn celalalt se elîmi- 
nează excrementele. Pe pântece se afiâ an picior 
cărnos şi cavernos, care în partea sa superioară 
cuprinde viscerele. Cele nm multe L. an se- 
xurile deosebite, unele însă sunt bisexuate. Toate 
L. trăiesc în a|)ă, cele mtu multe în mare. Sunt 
cunoscute 14,000 de specii, dintre cari 8— 9000 
fosile. 8e împart în Sipboniate şi Asiphoniate, 
după cum adecă au sau nu au tuburile respi- 
ratorice amintite mai sus. (v. şi art. Stridie 
şi Scoică). 

LBnelliconilai sinonim ou Searabaeidef familie 
de insecte ooleoptere, lUe căivr antene scnrte 
se termină cu un mănunchtu de mai multe la- 
mele, cari se dispuu ca foile unei cărţi. Cuprinde 
genurile Lucanus, Melolontha, Cetonia, Oryeta. 

Lamelllrostres, (zool.) paseri aparţinetoare or- 
dinului I'almipedelor (v. ac). Siîut caracterisate 
prin un plisc pielos, la vîrf couiform şi tare, 
la margini provetţnt cu nisce lamele cornoase, 
cari împreună cu alte lamele, ce se găseso pe 



Digitized by Google 



48 tjamennaÎB 

maiginile limbii, formează nn fel de ciur, care 
reţine hrana şi lasă apa să se scurgă. De L. se 
ţin raţele^ gtscele şi lebedele. 

UMMia», Dt Sugues FiliciU Bobert 
(1782 — 1854), scriitor francez. A scris: »Re&e- 
xions sur l'etat de l'E^se*, >E8sal sur l'indif- 
ference en matiure de reli^OD.* Apoi îondk 
(Jiarul »L'Avenir« pentru a apera ideile catoli- 
cismului liberat, piarul fu coudainnat de curtea 
din Koma şi înceta puţin în urmă. L. fu de o 
imaginaţiune violentă, incapabil de disciplină. 
Stilul seu e plin de relief şi de tonuri brusche. 

Lameitaţlani, tSnguiri, plângeri. Profetul le- 
remie a scris Cartea plângerilor (lamentationes), 
în care deplânge soartea cea tristă a popomlni 
seu israilteoD şi a Ierusalimului. fi — m.] 

Lanettrie, ItU. Offray de, 1709—51, medic 
şi Rlosof francez, care cu deosebită frivolitate 
a încercat să dea temeiu de adever vederilor 
materialistice ate nataralismului francez din 
seci. XVIII. In acest scop el a scris: Histoire 
naturelle de l'âme, L'bomme machiene, L'bomme 
plante, cari împreună cu alte scrieri ale sale 
au fost publicate apoi la 1751 sub numirea de 
Oeuvrcs pbiloaopbiques. [PI.] 

Lamia, în superstiţiunea Grecilor vechi o nă- 
lucă femeiască, grozav de urîtă şi răpitoare de 

firunci. De origine a fost frumoasă şi amoreza 
oi Zeus; dar după ce Hera. muierea lui Zeus, 
i-a răpit copiii, L. a devenit selbateoă şi furioasă 
şi răpesce copiii, credend că sânt ai ei. (v. şi 
Empusa). 

Ijnia, ţtarc. Zituni), oraş în Grecia de mijloc, 
capit^a districtului Pbtbiotis şi Fhokis. zace la 
poala muntelui Otrys, are o citadelă dio evul 
mediu. Aici s'a dat lupta purtată de Greci în 
contra Iui Antipater. 

Sesboiul Lamiw. Cea mai mare parte din 
popoarele Greciei centrale şi mai multe din Pe- 
loponez, după moartea lui Alexandru al Mace- 
doniei, formară o ligă contra Macedoniei. An- 
tipater care represinta această ţeară, surprins 
fiind de forţele confederaţiei grecesci, se refu- 
giază în oraşul întărit Lamia din Tessalia, de 
unde acest resboiu luă şi numele de L. La în- 
ceput confederaţia fâ Tiotorioasă, mai tSnJiu însă 
Antipater o învinge la Cranon în 322 a. Chr. 

[Caion.] 

Lamiarli, (zool.) insecte aparţiaetoare familiei 

Cerambycidetor (v. ac.). 

Lamll, Mohamed ben Osman, AH al Nakkăach, 
renumit poet turc, sub domnia Sultanului So- 
liman II cel Mare; trăi in Brussa, 1531. Mai 
bogat in imagini şi ornamente de stil decât in 
idei originale. Imită pe poeţii mistici persani, din 
cari a tradus multe poesii. Pfizmaior a tradus 
multe poesii din L. sub titlul »TerherTliohang der 
Stadt Brussa*, Yiena, 1839. 

Uuiriiarhi Lamz., (botan.) gen de Alge bnine, 
familia Laminariaceetur, cu vr'o 30 specii ce 
trăiesc mai ales în înări: nordul Oc. Pacific, 
nordul şi coastele Oc. Atlantic, coastele Mânecei. 
Trăiesc fixate pe stânci prin ajutorul unor fila- 
mente ramificate şi îndoite ca nisce cârlige (Cram- 
poane). Ajung în total lungimi până la 4—5 m. 
Fiindcă conţin iod şi manită se folosesc spre a 
scoate aceste substanţe; se miu folosesc şi ca 
furagiu şi îngrăşăment. L. gaccharina Lamx., se 
folosesce ca aliment de Chinezi şi Japonezi ; L. 



— Lampa. 

d^Uata Lamx^ pentm că con^ae mooiluiu. swb 
întrebuinţează in chirui^e, sub nomele de Sti- 
jHtea Laminariae, spre a dilata orificiile plă- 
gilor, etc. [S. Şt R,] 

LamiiariaoM, (botan.) familie de Alge brune 
Phaeosporee cu vr'o 20 de genuri ce^ trăiesc 
toate în mări. Corpul lor, la unele atingend lun- 
^mi mari, până la 300 m. (s. e. Macrocystia), e 
împărţit în rădăcină, tulpină şi frunze (toate însil 
neadeverate). Ca genun menţionăm: Agarum 
Rupr., Alaria Qrev., Laminaria (v, ac.), Le»- 
sonia Bory., Macrocysti» Ag.. ş. a. [8. Şt B.] 

La niMi\ (mus.) v. A-moll. 

Ludun L'i (botan.) gen din fam. Labiatelor, 
trib. Stachydeae, cuprinde plante erbacee anuale 
sau perene, are vro 40 de spedi, respftndite 
prin Europa, Africa boreală şi Asia extr^ropi- 
cală. Genul L. se divide în următoarele patru 
secţiuni: 1) Orvala L., 2) Lamiopsi* Opiz., 3) 
Lamwtypus şi 4) Galeobdoion Adans. In părţile 
noastre cresoe pnn tocuri cultivate şi inculte 
L. amplexicaule L., L. purpureum L., cunoscut 
de poporul nostru sub numirile de P . . . . ţi- 
găncei, Sugel, Urzică moartă, iar prin 
locurile umede din păduri şi tufişuri cresce L. 
maculatum L., etc. [Z. 0. P.] 

Lamnuagia, ordinul animdelor cu unghii co- 

f)ite, a căror membre dindoret au la paitea din- 
ăuntru a degetelor în ioc de oopită o ghiartt, 
copitele oeloiuidte degete sunt turtite, de fbrma 
unei unj^ii. N'au dinţi canini. La acest ordin 
aparţin numai doue specii, cel mai însemnat este 
ayrax ayriaiMa, are 4 degete la membrele dina- 
inte şi31a cele dinapoi. Lung. corpului 35 — 40 cm. 
Trăiesce îa Siria şi pe lângă Marea Koşia, prin 
stânci. Seamenă la aspect cu marmotele. Se ou- 
tresce cu fructe, rădăcini. In biblie se amin- 
tesce sub nunielo de Safan. 

Ijumthe, (pron. lamot) Zoafio, n. 1756, 1 1791 
în Londra. Înrudită cu familia de Talois; eroina 
scandalului cu procesul colierului (v. Colier). 
18 Aug. 1785 osândită la batere ou ver^, în- 
fiorare ca fier roşu şi robie pe viaţă. Osânda 
oorporală i-s'a aplicat, iar de robie se refu^asâ 
la Londra, unde după un timp de viaţă destră- 
bălată se aroncft dm etajul 3 al unei case de 
petreceri. 

Laiipa, un aparat pentru luminarea chiliilor, 
stradelor precum şi a altor locuri şi localităţi, 
aparat în care o materie lichidă arde cu flacără 
luminătoare. L. cele mai vechi siînt cele cu 
oleu. Aceste Ia început erau foarte simple, lu- 
minau reu şi respândiau fum şi funingine ; abia 
pe la 1550 s'au aflat lampe cu oleu mai practice. 
Dela 1850 au început a se generalisa lampele 
cu petroleu, cari dau lumină mai intensivă şi 
nu afumă. Numirea de lampa a treout şi la apa- 
ratele ce luminează cu electricitate, deşi iu ele 
nu este lichid, (v. Iluminarea locuinţelor.) 

Lampa de incandescenţă, lampă electrică, oe 
consistă din o sferă de sticlă golită de aer, în 
lăiintrul căreia luminează o spirală subţire de 
cărbune, înfierbentată prin curent electric. Cu- 
rentul electric întră în lampă prin nisce ace 
sau sirme scurte de platină feruininate sau to- 
pite în păreţi. 

Lampa de minCj o lampă cu oleu, a cărei 
flacără se ridică intr'un horuuleţ de ţesetura 
de sirmă de fier. L. d. m. se numeace şi lampă 



Digitized by Google 



Lampodaiii — Lâna ie mr. 



49 



de tiffurtutţăf căci scatesce în contra explosiu- 
nilor gazulai detan&tor (metaoal) din mine, mai 
ales din minele de cărbuni. Anume flacăra nu 
{Kâte ieşi din hornulet şi na poate aprinde gazul 
-jetunitor din mină. Ca e drept, gazul detanător 
fatrande în lăuntrul lampei şi arde^ cel din 
ihii ÎD8i nu se poatn înfierbânta 1011*81418, 
:Dcât să se aprindi, deoarece homoletul opresce 
câldoxa. 

Lawipa tuflăiorilor de Htdă, lampă de spirt 
na de gax de laminat, a cirei temperatură se 
ridjci prin cnreotiil de aer suflat sau introdus 
ia ea. Curentul de aer se poate produce sau 
prin o ţeve strimtă, în care suflăm cu gura, 
hsa, şi mai bine, cu nisce foi. 

LampeU de oxigen, sânt proprie laoipe de 
hidrogen, în flacăra căruia ae introduce ud cu- 
rent de oxigen. L. d. o. dă o lumină foarte pu- 
ternică, mai ales dacă în flacără se pune var, 
căc-L varul devine încaDdeacent şi lantinează şi el. 

Lămpi electrice, fiparate întrebuinţate pentru 
a ilumina prin electricitate farurile, stnulele ora- 
^lor, etc Există L. cu are valtaic şl L. incan- 
descente. Cete dintâiu se împart la rfiudol lor 
în L. ca cărbuui mobile sau oa regulator şi Xm. 
ca cărtnmi fixe saa lumintii electnce: 

1) L.eu cărbtuti mobile. Când producem arcul 
electric între două conori de cărbuni, aceste se 
Dsează şi spaţinl dintre vîrfurile lor se măresce, 
^ lamina s'ar stinge, dacă, prin ajutorul unor 
regulatoara, conurile de cărbuni n'ar fi menţinute 
la aceeaşi îndepărtare, meuţinend ca o intensitate 
aproape constantă lumioa produsă între ele. 

2) L. eu cărbuni fixe. Jablochkoff a imaginat 
o altă disposiţiuoe, pentru ca lumina arcului 
electric să remaoă aproape coa&tantă. EI ia 
doue cilindre de cărbune, aşezate paralel unal 
lângi altul şi separate între dîosele prin o pă- 
toii de ipeoş, care e rea condacetor de electrid- 
tate şi e inabil Ia temperatari ridicate. Ia partea 
naperioarft mlindrele sunt reunite intre dinsole 

Knn o placă de grafit Dacă punem cilindrele 
i partea lor interioară, în oomunioaţiane cu 
polurile unei maşiui de inducţiane puternică, 
coreutol electric trece prin placa de grafit, o 
topesce, şi arcul se produce între vîrfarile oi- 
lindrelor de cărbani. Căldura arcului fiind foarte 
mare, ipeo«uI se topesce şi se volatilisează astfel, 
incit pe când cărbuaii se useasă, în acelaş timp 
dispare şi^ ipsosul dintre dîoşii. Consamăndu-se 
cărbnnii întocmai ca o luminare ordinari, i-s'a 
dat nume de luminare electrică. 

3) X. ineandetoenU, L. în cari curentai trece 
prin un corp pu^n conductor, care încăl(}lndu-se 
devine incandescent si respandesce lumină in 
jninl seu. Astfel de L. se comj)aa de^ obiceiu 
dintr^un 0r sub^re de cărbone, lotora în forma 
de sfHrală, ^ incbis într'an glob de sticlă, din 
care s'a scos aerul. L. cu incandescenţe, desi 
relativ cu puterea lor luminătoare sunt mult 
mai scumpe decât acele cu arc voltaic, totuşi 
Bind de o intensitate luminoasă mult mai mică, 
vin întrebuinţate foarte mult pentru iluminatul 
interior al locuinţelor şi ^ stabilimentelor in- 
dustriale şi publice, şi chiar în exterior pe stradele 
secundare ale oraşelor, şi in punctele unde nu 
e nevoie de a se instala focare luminoase foarte 
iotMiae, cari in aoalaş timp sftnt ^ scumpe. L. 
tu arc Toltaio dan o lumina de o intenaitâte de 

BMUopiila mnlMă. Td.IU. 



mai multe sute de luminări, iar L. inoandeBoente 
cele ordinare, de tipul descris mai sus, dau o la- 
mică de intensitate mai mică decât o sută de lu- 
minări de obiceiu de 5, 10, 16, 20 şi 32 luminări. 

Lanpodarll, oficiali bisericesci, cari se îu- 
grijau de ţinerea în curăţenie şi lârvduialâ a 
candelelor şi a luminărilor numite *lampodar«, 
adecă policaodro de cele mari, întocmite pentru 
mai multe lumini sau candele, şi cari atîroau 
de boltitora biserioeL (Cf. Dr. O. laoob, »I)ie 
Kunst im Dienate der Eîrahe*). 

Lamareta de Hu^ (Tetromuson fluviatilitj, no 
pesce din ordinul oyolostomilor, e de forma unui 
ţipar, n'are solzi, nici aripioare pectorale şi ven- 
trale. De coloare venjie-brană pe spate, găl- 
binie-sură sau arginţie pe de lături, alb pe bortă. 
Gura e rotundă, lângă cap are 7 diuri oe-i ser- 
vesc la respiraţiune (branchii). Ochii an irisul 
galbin-petat Lungimea 30—50 cm. Trăiesce prin 
rîurile Europei, Americei şi Japoniei. Toamna 
întră din mări în lîuri, iar primăvara, în Aprilie 
şi Maiu, îşi depune ouele şi piere după aceasta. 
Carnea e gustoasă. 

Lampyri», inseot, v. Licurioiu. 

Limmra, (silvic.) numire cumnlativă pentnt 
acele tăietori, oari omeasă după tăietura io- 
semenţetoare oo scopal de a elibera suorescenta 
de sub umbra copacilor. L. se face de regaU 
în mai molte rânduri şi se poate aptioa nomai 
după ce masivul rărit prin tăietura insemen- 
ţetoare a produs destulă şi bună semenţă, şi 
după ce s'a desvottat binişor sucrescenţa. 

Lftaa, perul des cu care este acoperit trupul 
mai multor animale sugătoare. 8ab L. se înţe- 
lege însă niai cu samă perul de oaie din oare 
se prepară prin anumite proceduri stefele de 
lână, precum: postavul, flanele şi alte ţeeeturi. 
Calitatea lânei se deosebeeoe in genenl dopă 
grosimea şi lungimea firului, precum şi după 
udul, elasticitatea şi nervul eL Modal de vtaţăi 
rassa ţa tratarea animalelor inflninţează aBafna 
o^ităţti lânei. Astfel între soiurile eoropene ex- 
celează L. tpamoiă dela oaia Merino. Mai este 
L. germană, L. engleză, franceză, italiană şi L. 
anat 1-0- ungară aşa numită: bârsană, riogoiuă, 
ţigae şi ţurcană. L. vine în comerciu de re- 
aşa cum este tunsă de pa owe in lâni 
întregi, în cari se află învelite laţele tunse, 
de pe cap, de pe picioare şi de pe coadă. 
După modul de obţinere deosebim t&aa de o 
tunaoare, dacă oaia se tunde numai în Iunie, şi 
de doui tunsorif dacă provine sau dela tun- 
soarea de primăvară CL. ae iarnăj, sau dela tun- 
soarea de toamnă (L. de varăj. iGţele, adecă 
lâna de oi tinere (cârlani), este fină, dar firele 
sfint fără nerv. L. dela oile tăiate pentru came, 
smuUura, adecă lâna smulsă de pe piele, este 
de mai puţină valoare. 

Lănărie. Toate stofele ţesute din lână, precum 
şi magasinul îa care se veod. 

Lâna de aur, ordinul, (Toiwn d'orj, ordin 
cavaleresc instituit în 1429 la Broges de cătră 
îllip cel Bau, duce de Bourgogne, în onoarea 
amantei sale Uaria de Crumbrugge, al cărei per 
era auriu roşcat La început ord. era compas 
din 24 cavaleri, al căror numer se ridică la 60; 
mare măiestru era ducele de Bu^andia. La 
stingerea casei de Bargandia^ ea treca Ia casa de 
Amttria. Carol V o transmise regilor Spaniei. 



Digitized by 



Google 



50 



Una philoBopluo& — I^ndor. 



Hai tftr^ÎTi Spania 9i împeTatal Gannanîa îşi 
disputară onoarea de m&re măiestrii^ 91 de atnooi, 
oidinnl e coufOTÎt de o potrivfi de regii Spaniei 
p de împeratnl Aostriei, avend fiecare câte 20 de 
membri-cavaleri ai ordiDului. însemnele sânt o 
Uină de anr at&matft de an lauţ ta gât de aur, 
compas din ornamente, litera B (Bonrgoţne) şi 
pietri din cari ies scântei. [O. L.] 

LftiM phileaaphioă, oxid de zinc. obţinut prin 
arderea zincului metal in aer liber. Din causa 
asemenirii cu ISna i-s'a de cei vechi astfel. 

Lanark, (Clydesdaie), comitat in sadul Scoţiei, 
2302 km", ou 1.045,787 loc. (1891); pSmentul 
e bogat în c&rbune, plnmb ţi fier, deci are 91 
industrie înseninată (cu centrul în Gtasgow); 
Capitala L., lângă rîul Clyde, are 5537 loc. 

Lânăriţa sau Bumbăcarifa, numiri populare 
ale plantei Eriophomm latifolium Hoppe. (v. ac.). 

Lanat, lanugi»o», (botau.) aooperit cu peri 
Jungi, subţiri şi moi Ia piput, cnm sunt s. e. 
frunzele de Stacbys germanica, etc. 

Lanoashire, comitat Ia nord-vestul Engliterei, 
4889 bm>. cn 3.926,798 Ioc.* (1891); grandioase 
mina de cftrbnni (se soot 20 milioane tone pe 
an), de aceea s'a deevoltat aoi Însemnată in- 
dustrie de bambac, Iflnfiţ maşine, fierării, etc. Ca- 
pitala limcaster. 

Lanoastert capitala comitatului englez Lan- 
oashire, lân^ ÎMue şi owialul L. (165 km. lung), 
cu 31,038 loc. (1891); fabrici de bumbac şi mă- 
tasă; port şi comercio maritim. L. e totodată 
capitala ducatului L., care în evul mediu a fost 
d^ ca feud anei Linii mai tinere a familiei Plan- 
tueoot, care ocupase tronul ^rii între anii 
]ot9— 1461 şi al cărei representant şi acum 
are şedere şi vot în cabinet 

Uucaatsr, titlu de conţi şi dud în Anglia, 
purtat de unele ramuri ale familiei domnitoare 
Flantagenet Trei dintre L. an fost şi regi (v. 
Henric). 

Lame, armă de atao, întrebuinţată de po- 
poarele antice, compusă din an fier ascuţit fixat 
la capotul unei lungi coade de lemn. Cu per- 
fecţionuca armelor, L. nu se mai întrebninţează 
decât de cavalerie; capetul de jos at L. este 
vîrit într'nn toc fixat la scara călăreţului, iar 
la înălţimea mănei se află o curea. 

Lanoe, lat%cetă, cuţit în formă de suli^ ca 
care operezi prin înţepare şi tăiere, sau vaccinezi. 

Laaoelot dela Lac, eroa mitic germ., unal 
din eroii ciclului breton de tradiţiuni despre 
regele Artus şi masa rotundă, şi subiectul a doue 
romane, unul provensal şi altul francez din 
seci. XIII, trados şi în alte limbi. Se namesee 
dela Lac după ^ina Tiviana, niimită doamna 
Ijacnlni, care 1-a crescut după ce remase orfan 
de tatăl seu, regele Ban, şi 1-a ajutat în aven- 
turile Ini 

LâMaolat, (botan.) în forma flenitm* de lance, 
adecă lung eliptic, oblong, cu lungimea mntt mai 
mare ta lăţimea, ori cel puţin de doue ori mai 
maro; a. e. frunzele de Salcie. 

Lăaoeri, trupe de cavalerie armate cu lănci; 
ei apar mai ântftiu în Germania şi Austria în 
seci. XVIII, iar în Francia în seci. XIX. După 
resboîut din 1870—71, Francezii veijend că trapele 
de lănceri na le aduc serviciile la cari se aşteptau, 
suprimară această armă, mai târziu însă se con- 



stată oă era snfidmt de a da lancea numai la 
oamenii din răndol Sntiin. 

Lanolera, (fraticj (pronnnţă lansieX lănceri, 
niune dat nnei vanetăţi de cadril (v. ac.) dansat 
de obiceiu de 4 părecbi. Figurile 1, 3 şi 4 sfint 
în mesura '/«i 2 şi 5 în %. 

LascrăB), (magb. Lâmkerik, germ. Langen- 
dorf), oom, mare în Trs., cott. Bibiiu, 1613 loc. 
(1891) Români gr. -or.; şcoală cu patru inveţă- 
tori. însemnată economie de câmp şi viticultară. 
Varza dela L. se bucură de mare trecere. 

Landau, Marcu, literat, n. 21 Nov. 1887 în 
Brody (Galiţia), stabilit 1869 în Viena. A scris 
despre isvoude >I>ecameronnlai« ^ autorul ace- 
staia, despre literatura ital. la curtea vieneză, 
istoria lai Carol VI ca rege al Bpaiuâ, eto. 

Ludav. trăsură mare pe arcuri, cu patra loate ; 
coperişul la mijloc se poate deschide şi îndoi. 

Lander, RichoTd, călător afric, n. 1804 în 
(Cornwall; 1825 trece în Africa şi în expedi- 
^nnea c^itanolni Clapperton cercetează părţile 
de jos ide riului Niger şi străbate până laSokoto. 
După moartea tui Clapperton, din însărcinarea 
guvernului Angliei, cercetează mai intensiv rîul 
Niger şi constată, ca acesta se varsă pe niai 
mâţe guri în golfal Benin. In 1832 din nou 
pleacă spre a scruta mai departe rîul^ Niger, 
insă e atacat de indigeni şi rănit grav, în urma 
cărei răniri t 1834. In cercetările sale a fost 
însoţit de fndale sen John (n. 1807). 

Laidea, (f^ane.) stepe, păşuni, cu deosebire 
ţermnrni fnuicez al Golfalui Viscaya dintre Gî- 
ronde şi Pirinei. DepariamenAvl Z,. are suprafaţă 
de 9321 km>. şi 297,842 loc. (1891); 3 aron- 
dismente; capitala Mont-de-Harsan. 

Landgraf (come» provincialia), titlul princi- 
pilor în imperial german vechia L.-ii erau egali 
în rang cu ducii. 

Landolphia Beauv., (botan.) gen. de Apocynee 
cu vr'o 11 specii din Africa tropicală şi australă. 
Madagascar, cele mai multe arbuşti căţărători 
sau liane ce produc cauciuc (v. ao.); «iA este L. 
Heudelotn A. DC, L. florida Benth., L. owa- 
riensig Beanv., L. kirhU Oyer, ş. a. [8. Şt R] 

Landei, CharU» PatU, ^otor şi oritio francez, 
n. 1760 in Konant, ţ 1826. Fost elev ai Im 
Begnanlt, mare premm de Roma. L. e consi- 
derat ca un pictor mediocru, ale cărui tablouri 
sunt reci, li|Âtte de desemn, deşi avend un co- 
lorit fra^. Intre lucrările Iui picturale de că- 
petenie se citează: *Lecţiune maternă*, »Vmerea 
şi Amor*, >Paul şi Viii^a*. Intre scrierile lai : 
iViaţa şi operele pictorilor celor mai celebri din 
toate şcoalele*. etc. 

Laador, WaUer Savage, scriitor engl., n. 1775. 
El şi-a făcut studiile la nniv. din Oxford, unde 
student fiind a publicat un mic voium de poesii 
1795. L. a plecat în Francia, apoi in 1816 a 
trecut definitir în Florenţa, unde s'a ocapat cu 
scrierile sale: Imaginarr conversations of hteraxy 
men and statesman (1824, 2 voi.). Această scriere 
conţine multe idei frumoase şi adânci, pe Ifingă 
o mulţime de paradoxe şi bizarării. L. a mai 
scris de altă parte poesii: >Oebirt 1798, CTonut 
Jaliau, o tra^die scrisă în 1S12; Pericles and 
Aspasia (1836, 2 voi.); Examiner, în latinesce 
şi colecţia lui de poesii: The last fruit of ao 
old tree (1854); Heroic idylls and poems (1863). 
Toate operele lai L. s'au publicat sub titiol: 



Digitized by Google 



Landsfawoht — Lanskenet. 



SI 



W. S. Laodor's worka and Kfe, (8 voi. Londra 
1876). L. a murit 17 Sept. IStf* în Florenţa. 
Ludtluieclii, soldaţi pedefitrii, cari serviaa pe 

f'i^ şi se recratau numai dio ţerile germane, 
mpeistnl Uaximilian I a fost cel dianiu, care 
ca Bc<^ de a infrioge iofluenţa Dobilimci, a 
format mai multe r^mente de L. înarmarea 
lor era analogă ca a STi^rilor^ ca suliţe lungi 
ii ca spade mari, iar mai tfir^iu şi ou arme de 
foc. L. cari aveau un bun renume în seci. XT 
până XVI şi Iau stricat mai tftr(jin, prin lipsa 
ie disciplină, excese, etc. [Herbey.j 

LaM, tmtttia lui L., eleotrometru, ce ser- 
vesce pentra mesorarea Inngimei scânteilor elec- 
trice Şl pentru determinarea gradului de încăr- 
câtoră CQ electricitate. L du e altceva decât o 
Batelie a lai Leiden (v. ac.), ale cărei armaturi 
sDot pase în l^iitarfi cu nisoe ^obule; distanţa 
aceston se poate schimba dnpft plac. 

iMiltvyt Ptare, istoric frc., n. 18^ f 1877. 
In parlament era aderent al lai "niiers, 18?n 
ales pe viaţă în senat Ser. principale: >Histoire 
de N^koleoQ I< (5 voi. ISti? — 75) îu care pe 
basa docameotrlor restoamă legenda nt^toleo- 
nidă introdusă îu istorie de Thiera. Op. complete 
i-aa apărat în 1879 seqns. 

Uuiş, 1) L. WUhelm, literat germ., n. 16 Iulie 
1832 IO Tuttlingen. Colaborator la >Sânchener 
Allgemeine Zeitong*, apoi (dela 18(30) redactor 
la «Schwăbischer Merkur* în Statt^îrt. Versat 
canoscetor al literatorii italiene. 2) L., Itudovic, 
prof. oniv., n. 13 Oct 1849 în Budapesta. Re- 
întors dela stadii (Berlin şi Paris) a fost pu- 
blicist (IfflO Tsd. la »EUea5r<, 1882 la «Nemzet<), 
»ptA (1883) prof. de statistică la univ. din Buda- 
(wsta. 18^ secretar de stat în ministerial de 
finanţe, 18d3 reîntors Ia catedră. 1896 vice- 
president al camerei până la 1898, când îm- 
preună cu Szilâgyi şi-a dat dimisia. Ser.: Sta- 
tistica Ungariei (2 voi. 1884), Propunere pentra 
statorirea cnotei (1897), NaţionaUtăţîle în Un- 
f»TiM şi Austria. Dela 1897 consilier intim. 3) 
L., Ambroaiu din Lan^otbal, medicul de curte 
al lui Francisc Rikoczi II, pe care 1-a însoţit şi 
in pribegie, ţ 14 Iunie 172ă îd Constantioopole. 

I ■■pmrtn, ornament arohiteotonic în formă de 
flori 91 fmcto. 

I ilijo, Fnedr. âJb^ 61osof german şi scriitor 
ÎD scamele economiei na^onale, d. 18^ a trăit 
până Ia 1875 ca profesor la gimoasiu şi de filo- 
sufie ia universităţile din Ziirich şi Marburg. 
Adept al filosofici lui Xant pe care a desvoltat-o 
ÎDtr^an fel de subiectivism, şi-a expus vederile 
bale în cea mai însemnată operă a sa: >Qe- 
schichte des Uaterialismus*, apoi în >Di6 Ar- 
beiterfrt^ «i în ■Ornadleguag der mathema- 
tischen PSycholt^e.» [PI.] 

I ■■yiiirlinWt, Gtutav, librar şi lioguist, n. 
21 Oct 1832 în Beriin, f 10 Nov. 1895. In 
companie cn Carol Tonasaint (v. ao.) a pablicat 
(185^) corsol de limba fraacesăşiia formă de 
efMStoIe (ed. 43 în 1893) ^ de limba engleză în 
aceeaii formă (ed. 42 în 1803). A editat nume- 
roase dieţionare. 
Ls«|lwJsfi, V. Laoguedoc. 
I ■■glfrwfclT. Marian, conducetoml i osurec^nnii 
polone din 1863; o. 5 Aug. 1827, ţ II Haiu 1887. 
1860 a laptai în I^unea lui Oaribaldi. 22 Ian. 
18()3 ae pane in fnuitea insurgenţilor poloni şi 



bate oştirile ruseşti, înaintând pSnă Ia Zagos. 
Aici Ruşii primind ajutor, L. a fost bătut, prins 
pe teritoriu austriac şi internat în Tamow, apoi 
in losefstadt. Elveţia reoIamftndu-1 ca sndit al 
ei, a fost eliberat după doi ani de rotne, a trăit 
apoi în Elveţia şi Ooiutantinopole. 

Lingoare, nume popular pentru Febra tifoidă 
(V. ac.). 

LtRflrand-Dunonoeaa, AnArtiuy coate papal, 
D. 1826; dela 1852 a înfiinţat pentru >cri8tiani- 
aarea capitalului* 24 bănci în Bel^a şi străină- 
tate, la cari a pierdut prin speculaţiuni sume 
enorme. Fugit in America a fost condamnat 
1879 îu coatumaciam la 15 ani robie. 

LcRBSdorfna Mart, (botan.) gen de Balano- 
pboree (v. ac.) cu 2 specii din America tropi- 
cală: L. ^pogaea Mart (în Mexic) şi L. Mo- 
rUgiana Klotzsoh. st Earst (în Grenada nonă). 
Trăiesc panisite pe rădăcini de Palmieri ^ Fiou^i. 
Prima specie, fiind foarte avută în oeară, se folo- 
sesoe io C!olumbia la facerea tor^lor şi a lumină- 
rilor; indigenii din Brasilia folosesc sucul proaspet 
al rădăcinilor ei ca afrodisiac. [8. Şt R.] 

LaHBiiedoo, fostă provincie în sadul Franciei, 
numită după dialectal francez dela sad ; capitala 
Toulouse; 46,314 km*, cuprincfend actualele opt 
departamente: Garonne super., Tarn, Aude, He- 
ranlt Oard, Ardeche, Lozere şi Loire super. 

Canalul Lanffuedoc (Canalul du Midi), canal 
în sudul Fraaciei, ce leagă Oaronne ou Medi- 
terana, 242 km. lung. 

LaniHtatet (ital., frc. Languisaantjj lăngimu 
sau lânced; L. termin întrebuinţat in musică, 
pentru o expresiane şi interpretare duioasă. 

LangittB, rac de mare, t. Salianras. 

Lanlftr, ce poarta lână. 

LulldaOt (zool.) gen de paseri, aparţinetor 
ord. Egretelor, cu ca. 250 specii. Afară de 
America de sud, India vestica şi Seelanda nonă, 
se găsesc pretutindea; ae brăneso cu iosecte, 
şoareci şi paseri mici. Lama de deasupra a oio- 
oului e încârligată la virf şi provecjută cn un 
dinte. Mu cunoscnte sânt : Lanius exoubitor L., 
L. minor Om., L. rufos Briss., L, oollurio L. 
Numele poporal roro&neso pentru L. e: lupul 
insectelor sau şoimuţ. 
' LUMS, (pron. tano), loan, general francez, 
dace de Montebello, o. 17tt9 în Lectoure. A fost 
văpsitor de odăi; 1792 întră în armată şi prin 
vitejie atrage aton^ lai Napoleon. Avansează în 
scurt timţriĂnă la gradul ile mareşal. Io lu^ta 
dela Aspeni avea comanda ceutrolui; rănit aici 
fu dus la Viena, unde a murit 31 Maia 1809. 
Monument în Lectoure. 

Lannoy, OuitUbert de, ambasadoral r^lui 
francez (3arol VI şi al celui eo^ez Henric V, 
cătră mai mulţi principi orientali. A trecut prin 
Moldova, pe vremea lui Alex. cel Bun (1421), 
venind din Utvania, spre (Setatea Albă, şi a 
păţit o mare călcare de ooţi in dramol seu, pe 
lângă Nistra. 

Lanollna, an amestec de oolesterioă, de con- 
sistenţă moale, aspect cremos, extras din seni 
de oaie prin eter. Punctul de fasiune 138*. Se 
întrebnînţează în farmacie ca exoipient 

Urnsada, (frc. Lanţade), nume dat săriturii 
calului, când acesta se ridică şi sare înainte tn 
forma uaoi arc. Lansare, a împinge, a emite. 

LtMktMt, V. Laodskneoht 

4* 



Digitized by Google 



62 



Laoţ electric — Lftpedata. 



LMt tlMtrie un baUrie gatvameă, lanţ 
fonnat din mai multe {hIa electrice. 

Lait dt BiMirat este obidnuit de 10 stânjini 
sau 20r m. lungime dupfi mesura legali a ţerii, 
şi împărţit îa unităţi, cari suat marcate cu vengi 
de aramă. Cu lanţul se mesură direct distanţele 
mai mari dintre doue puncte pe faţa pămentaloi. 
Id timpul mai nou se preferă la mesurătoarea 
distanţelor panglicele de oţel, cari Hunt late ca 
de 2 cm. şi lungi de 10 sau 20 tii. şi împărţite 
în metri, jumetăţi de metri şi decimetri. Ele 
sunt mai portative şi mai exacte. 

Lanţ^ meaoră de suprafaţă, identic cu ju- 
gerul (V. ac.). 

LMtana L., (botan.) ^n din familia Verbe- 
nacee ] are 40—50 speou prin America tropicală 
şi subtropic, puţine în Africa şi Asia; toate 
suot arbuşti sau ierburi înalte, unele odorife- 
lante, cu flori albe, portocalii, roşii sau multi- 
colore şi cu fructul o dnipă. L. brasHienai» 
Link, ce creace in Brasilia, se folosesce aci ca 
antipireticft şi contra frigurilor intermitente, iar 
alte specii ca L. Cămara L., L. liladna Besf., 
L. SeUowiana link et Otta, se cultivă ca deco- 
lative, iarna în florftrti, vara în aer liber. 

[8. Şt R] 

Lanterna lui Arlatatel, (zool.) un aptuvt ma- 
sticator cu care este înarmată gura Eohinidelor. 
T. şi Latenta magica. 

Uaţatlf instrument (diirargical pentru împuns 
şi tiUat, mbţire cu doue tăişuri. 
LiMViini, în antiobiţate oraş in Latinm, lingft 

Via Appia, pe Ia 338a. Qir. municipiu roman; 
renumit prin templul lunonei Sospi^ 

Lăuza, Oiovanni, ministru ital., n. 1815, 1 1882. 
1855 minstni de instrucţie, 1858 de finanţe sub 
Cavour, 1864 de interne sub Ijn Marmora, 1869 
ministm-president Sub el s'a votat legea ga- 
ranţiei (pentru papa) şi s'a transpus residenţa 
din Firenze în Roma. 1873 demisionat. 

Lao, (Laua), popor în interiorul şi nordul 
Indiei inferioare, cu deosebire în Siamw de nord 
(aci 1 mii. capete). 

Laodunla, (mit) v. Protesilaos. 

LMdlkt, ÎD mitol. grc. fata Ini Priamos, rege 
în Troia ; atta L. a fost fata lui Agamemnon şi 
a KlytSmnestrei. 

Laodlkela, (LaodieeaJ, oraş în Fri^a, Ungă 
rîul Lykos ; aci s'au ţînat sinoade la 363 şi 476. 
La 1402 a fost distrus. 

Laokoon, un preot al <}eului Apollon, care a 
sfătuit pe Troiani, să se păzească de calul de 
lemn, ce Grecii I-au lăsat în Troia (v. ac.}, 
pentru ce a fost sugrumat împreună cu doi fii 
ai sei de doi şerpi monstruoşi. Orwpa Laokoon, 
nua dintre cele mai reonmite opere ale plasticei 
greoesci, lucrată de sonlptorii AE^sandros, Po- 
IvdoroB şi Atheuodoros. Deegro^tft la 1506 în 
Roma; aţi Vatican. 

LioniMlen, în mitol. grc., fiul Ini Ilos, tata 
lui Priamoa, rege în Troia, şi al Hesionei, pe care 
a expus-o bălaumlui. In lesboiul asupra Troiei 
L. cade cu toţi fiii sei, afară de PwurkM. El 
a avat multe turme, pe oari îusnşi Apollon le-a 
păstorit pe muntele Ida. 

Laen, oraş fortificat în Francia, capitala de- 
părtam. Aisne, 12,059 loc. (1891). Aci a bătut 
Bliicher pe Napoleon în 9 şi 10 Martie 1814. 
Citadela fiî aruncată in aer la 1870. 



Lat-tM, (LaokiAtt. Jjfi^iwMaJt u> înţelept 
chines, întemeietonu sectei oBneze taoUtte, 
n. ca. 505 a. Cfar. In >Ta6-tbe kingt (Legea vir- 
tuţii) presintă drept scop principal al omenimii : 
apropierea cât mai mult de veoinicul şi cu mintea 
omeneasca nepătrunsul Tao (virtutea). »Tao-the- 
ldng< e tradus şi explicat în limba germană de 
Strauss (Lipsea 1870) şi Plănkner (Lipsea 1870), 
iar în limba franceză de lulien Stauslas «Le livra 
de la voie et de la vertus (Paria 1842). 

Lipădars, V. Abortus. 

Laparotimla, deschiderea abdomenului (p£n- 
tecalni, burtei) pentru a scoate puroin, pe când 
iu GeâaroUmia să scoate fetul din uter (ma- 
trice). Asepsia şi antisepsia riguroasă de aţi face 
că mai toate L. reuşesc. 

La Paz, (La Peu de Ayaew^), capitala Bo- 
liviei (America de sud), intre montele niimani 
şi lacul Titicaoa, la înălţime de 3648 m. dea- 
supra nivelului mării; 45,007 loc. (1892); uni- 
vereitate; în apropiere mine de aur. 

LipMatu, loan AU, poet şi scriitor român, 
n. 6 Iulie 1844 în 0>1ud Ifingă Sibiiu, din părinţi 
ţerani. A studiat la gimnastul rom.-cat de stat din 
Sibiiu până 1868. In lipsa mijloacelor materiale 
de a-şi pute continua studiile, L. pleacă la Bu- 
curesci. Prin câteva încercări literare, mai ca 
samă veisnri, pe oari le publicase în »Familias 
•Albina Pindului* şi în ţi&ml >Truao«f el atrase 
în Boortă vreme asupra sa atenţiunea mu multor 
bftrba^ de distinotiune din România. In toamna 
1868 L fă trimis de aoo. slransilvanîa* la Paris, 
ca să-şî continue stadiile, ascultând cuisnri de 
literatură şi de filosofie. Aici remase L. până la 
1870, când în urma eruniperei resboiului franoez- 
german trecu la firnxela, unde luă Ia 1871 doc- 
toratul în litere şi filosofie, şi apoi în toamna 
aceloiaşi an fu ales profesor de filologia clasică 
la gimnasial din Braşov, unde remase până la 
moartea sa, 25 Martie 1878. L. îşi începii ac- 
tivitatea sa literară ancă fiind pe băncile liceului 
din Sibiiu ; unele din încercările sale în versuri 
apărură âuoă pe la 1866 în >Familia>; aceste 
încercări le continuă el şi în capitala franceză, 
cari apărură tot în >FamUia<şiîn Ziarul «Traian*; 
deşi a murit tiner a lăsat după sine un numer 
însemnat de lucrări în versuri şi prosă, cele 
mai multe împrăsciate prin diferite foi; puţine 
numai dintr'însele sânt adnoate îu cele doue 
c&rticele apămte la Braşov : una întitulată >In- 
cercâri în literatură* (1874) şi a doua: > Asupra 
situaţiunii* (1877). Cele mai multe din piesele 
în versuri ale lui L. siînt poesii lirice, dar deşi 
lirismul poetului nu înfăţişează acele manifestări 
putemioe ale sufletului, însoţite de o adâncă 
reflexiune, oa la poe^i de mai tf^in, totuşi poe- 
siile lui nu sânt lipsite oitn de nnoeritatea sim- 
ţi rei, nici de odfhira ezpresiuna, nid de vioi- 
ciunea «punerii. Drama «Tribunul*, publicată 
mai ântftiu în >Familia< şi i^wi reprodusă în 
«încercări în literatură*, este o încercare ne- 
sucoeasă. Cărticica >Asapra situaţiunei* dă mai 
multe articole de cuprins social şi pedagogic, 
reproduse din >Orientul Latin*, la care L. era 
unul din primii colaboratori. Ultima întreprin- 
dere literară a lui L. e >Albina Oarpaţilors una 
din cele mai bine redigiate foi beletristice în 
Transilvania, întemeiată iu înţelegere cu edi- 
torul Visarion Bomauţ pe care L. o conduse din 



Digitized by Google 



Ll^>6Toafle 

Aog. 3877 până în Martie 1878; în această foaie 
pablicji el patra novele istorice din treontal po- 
ponilm român întitulate : Amor şi resbnnare, 
O tragedie din (Jile betrăne, Moartea Ini Asan 
ţi O Uaşminie cu bon sfîrşit, cfiteva poesii, doae 
schiţe de călătorie şi altele. (Cf. A. B&rseaaa, 
loao L. discors comemorativ, în Anuarul XXXIV 
al gimnairiiilui mare pablio român dc rel. gr.-or. 
din Br«9ov 1898). 

Laptramţ, •/mm Fram^oUf celebra naTîgafoH' 
frc, 1741—88; ca oficier al marinei militare a 
făcat mai multe campanii în oontra Englezilor. 
La 1782 guvemnl francez îl triniiae cn vasele 
>Bous8ole« şi >A3trolabe« pe urmele navigato- 
ralai enelez Cook ; a trecat Capnl Horn, se urcă 
apoi dealungul coaRtei americane; trecu Oceanul 
tn insulele Sandwich şi de aci în Asia, unde 
descoperi HTÎmtoarea ce-i poartil numele; se 
întoarse spre sud îd Oceania şi în cele din 
urmă fu acis de selbateci în insolele Hebrlde, 
firâ să se scie nimic despre soartea expediţiunei 
pică la 1826, când an nav^tor engl. descoperi 
in fundul mării, la insula Vanikoro, resturile 
expeditinoei. [B.] 

I mfitmf, (laU) de forma insoriptinnilor eftpate 
ÎD pirtră. TMeti k^aidan, literele nndale sau 
majnscnlele, în can se făceau ioscrip^unile să- 
pate în piatră: Stil L., fîg. stil oonoia. 

Lapidafimnej ucidere cu pietri. 

LapIdM eaaerl Mtaol sau Oculi cancri aataci, 
vulgfu* ochii de rac, ooncremente văroase for- 
mate în stomacul racilor, se întrebuinţau odi- 
nioară în medicină ca absorbant şi antiacid. 

Luts, piatra iadidui, nitrat de argint, ce se 
întrebuinţează molt la oaaterisarea, arderea ra- 
nelor. Şi la gruiulaţiunile şi inflamaţiile ochilor 
se întrebuinţează din timpuri clasice. 

XapMXoml^ mineral, un BulfofiUioatahiminos 
de sodiu, zar onstalîsat, inai în totdeuna în masae 
opace, de un albastra f. framos, ce variază între 
alb de indigo şi atb-venjin. E iu general asociat 
cu pilită in calcarori. Se exploatează în Ba- 
dakschan pe Oxoa (nord-est Afganistan), pe lacul 
Bubal^ în (%ili, mnnţii Albani. Se întrebuin- 
ţează in bijuterie şi ca piatră de ornament Mai 
înainte var. alb. pulv.* au fost întreb, ca coloare 
oitramarin. 

hapi» crtteifer sau dUaatolit, varietate de 
aoalusit, ale cărei secţiuni transversale permit a 
distinge o crace în internai cristalaloi. 

L^pit M^tHHW al RomaoUor e travertinj 
an taf calcar. 

Laşii ■■■■llt, în mitol. romană o piatri, ce s'a 
coaaervM in templul lai Hars; ea avea formă 
de cilindniţ şi preoţii io timpnl secetei o ro- 
stogoliau pna Borna, ca sft vină ploaia (v. Aqoi- 
licium). [Atm.) 

(ilotofaiă Dumiau caraliştii şi alchimiştii evului 
media mijlocul de a preface ori ce materie în 
aur, mijlocul prio care se pot înlătura din corp 
toate relele şi prio care se poate reinoi viaţa. 
Tot aşa se numia şi mijlocul aniversai de sola- 
ţinne (meiutrum universai^). Cu acest înţeles 
expresiunea se află chiar într'o şuiere atribuită 
lui Aristoteles: De prwtioa lajudis idiilosophici. 
In înţeles figurat sub «piatra înţeleţcianii* se 
înţelege astiMi pntmsB şi a^rimea ^nritalai de 
a afla ca intesnire mijlooBl pentru reeolTitea 



— Lapsns. 63 

vr'unei probleme, desl^;area vr'und diestiuni 
pusă în discuţiune. [PI.] 

LapKhli, în mit. grc. un popor selbatec pe 
mantele Peneios in Thessalia. 8e (Jicea, ci L. 
se derivă dela Lapithea, un fiu al Ini Apollon 
şi că an trăit în resboaie cu Centaurii. Mai târ(}iu 
au fost respinşi in partea nordică a muntelui. 

Laplaoe, Pierre Simpn, mar^s de, matematic 
şi astronom frc., n. 28 Martie 1749 in Beau- 
mont-en-Auge, deiiart. Calvados şi f 5 Martie 
1827 în Pftns. Mai fintaiu a fost prof. la şcoala 
militară din locul seu natal, de unde f^uose în 
Paris ca examinator la oorpol de artilerie ; oStva 
timp a fost şi ministru de interae. L. s'a ocupat mai 
cn samă ca chestiuni astronomice şi în scrierea 
sa >Traite de la mecaniqne celeste* (1799 — 18^) 
a cercat Ră dee soluţiune pa cale analitică tu- 
turor problemelor astronomiei mai noue. L. a 
dovedit pentra prima dată stabilitatea depărtă- 
rilor medii ale planeţilor dela soare, variaţiunea 
mişcării sateliţilor tui lupiter, perturbaţiunilor 
planeţilor lapiter şi Saturn. Mai celebru a de- 
venit însă prin descoperirea «dstemului seu cos- 
mogonic. 8or. : Trăite de la micanique celeste, 
17^—1826; Expondcn du systeme da monde, 
170(i; Thâorie analytiqne des probabilitesj 1812. 

La-Plata, l) oraş şi ciqiitala provinciei Bnenos- 
Ayres, în America de sudj republica Argentina, 
are 65,000 loc., între can sfint mulţi Francezi 
şi Oermani. 

2) Bio de la Plata (>rial de argint*), estnariu 
în America sudică, format din confluenţa rîu- 
rilor Paraua şi Oruguay, 320 km. lung, 225 km. 
lat; basinul 4.040,000 km*. 

Laponi, popor din seminţia finn-umcă, în re- 
giunea nordica a peninsulei scandinave, cam 
25,000. Se ocupă cu pescaritul şi vânatul; în 
parte trăiesc viaţă nomadă, fllndu-le unica avere 
ciopoarele de oerbi-elani şi reni. Teritorul lo- 
cuit de L. aparţine Svediei, Norvegiei şi Busi^. 
(v. Tipuri asiatioe, tom. I.« pag. 287.) 

Lapoala, ţeara locuită de Laponi, la nordul 
Europei; în privinţa politică L. e împărţită la 
trei ţeri : iMppmark cu ^8 loc. aparţine Sve- 
diei ; Pintmarken, cu 18,287 loc. e a Norvegiei, 
iar restul (Finnlauda de nord şi peninsula Kola) 
ca ca. 3400 loc. o a Rusiei. 

Lappa, (bot.) Arctium L. (v. ac.) 

Laprade, Victor de^ poet frc, (1812—1883), 
stă cu totul Hub influent lui Lamartine. Poema 
sa cea mu remarcabili se numesce •E^sytdtă*. 
Fâ ales academician în locul lui A. de Mosset. 
L. a msă publicat: >0de8 et poemes*, •Poâmes 
evangeliques*, >Le livre d'un pâre«, ete. 

La^psana L., sin. Lampsana Juss., (botan.) mic 
gen din fam. Compositelor, trib. Cichoriace^oT, 
cuprinde vr'o 3 sau 4 specii de plante erbaoee 
anuale ou frunze alterne, cu flori ^bine, dispuse 
în mici capitule homogame ligutiflore, cari la 
rfindul lor sunt ţii ele dispuse in panicule laxe. 
In păr^le noastră cresoe prin tufişuri şi păduri. 
L. eommuniua L. numită de popor Sgrăbun- 
ţică, Salata oTinelai, Iarbă de sgaibă, 
Iarba sgaibei. ^ [Z. C. P.l 

LapsI, (lat,J nume dat în vechime creştinilor, 
oari sab presiunea persecuţiunllor pfigSne s'an 
lăpedat de creştinism. 

LapMS, (lai.) eroare, oftdere; Lapnu CeUami, 
T. CalamoB. 



Digitized by Google 



64 



L&ptiria — Lapte. 



Lip tăria aan iadostria modernă a laptelai a 
luat o desvoltare eooraiă numai în timpurile din 
urmă dela anii 1870 încoace dela inventarea 
sistemei de a smântâni laptele dulce prin forţa 
centrifugală, care a dat loc la o industrie din 
cele mai grandioase şi pretatindenea a pâşit prin- 
cipiul asooîaţiunii îd locul producţiunii partica- 
lare şi de casă. Lăptăriile mari cooperative sunt 
a^i adeverate fabrid, ca clădiri, iostala^uDi tech- 
nioe, maştneriî, daraveri băneaci, etc. L. mari 
societare praluoreasă ^\nio între 2—10,000 litri 
de lapte, pe cari il transformă prin forţă de 
abar, apă ori ou motor de benzin îo unt ^ 
brflnxători, pentru a-i da o valoare mai mare 
sab un volum mai mic, şi a spori conservarea 
si transportabilitatea laptelui. Prin forţa centri- 
fugală se alege smăntâna din laptele dulce fără 
a-Ilăsa să se stringă ori înăcrească, şi apoi îl 
smăntănesce până la 0'25Va, pe când la sistema 
veche tot mai românea 5 — 0'75*/« de unt în 
el. Din laptele astfel smăntănit se produce şi 
UD unt fin de un gust şi aromă delicată, care îl 
face apt pentru comerciul mare în stare proaspetă 
sărat on nesărat. Sistemele mai des usitate la 
smăntânirea laptelui sânt: Separatorul lui de 
Laval; centrift^ daneză a Itu Wain şi Bar- 
m«ster j centt if uga de lapte a Iui Lefeld si Leutsch, 
1885, Şl sistema mai vecbe a STedezolai Svartz, 
prin punerea laptelui în NU cu apă rece. 

Lurte, lichidul secretat de glandele mamelare 
ale femeii şi ale animalelor mamifere de sex 
femeieso după nascerea fetului, destinat a con- 
stitui primul tui aliment; luat dela unele ani- 
male domestice (vacă, bivoliţă, oaie, capră) prin 
mulgere regulată, L. servă şi pentru hrana oame- 
nilor de toate etăţile. Pentru copilal non-născut 
L. de femeie este singurul aliment potrivit, din 
oansă oă conţine în propor^une justă materiile 
nooesare pentru fbnnarea corpului omenesc, 
pentru înloouiTeasubstanţelorlui pierdute, peotm 
întrecerea foncţinnilor vitale. Pentm omol adult 
sănătos L. diferitelor animale nu poate servi ca 
aliment exclusiv, din causă că materiile nutri- 
tive ale L.-lui siînt diluate cu o cantitate prea 
mare de apă, astfel că omul adult ar trebui să 
ooDBome 4Vţ litn de lapte pe di, cantitate pe 
care n'ar pute să o digere, sa o utiliseze complet ; 
pe lângă alte mâncări şi ca constituent al dife- 
ritelor cmcate, L. este un aliment preţios şi pentru 
omul adult, şi popoarele civilisate cari produc 
şi consumă nuiti^ţi mari de L., ca Svedezii, 
Olandezii, parte din Germani, prosperă. Este re- 
gretabil, că in Bomânia pTodacţiunea şi con- 
sumul de L. sftnt slabe, că ţeranul ca şi pro- 
phetaml mare oonoentiează toată activitatea în 
cultura cerealelor ţi n^ijeaxă c reşce rea vitelor, 
prodnoerea de carne, de lapte ^ de derivatele 
laptelui, oă vaca ţeranului dă puţin lapte, din 
causă oă DU este îngrijită, că nu este ţinută 
curat, DU este bine adăpostită şi nu de ajuns 
hrănită. Prin satele române este prea mic nu- 
merul vacilor cu lapte cari ar pute da hrana 
copiilor, mai ales celor de curând înţărcaţi, şi 
tocmai nutrires copiilor mici cu alte alimente 
în loc de L. rate cansa deselor gastro-eoterite 
mortale. L. este un lichid alb sau alb-gălbuio, 
cu gust dulceag, cu miros oaraoteristio, o emol- 
siune a untului, o eolotiane apoasă de albnmină, 
caseină, laotosă (cahftr de lapte) şi de a&niri mi- 



nerale îo oari înoati Robote mici de nnt Pro- 
porţiunea acestor nutferii variasă nu numai Ia 
diferite genuri de animale, ci şi la animatele de 
aceeaşi specie după timpul petrecut deia nas- 
cerea fetoloi, după hrana şi îngrijirea anima- 
lului, după sănătatea lui, după timpul când Li. 
a fost mula (seara laptele conţine mai mult unt 
decât dimineaţa). Femeia dă in termin mediu 
1 litru şi jumetate de lapte pe (}i; vaca dâ 
5—30 litri pe <ţi timp de 150—360 ^le. Vacile 
şi bivoliţe castrate (căror s'au scos amendoî 
ovarii) dau lapte şi 2 ani. Greutatea ^teoifică a 
laptelui variază dela 1-029 până la 1-034 (a[>a = 
1*000). Compositia medie a diferitdor feluri de 
L. este cea următoare : 100 păr^ de L. oonţia : 

BftrnH 

Api CaBeiuS Albom. Unt Zan&r minor. 

L.femeiei 87— 060 1-25 3-90 6-— 0-45 
„vacii 87-- 3-- 050 3-70 4-80 0-70 
„bivoliţei 84-— 3-50 0-50 7— 4— 0-87 
„ măgăriţei 89-50 0-67 1-55 X-64 6-— 0-5O 
„ caprei 87-30 3 — 50 4 — 4 40 0«0 
„ oaiei 81-30 5-— 1 — 6 80 4 70 O'SO 
Substanţele minerale con^nute în la|ite sunt : 
potasă, sodă, calce, msgneBte, oxid de fier, acâd 
fosforic, add sulfuric şi chior; L. de femeie 
conţine mai multă pota;^ acid sulfuric şi chior, 
L. de vacă mu multă calce şi acid fosforic. L. 
de femeie are reaoţiune ^calină, L. de vacă re- 
acţiune amfoteră (în aoelaş timp alcalină şi aoidă). 
L- animalelor carnivore reaoţiune acidă. Colostru 
se Dumesce L. gros dela finele gmtaţiuiiei, sărac 
în caseină, bogat în albumină şi în săruri mi- 
nerale, care are o acţiune puigatjvă; după facere 
se restabilesce composiţia oormală a L-lui. Com- 
posiţiunea L.-lui de femeie difere de acela de 
vacă, este dar natural, că în primele luni ale 
vieţei oopilol nu se poate tsne hrini cu L. de 
vacă nemodifioat, i-se adaugă dar 18"/« apă şi 
2-5«/« laotosă (sahăr de L.), Oărtner mai adangă 
şi o mică cantitate de ua^ separat cu ajutorul 
aparatului centrifug. Această piodtfioare este greu 
de executat afară de laboratorii speciale, cari 
dau garanţii de operaţiune oorecUi; afaiâ de 
aceasta caseina L.-lut femeiesc coagulează în 
presenţa aoi^ilor stomacului, formând tlocoaoe 
subţiri, cari se disolvă lesne, deoarece caseina 
L.-lui de vacă inchisf^ în bucăţi groase, cari 
se digeră anevoie. Apoi după ieşirea din glandele 
mamelare L. se descompune lesne dacă du este 
bine conservat, de aceea trebue să reculegem în 
primele iuni ale vioţei copilolni la uutrirea Iui 
artificială cu L. de raoă oamu in oaşul extrem, 
oftnd mama oopilnlni so află în imposibilitatea 
absolută a alăpta singură copilul şi câud n'are 
mijloace a-i procura o doică. Femeia este da- 
toare să-şi alăpteze singură copilul şi numai 
unele boale o pot scuti de împlinirea acestei 
datorii. Mortalitatea copiilor proprii ai doioelor 
este excesiv de mare din cansa nutriiei lor 
iraţionale. 

Deoarece la alăptarea naturală L. intră direct 
şi nemodificat din sfîroul ţiţei îo gura sugarului, 
la nutrirea artifici^ă, în lungul drum ce face 
dela ţiţelB vacei sau ale bivoliţei până la bazele 
copilului, L. are multe ocasinni a se descompune 
şi B se infecta. Dela njerol oecurăţit al vacei, 
dela mftnile nespălate ale persoanei care o mulge, 
dela vasele rea întreţintâe în oari se culege şi 



Digitized by Google 



Lapte. 



56 



ae tnuisptHutit L., dÎD atmosfera mnrdaii a lo- 
calelor m cari se ţ&strează, dia a^ infectă cu 
can Be ftdsificâ L., latii ÎDtrînsnt diferiţi micro- 
organismi oari proroacă fermentarea Ini şi for- 
marea de corpuri noai. în parte de natora toxici, 
cari n'au existat în L. curat, corpuri capabile 
a produce intoxicaţiunea ciclismului fraged al 
miculai copil, diferiţi garmi patogeni, capabili 
a provoca boale infecljoase. Chiar în L. curat 
şi bine conservat sa observă după un timp oare- 
care prefaceri spontanee, caseiaa se separă dela 
celelalte oonstitnante fi apoi se pot deosebi trei 
«tratări: deasupra Bminttna (cremaK oare cu- 
prinde cea mai mare parte a nntniui din L.; la 
mijloc seral L.-lnt, bogat în laotosă şi în săruri 
minerale ; Ia fund cea mai mare parte a caseinei 
L -loi. Dintre bacterii, cari după intrarea lor 
accidentală în L. prodnc stricarea Ini, eSte cel 
mai coman bacilul acidului lactio care transformă 
lactoea în acid tactic, şi dacă fermentaţiunea 
înaintează se nasce şi acid acetic şi alcool. C6nd 
cantitatea acidului lactic a ajuns la 2*/m L. coa- 
gulează. L. închiagă şi după adăugire de ori 
care alt acid, de alcool ori de chiag, stomac de 
miel sau de viţel uscat, de care se servă ciobanii 
la prepararea caşului; cu 1 gram cbiag se pot 
coagula 30 litri de L. Chimutnl francez Du- 
daox a gint în L. ren conservat, mai ales in 
ac^ ^nnt In localuri calde, mai multe alte 
fermente aeroUi (cari trăiesc numai în preseoţa 
aeralnî)j dintre cari cele mu importante sunt: 
Tyrothnx tenuis, T. Bliformis, T. genicnlatos, 
T. distortua, T. tnigidus, T. scaber, T. virgula, 
cari modifică oalită^e albomiuei şi caseinei din 
U, şi mai muite specii de Tyrotbrioe anaerobii 
(cari trăiesc fără aer) în L. care începe a pn- 
tretJL Aoeşti mioroorganiami produc în L. sub- 
stanţe toxice, cari explică vărsăturile şi diareele 
cholerîforme, observate mai ales în timpul verei 
la copii mid hrăniţi cu L. rea oonservaL Di- 
ferite boale ale animalelor cari ne dau L. ii pot 
coffioaioa calităţi Tătemătoare, mai ales dacă 
boala s'a locallsat în vger; în general însă aceste 
calităţi sânt moderate prin fieriierea prelungită 
a L-IuL Boalele cari în această privinţă ne in- 
teresează sunt: Febra aftoasă (durerea de gură 
şi de onghiiX Dălacul (Postula maligna, Căr- 
booe). Turbarea, Caccenil, Febrea puerperală şi 
alte Septicemii, Tuberoulosa. Se impune dar pe 
de o parte controlul sanitar (veterinar) eficace 
al grajdurilor, al producetorilor şi comercianţilor 
de L., priv^bierea procedărei la mulgere (spă^ 
larea metodică a ugerului, a mânilor, a vaselor, 
filtrarea L.-Ini prin pânză carată, culegerea Ini 
în vase carate, în looal carat şi reoon»), iar 
pe de alta Uwm să se recomande oonsamato- 
rilor fierberea L.-lai, ^ sa oprească pe oAt e 
posibil mincarea de L. crud. L. a fost aousat 
că servă drept mediu pentru transmiterea unor 
boale infecţioasa, că dacă într'o casă a apărut 
^M^attQa, Pojar, Variola, Febra tifoidă, Dif- 
teria, Cbolera, L.^ care vine din aceea ca^ 
tianspoartă boala în oasele consumatorilor; în 
asemenea casnri sau lăptarul însuşi constitue 
vehiculul de transmitere, sau vasele de L. au 
fost spălate cu apa murdară care conţinea germii 
bualelor îo chestione. 

Pentru distrugerea miorooiganismilor din L., 
ÎDcăljiDi L. proaspet timp de o jumătate oară 



la 65*— 70* C, punând vasul cu Ivpto într'on 
alt vas mai mare umplut cu api fierbinte, această 
încălzire ajunge pentru caşurile ordinare, prin 
ea să omoare bacteriile Tobercutosei, Febrei ti- 
foide, Cbolerei, ale supuraţiunei. nu însă şi 
sporii bacteriilor. Unii igienişti mai exi^nţi re- 
comandă steriliaarea L.-lui proaspet pnn înoăl- 
(jirea în timp de o oară ca ajutorul de vapori 
fierbinţi, după Hueppe şi Soxhiet la 100* C, după 
Pasteur la 120* C. La încălzirea până Ia 120* C 
se modifică gustul şi aspectul L.-lui şi noii spori 
resistă chiar la aceasta temperatură; este dar 
necesar să îngrijim ca L. să provină dela ani- 
male sănătoase. 

L. se Mnfică: prin scoaterea smăntftnei şi v§n- 
(}area L. lipsit de unt drept L. complet; prin 
adăugire de apă; prin amendone manipulaţii de 
odată (sustragerea de smântână şi adăogirea de 
apa) ; prin amestecarea cu făină ori cu scrobeală 
a L. decremat sau diluat cu apă ; prin adăugirea 
de materii conservatrice cari opresc fermen&rea 
şi prin urmare coagularea U, ca Soda, Bicar- 
bonat de Soda, Acid boric, Acid salicilio, Acid 
benzoic, Formalina (Aldeida fonnică). La exa- 
minarea L. se cercetează mai ântâiu aspectul, 
coloarea, consistenţa, odoarea, fţustnl a cu Lacto- 
densimetrul greutatea Iui specifloă. L. de vacă 
natural are greutate speoifică de 1-029— 
L. de bivoliţă de 1*032; după adăogire de apă 
greutatea specifică a L. scade; după scoaterea 
smâotânei neutatea lai ^pacifică oresoe ; iar în 
caşul când L. a fost faismoat deodată prin de- 
părtarea sm&ntănet şi prin adăugirea de apă, 
greutatea lui specifică poate fi aceea a L. normal. 
Singura examinare cu Lactodensiinetrut este dar 
suficientă numai în caşul negativ, ofind resul- 
tatul nu corespunde cu densitatea L- normal, 
iar în casul când densitatea este normală trebue 
să completăm examenul prin determinarea chi- 
mică a cantităţii de unt, si oonstatăm prin re- 
active chimice prezenţa cUferitelor substanţe oon- 
servatrioe. In Regatul Bomftn este oprită atftt 
ven^area de L. smântănit (L. din oare s'a scos 
smântână) precum şi adăogirea de materii oon- 
servatrice şi antiseptice chiar în cantitate mi- 
nimă. L. constitue un bun aliment sub diferite 
forme: ca L. dulce, smântână dalce, smântână 
acră, L. acru, L. covăsit, iaurt, L. bătut, Eefir 
(L. acrit prin adăugirea uuui ferment de acid 
lactic special, baccil oaucasic), asemenea ne dau 
derivateli! L.-lui : untul, brânza, urda, caşul dulce, 
caşcavalul alimente preţioase. Senil de L., li- 
chidul bogat în lactoaă (zahăr) şi în sărurile 
minerale ale L.-lui se întrebuinţează la g&tiraa 
unor mâncări şi pentru îngrişarea unor bolnavi 
slabi. Conservarea Ii.-ui este dificilă, din oaastt 
că oon^ne o cantitate mare do apă şi cS Ia eva- 
porarea ei îudieagă parte din oaseiua ^ albu- 
mină, formând pe suprafaţa fieriurei o pieliţă care 
se depărtează pentru ca să nu oprească ev^w- 
rarea ulterioara. Iu unele conserve de L. aceasta 
pierdere este îndreptată prin adăugire de albuş de 
oue. L. elveţian condensat mai conţine 8% zaiiăr 
cristalisat. Nici una din conservele de L. nu cu- 
prinde toate constituantele L -lui în aceeaşi pro- 
porţiune ca in L. normal. L. se poate păstra 
nestricat mai multe ^ile la tempen^ra scă4ată 
de cel puţin + 7* C, mai ales dacă a fost fieri 
încercările f&oute cu îngheţarea L.-lni ^ cu 



Digitized by Google 



66 



Lapte de nagnesia — I^res. 



transportarea lai in bastimente şi vagoane fri- 

Krifere n'aa dat ptoS aenm resoltate praotioe. 
nnhe oraşe mari eziatt atabiKmente spe- 
ciale, oondnse de oameni însestraţi cu onoos- 
cinţele neoesarie, aflate mh coatrolol sompalos 
al admiDistraţiuaii sanitare, oari pun în comercin 
în vase închise ermetic diferite feluri de L. 
a cftrui paritate este garantată, oare provine 
Duma! dela animale simătoase şi oare a fost 
muls şi umplut în rase ou toate precauţiunile 
de asepsie; ele vend pe lăo^ L. natoral, L. ste- 
rilisat, imitaţinne L.-iai de femee preparat dup& 
indicatiunea Ini Oaertner, pose şi în sticlaţe 
mici de câte 150 grame, pentmca prin deatu- 
parea repetată a unui vas mare şi prin trans- 
xosianea L.-lai in stiolnţe mici m na i-se dea 
ocasiane a-se iDfecta prin gertnii cari inoatft îu 
atmoeferft. Aoele stabilimente se servesc la fa- 
bricarea L.-lm lai Oaertner de aparate centri- 
fuge pentru separarea untului ; trebue să se in- 
tenjicft ca residaele scoase din aparat, bogate 
în microorganismi, să nu fie întrebuinţate pentni 
hrana animalelor, spre a nu se da ocasiune la 
infectiuni nuoi mai ales de natură tuberculosă. 
Dintre surogatele de Jj. oel mu respfindit este 
făina Nestle, pulvere groasă preparată din pes- 
meţi muia^ îu L. curat ■, stomacul copiilor mici 
tn(^ nu produce fermentai diastatic necesar 

E intra digerarea aHmentdor amilaoeej de aceea 
ina NesUo na se poate da copiilor in primele 
6— (f Ioni ale vietei. 

(Iii: I. Felix, Cresceres igienică a copiilor, 
instrucrtii populare pentru mame. Bucuresci, Im- 
primeria statului 1^2; Begulameotol asupra pri- 
ve^erei sanitare a alimentelor şi beatarflor. 
Bucaresciţ Imprimeria statului 1895: lostracţii 
pentru controlul şi examinarea laptelui din co- 
meruiu. Bucuresci, imprimeria statului 1897 ; 
S> Stoica, Dietetica poporală. Braşov, 1897; P. 
I. Ooeana, Ovariotomia la iapă, vacă, bivoliţă, 
scroafă şi căţea. Bucuresci, 1899; A. Foltzer, 
Analîsa alimentelor şi beutarilor. Bucur., 1900; 
Gcaterina Arbore-Ralli, Mama şi copilul. Bucu- 
reat^f 1900; D. Buzenchi, Priviri critice asupra 
agricHiltaTei şi prSsilei vitelor. Iaşi, 1900.) 

[I. Felix.] 

Lapte de noResla, soluţie zaharoasă, ameste- 
cată cu magnesia carbonică. 

Laptele otnelnt fi lapt^ cucului, numiri popu- 
lare ale mai multor specii de Eaphorbia L., şi 
mai cu samă ale speciilor : Euphorbia belioscopia 
L. şi Enpborbta platbypbylos L. 

LÂptfl virginal, un cosmetic pentra piele, compus 
dinlnnctara alcoolică de reşină de Benzoe ame- 
stecată ou apă. 

UptHcl, numele vulgar al plantei alimentare 
Lactuca sativa L. (v. ac.). 

Lăptaou oale^ numirea populară a plantei Te- 
lekia speoiosa Bmgt (v. ac.}. 

Lăpiif, Munţi, grupă de mnnti în Ungaria, 
în regiunea, unde vin în atingere comitatele 
Maramureş şi Soinoc-Dobftoa. Piscul cel mai înalt 
e Prislopul m.). Se compune din traohyt; 
in et se aflS mine în mai mtute locuri. 

Lăpuful ungurcBC, {magb. Magyar-Lă|ios) co- 
mună mare în iVs., oott Somoc-Dobâca ; 2014 loo. 
Români şi Maghiari ; are judecătorie cerc, pre- 
tură, şcoală elementară română gr.-tat, etc. şi 
tirgon de ţeară vestite. 



Lăpuful rowtânetc, oomonă mare, cott Soluoc- 
Dobfica, 2706 loo. Români în majoritate şi Uagfa 
on turnătorie de fier. 

Ll^uş, protopopiat gr.-cat., aparţinător die- 
oesei Oherlei. Se oompane din 12 paiochu şi 
cftteva filii, ca 10,696 de crsdincioei. 

Lăpauta, corn. rur. în Rom., j. Vâlcea, com- 
pusă din 4 căt. ou 1853 loo. (Dioţ. (ţeogr. 1893), 
oari se ocupă ou afţricaltara şi prăsirea vitelor ; 
se cnltivâ şi gândacii de mătuft; oom. are 4 bi- 
serici şi o şcoală 

LăpHţaa, 1) L. sau Lopu^na, afluent al Pru- 
tului şi vechiu ţiaat în Basarabia. Rîul L. curge 
în judeţul Băl^, posede un braţ ou numele Mărză. 
Tot în acelaş judeţ se mai află şi un sat cu nu- 
mele Lopuşna, care are presto 2000 loo. Români. 

2) Lăpufna sau IjopufnOj sat îu Bucovina, 
renumit oa loc de saUde reci şi de recreaţiane ; 
atenentă Ia paroobia Berhomet pe Şirete, moşie 
boierească în căp. si j. Vijni^i, are 1090 loc. 
^35 ort.-or., 136 rom.-cat, 119 mos.), o şooalft 
primară, staţiune de cale ferată. 

Lăpuaeaaa, ylfeaMUMlrt^ domnul Moldovei, v. 
Alexandru, IV. 7^ tom. I., p. 101 b. 

Lăpvttic, 1) L. com. mioă în Banat, cott. 
Caraş-Severin, 1986 loc. (1891) Romani; hotar 
9589 jug. cat. 2) L. oom. mică în acelaş comitat, 
275 Ioc. Români ; hotar 2233 jug. oat 3) L. (ong. 
Laipuawyak}, oom. mică îo Trs., coti. liunedoara, 
557 loc. Români; hotar 1617 jug. cat 

Upiifaleel, com. mică în Ung., oott. Caraş- 
Severin, 739 loc. Români, hotar 3012 jog. cat. 

Lar, (HyM>a^Lar, Sitnia longitnana), namit 
şi gibon oa mâni alba, o măimaţă din genul 
Jibonilor (hylobates), fam. Catarrhinelor, ord. 
Pithecilor. Are perul negrn saa gălbiniu, înalt 
de vr'o 90 cm. Trăiesoe in peninsola malaioă 
şi Tenasserim. 

\M%^(Larunda), o 4eitate veche latină, deitate 
a pămentalni, morţii şi a tăcerii. După un mit 
mai nou, L. a fost o nimfă, oare a descoperit 
Innonii tainele lai lupiter eu ^ioa lataraa, pentru 
oare lapiter i-a răpit graiul, iar M^srcarius a dus-o 
Ia Kami din lumea de jos, iasă a iubit^o şi ea 
i-a născut pe lAri (Lares). [Atm.] 

La raoherehe de la pateniiti ast Intardlte, (frc) 
o regală de drept civil şi de ordine publică, re- 
gulă care există şi în cod. oiv. român, la art 307. 
Astfel, un copil n'are voie să dovedească cine 
e tatăl seu, daca mama sa l-a născut în timpul 
pe când na era căsătorită. Totuşi, la cas de ră- 
pire a mamei, când epoca răpirei va corespunde 
oa aceea a zămislirei copiluloi, răpitorul va pute 
fi declarat, dnpă cererea părţilor interesate, pă- 
rinte al oopiloloi. Această declarare este insa 
platonică, căci oopilnl n'are nid un drept la 
moştenirea tatălai sea natoraL Cercetarea ma- 
UrniMt^i, în schimb, e totdeuna permisă, de- 
oarece: mater semper certa, pe când tatăl e 
semper incertns. Această dispoeiţiune e nedreapta 
şi va trebui să dispară din lege. 

Larental, (LarnOalia), in mit. romană o ser- 
bătoare, ţinută îu 22 Dec. pentra Acea Larenţia, 
care toată avuţia sa a lăsat-o poporului roman. 
In acea <}i i-s'a adus sacrificiu de moarte (po- 
manâ) în Velabrum, uude a fost mormentul ei. 

Lares, (în sing. Iar) adecă: larii, la Latini 
spirite metamorfosate (strămutate), conaderate 



Digitized by Google 



Digitized by 



Google 




1. LarÎDgele vetjut dioaiate. 

1) Osal hjoid. 2) Cnrtila^ul tiroid. 3) Cornul saperior al 
acestuia. * 4) Apnrntul liiţamontar Intre Osul oyoid ţi 
Cartilugiul tiroid, o) Lip"iiE'ntul cricM-tiroid media. 6)Mus- 
culnl stenio-h.void. 7) si 81 Miisciilol thyreo-hyoid. 91 Mue- 
culul storno-tiriiid. 10) Mascalul cricii- tiroid. IL) Carti- 
laţţiat cricuid. 12) Trachea. 




3. Laringele ve<ţut dinapoi, după depărtarea 
muBcuIaturei. 

1) Epîglota. 2) Cornul snperior şi 3) inferior «1 Cartila- 
ţiuluî tiroid. 4) Cartil^ul cricoid. 5) Cartilajîiul aryte- 
noid. 6) Cartila^ial lui Santoritii. 7] Oartilapul lui 'Wris- 



borg. 6) Mucoiv^a. 9) Trachea. 




5. Orificiul superior al laringelui văjut prin 
laryngoscop, în timpul fonaţiunii. 

l) Epiţiota. 2) Cnrtilagiul lui "Wrisberg. 3) Cartilaf^iul lui 
Saatonni. 4) Glotta (închisă). 6) Uoardn vocali. 6) Ven- 
tricul. 7) LigamoDtal tireo-arytenoiil superior. 




2. Lariugele veijut dinapoi. 

11 Epiglola. 2> Cornul superior şi 3) inferior al Carti- 
Iniţiului tiroid. 4) Cârtii api ui cricoid. 5) Cârti Iniţial Ini 
\Vriaberft. B) Carlilapul lui Santnrini. 7) Musculul 
ar.vtemud nblicoii şi S) tmnavers. îl) Muscalul crico- 
aryt«noid posterior. 10) Trachea. 



4 




4. Laringele In legătură cu Osul hyoid 
şi Tracbea. 

I) Osul hyoid. 2) Cornul min şi 3) mare al acoatuin. 
4) Epitriota. 5) Cartilajul tiroid. 6) Comol superior 
al acestuia. 7) Cartilagiul cricoid. fi) Lifranieatiil crico- 
tiroid mediu. 9) Caitilage de ale Tracheei. 10) Trachea. 

II) Locul pentru tracheotomie. l'2i Bifurcaţia Tracheei. 

13) Ramul BtAn? şi 14) drept al Tracheei. 



Digiiized by Google 



LftTgfaetto — La 

ca genii ^ritoii ai caselor, iar Ia Romani 
an fost sofletele bune şi curate ale moşilor şl 
strimoşilor din familie. La ÎDceput se venera 
numai un >Iar familiaris; care se închiptiia 
ca geniul aper&tor al famiUei ^ al casei ţ>lar 
pater*), mai tănjin se credea, oă fiecare familie 
san «asE are c&te doi lari. Io Atriam se aşezau 
icoanele dopitte din lemn ale Larilor. Serbă- 
toaiea mare a Larilor, Damit& Laralia, se ţinea 
în I Hain, dar anmai in familie, şi Gkri con- 
caraal vre-snai preot, cici în onltal Larilor, stă- 
lâna şi stăpânal casei împliniau toate cele re- 
ligioase. Afară de larii familiari se mai venerau 
ţi violet (de dramuri), eompitalea (de respântil), 
ruraks (de câmpari), praettUe» (aperfttorii ce- 
tăţilor), publici (aperătorii statulm), mUitares 
fostăşesci) şi augusH (genii aperători ai lui Au- 
gust) şi alţii. L. în sens general aunt şi Haoee 
IV. ac.) şi se asemenao şi OeniHor (v. ac.) (v. 
temnree). [Atm.] 

Lirgbettoţ (Hal.) \îkrgai, încetişor, îo mancă 
termin de mişcare, corespundând metronomic la 
60—72 timpi pe minut 

Lăr^ae, lăţime (t. ac.), una din dimensiunile 
(t. ac.) suprafeţelor şi volumelor. 

Largt, (italj larg, rar, termin de mişcare în 
mnsicâ, corespuntjend metronomic la 40 — 60 timpi 
pe minut Molio L. e acelaş lucru, şi se ra- 
poartă la mişcări apropiindu-se de limita infe- 
rioară a lai L. Cftt peutruPMoX., e o expretiinne 
cate ar pnto fi cu avantaj înlocuită prin Larghetto. 

[T. O.] 

Urtag — , V. la Laryog — . 

Laringe, (Larynx), oiţanul vocei; el e situat 
la partea anterioară şi mijlooie a gâtului şt co- 
manioâ în ana ca faringele, iar în jos cu traohea, 
astfel Gă aeml expirat din plămâni pune în joc 
coardele vocale inferioare şi produce vocea. 

L p format de: 1) un schelet cartila|ţinos, 
compus din cartilagele: tiroid, crieoid şi ari- 
Unoidf a Iu» Wrisberg, Santorin şi epiglota, 
şi din diferite membrane ligamentoase, cari unesc 
cartilagele între ele, 2) muşchii, 3) mucoasa, 
4| arteriî, 5) vine, 6) limfatice şi 7) nervii. 
Muşchii sunt în numer de 11, ei mişcă carti- 
lagele ^ au de scop de a schimba tensiunea 
crardelor vocale ^ forma oriSoinlui dintre ele 
(giutta). Mucoasa acopere toatt snprahţB internă 
a laringelai ^ e foMie sensibilă^ oăoi cea mai 
mică ititaţie provoacă o tusă violentă; ea se 
continuă în nus cu mucoasa faringelai, iar în 
jos ca aceea a tracheei; epiteliul ei e cilindric 
cu cilivibratile, afară de bardul liber al coar- 
delor vocale inferioare, unde e pavimentos. Ar- 
teriile L.-lni sânt ramiflcaţiuni ale art thţrioi- 
diane superioare şi inferioare. Vinele au aceleaşi 
numiri ca şi arteriile şi se varsă în vîna ju- 
gulară internă. Vasele limfatice formează o reţea 
bogată în mucoasă. Nervii siînt : nervul laringeu 
superior şi inferior, ramiflcaţiuni ale poeumo- 
gastricntm. L. are forma unei {ăramide trino- 
^ialare tnmdiiate oa basa in ana şi cn vîrfal 
m jos, iar în interior presintă o cavitate. In 
aceaată cavitate distii^em de sus în joa: a) ori- 
fidul superior al L., măr^oit prin ligamentele 
ari-epiglotice, şi care se închide prin epigtotă, 
când bolul alimentar trece preste ea în esofag ; 
b) vestibulul glotei, situat Ia partea internă a 
ligamentelor ari-epiglotioe-, o) ooardele vocale 



Boohefoaoanid. &T 

superioare şi orificiul situat între ele ; d) ooardele 
vocale inferioare şi oriSciul situat între ele 
(glottajj e) ventriculul, o mică cavitate, situată 
lateral intre coardele vocale ale aceleiaşi părţi ; 
f) sub coardele vocale inferioare vioe porfiutua 
aubqlotieă a L, care e mai tai^ şi limitată de 
carniagiul crieoid (care se continuă cu trachea). 
Partea cea mai importantă pentru fonaţiune ailnt 
coardele vocale inferioare, cari puse în vibra- 
ţîuno prin aerul expirat şi întinse prin muşchi, 
produc vocea. Intre boalele L. e miu frecuent ca- 
tarul (guturaiu). crupul (guşter), ftitia cu stin- 
gerea vocei, polipi, cancer, etc. Coardele vocale 
sufer de cramve sau de paratisii. Tratament 
chirui^ical, inhalaţiuni, bâi de Reichenhall, etc. 

fV. Imerwol.1 

Larinis, geo de insecte din ord. CJoleopterilor, 
fam. (jnrculionidelor. Bpeeia cea mai importantă 
a acestui gen este L. nidifiean» Guib., care se 
găsesce in Persia şi în Biria, mai cu deosebire 
in deşertul dintre Alep şi Bagdad. Larvele wde 
fac pe ramurile plantei Eehtnops un fel de co- 
coni, în interiorul cărora ele se transformă în 
nimfe şi apoi în insecte adulte. La Coastanti- 
nopole aceşti coconi se vend sub numele de 
Tricala sau Tr^ala, au o formă ovoidă nere- 
gulată, sunt mari cftt un ou de vrabie, şi conţin 
feculă, puţină gumă, săruri şi un zahăr special, 
pe care Berthelot 1-a numit tr^aJosA. Apa la 
temperatura ordinară te tumefiază, dar nu Ie 
disoalvă complet, apa iodată colorează partea 
amilacee în albastru închis. In Turcia şi Siria se 
prescrie an deooot de aceşti coconi contra afec- 
ţiunilor broochice şi catarale. IDr.N.Leon.] 

Lario, (ital.J numele Iacului Como (v. ac.). 

LaritM, capitala Teealiei, lângă rîal Salam- 
vrias, cu ca. 15,000 loc., în cea nai mare parte 
Greci, puţini Tnm, cari mai înainte erau nu- 
men^ în acest oraş, dar după anexarea 1^- 
saliei de cătră Grecia, au emigrat în Mace- 
donia şi Asia mică; A rămAni siînt puţini, numai 
iarna este o mahala întreagă plină de Arămăni. L. 
e reşedinţa unui archîepisoop, unui consul turcesc 
şi a autorităţilor pentru provincia Tos^ia. 

Utrix MIII., (botas.) ^ndin fam. Coniferelor, 
trib. Abietineae, cuprinde frumoşi arbori cu 
frunzele aoicnlare denS-fiiscioulate caduce, Qo- 
rile monoice, conurile reflexe. Acest gen are 
vr'o 8 specii, respfiudite prin regiunile tempe- 
rate ale emisferei boreale. In părţile noastre 
cresce X. Bibirica Led., iar L. europaea DC. 
cresoe numai cultivat ca plantă decorativă. Am- 
bele aceste specii sunt cunoscute de poporul 
noeiru sub namirile de: Zad, Zadă, Zadră 
şi Crin in Moldova de ans. (judeţul Neamţu.) 

[Z. C. P.] 

La Roohefouoaald, veche familie nobiliară frc, 
datează de prin seci. XI; în seci. XVI ridi- 
cată la ran^ de duce. Membri mai marcanţi: 
1) Frandec ţVI) dace de Marsillac, disgraţiat 
pentru participare la intrigile contra cancela- 
rilor Kdielieu şi Mazarin, a recâştigat graţia 
regelui la întrevenirea amantei sale, duceea de 
Longueville. Interesante şi de valoare social- 
istorică sunt Memoriile şi Maximele lui, ambe 
ogliniji fldele ale moravurilor de pe atunci, 
t 17 Martie Itî80. 2) Francisc loaif de L.- 
Bayers, episcop în Beauvais. In adunarea na- 
ţională aperător al clerului şi dinastin, pentru ce 



Digitized by Google 



68 Ia Boohe sar Ton 

impreonă ca fratele seu Pitru Ludovic, episcop 
în Saintes, a fost guilotioat (2 Sept. 1792). 3) 
Xttdovw Alexandru, ostaş, 1789 alos de no- 
bilime ia adunarea naţioDală, a pledat pentru 
emaDciparea sclavilor negri, contra secularisării 
bunuritor biser. şi pentru festituirea libertăţii 
de presă. 1792 ajuns în conflict cu Petioo, a 
trebuit să fugă din Paris. Prins în Forges şi 
excortat la Paris, pe cale a fost ucis cu pietri 
10 Oisors (14 Sept. 1792). 4) Francisc Ale- 
xandru Frideric, n. 1747. 1789—91 membru 
în adooarea nat., 1795—97 în America. Fre- 
sideot al societăţii catolice şi membru al gu- 
vernnlui, a lucrat mult pentru îmbunătăţirea 
penitenţiarelor, industriei, agrioultnrei şi spita- 
lelor. El a înfiinţat prima cassi de păstrare in 
Francia. Membru alÂoademiei. 1861 i-s'a ridicat 
moDumeot în Liancoart. f 27 Mart 1^7. 

La Roohe sur Yon, oraş în Francia, capitala de- 
partamentului Vendee. lângă rîul Yon, 1 1,390 loc. 
(1891); fundat la 1804. Mai înainte se numia 
Bourbon Vendie şi Napolion Vendie. 

„La Roanaole", (jiar politic ce apare în limba 
franc. în Bucuresci, a fost înfiinţat la 15 Oct. 
1899, prin Alex. G. Florescu, directorul lai politic. 
Acest diai' susţine ideile conservatoare. lii'agiu 
de vr'o 6000 ex. 

LarMMse. Fierre, enciclopedist frc, n. 1817 
în l^ncji T 1875. Fuse câtva timp directorul 
şooalei profesionale, fondată de Gnizot în acel 
oraş. Id 1851 deschise la Paris o librărie da- 
acă şi publică >Fleurs latines*, >FleaiB histo- 
riques*. In 1864 întreprinse publicarea memo- 
rabilei lucrări >Grand Dictionnaire universel du 
XIX siecle», terminată în 1878(16 voi. în 4<»). 

Larrey, Jean Dominigue, barou, vestitul medic 
al Iui Napoleon I, n. 1766 şi t 1842. L. este 
primul, care a făcut relaţiune asupra morbului 
egiptean do ochi, şi a organisat primele laza- 
rete ambulante, ijcrierea sa principală este: Me- 
moires de medicine et de cbirui:gie milîtaires, et 
campagties. 

L'ArronM, fpron. laronj), Adolf, poet dramatic, 
n. 1838 in Bamburţf. Dela 1863 director la 
>Dcutsohes Theater« in Beriin, Ser. Ini L. se 
disting prin umor şi oaraoterisări nimerite : «Mein 
Leopold», sHasemanns Xdchter«, «Wohlthătige 
Fraaen*, etc. 

Lamndat identică cu Lara (v. ac.). 

Larva, mască pe care o puneau actorii ro- 
mani când jucau. Cuveotul larvă mai are înţe- 
lesul de fantomă, strigoiu, apariţie înfricoşătoare, 
şi de păpuşe. [Caion.] 

Larva, prima fasă a insectelor la eşirea lor din 
ou. L. insectelor cu metamorfosă necompletă 
(hemiptere, ortoptere, etc.) se aseunenă cu in- 
sectele adulte Şl nu se deosebesc deoflt prin 
absenţa organelor de sbor. L. insectelor oa me- 
tamorfosă completă însă (lepidoptere, coleop- 
tere, etc.) au o formă ca totul deosebită de 
insecta adultă, în general sânt vermiforme, mă- 
nâncă ca vai-acitate şi fac stricăciuni considera- 
bile. In limbajul vulgar se numesc: vermi sau 
germi larvele dipterelor din cadavre şi lan'ele 
din fructe; mufafă l. Muştei vomitoria; tringi t. 
de Oestrus equi; codaţi 1. de Eristalis tenax; 
geimi de rană i. de Sarcoptmga ; careţi şi bondreţi 
(j. Mehedinţi), I. cari se fac în abcesele din 
gură. Omi^i I. de tluturi ; oue de furnici l fur- 



— Laryngospaam. 

□icelor; «CupânI ciieiiItM tp $omn L de Oastro- 
pacha neus^a şi Bombyx neustria; viermuti 
de gogoşi de rug 1. de C^ips rosae ; cari larvele 
de liucanus cervus, etc. [Dr. N. Leon.] 

Laryagismw strldulm, laringită striduloasă, 
falş crup. Laringită acută a micilor copii, înso- 
ţită de accidente de sufocaţie, adeseori grave. 
E causată de o receală şi apare noi^tea, când 
copilul se trezesce foarte agitat^ cu o tusa răgu- 
şită şi ctgomotoasă, cu vocea stinsă, sufocaţie şi 
faţa congestionată. Accesul poate să dureze dela 
Vi~lVi oare şi să reapară noaptea viitoare. 
Boala nu e gravă şi numai rareori mortală. 
Tratamentul constă în aplicarea pe partea ante- 
rioară a gâtalnî de cataplasme foarte calde saa 
a unui burete mnlat în apft ferbinte, in inha- 
laţii cu .vapori de apă caldă şi în administrarea 
de lapte saa o poţiane gumoasă caldă, a unoi 
vomiUv, etc. [V. 1.1 

Laryngf tis, Laringită, inflamaţianea laringelui. 

L. acută, e caosată de receală, ^pete, inspi- 
rare de pulbere şi gazuri iritante ; ea se observă 
de asemenea în decursul pojarului, scarlatinei, 
erisipelului, febrei tifoide, etc. Simptoamele ei : 
vocea răguşită şi chiar stinsă, tnsă dureroasa, 
respiraţie puţin îngreuiată şi rareori febră. Tra- 
tamentul : beatori calde şi diaforetice (ceaia de 
teiu), calmante, revnlsive saa comprese Friessnitz 
Ia partea anterioară a gâtidai. 

L. duronieă se deevoaltă din cea acută san 
apare oa chronică deodată. Ea se observă la 
fumători, alcoolici, cântăreţi, şi e caracterisată 
prin: vocea răguşită sau stinsă, tusă, lipsă de 
simptoame generale. Tratamentul consta în: in- 
halaţluai de vapori de apă caldă, cauterisări 
intra- lari ngeale ca soluţii de nitrat de arant, de 
sulfat de cupru, revuisive înaintea gâtului, re- 
pausul vocei, evitarea căuşelor, cari au produs-o, 
o cură de ape minerale (Slănic, £ms, Tichi, etc.). 

[V. L] 

Laryngoolilnirola, ohirargia laringelui, este to- 
talitatea operaţiunilor ohiruigicalSf oe se practica 
asupra lariogolui. [Y. LI 

LaiyagophtIaU, laringită tuberculoasă. E o la- 
ringită ulceroasă, de natură tuberculoasă» care 
complică adese tuberculosa pulmonară şi e carac- 
terisată prin tubercule, situate pe coardele vo- 
cale inferioare, epiglotă şi în ţesutul submucos, 
care apoi se olcerează. Himptcâmele sunt: tasă 
f. penibila, voce răguşită sau stînsă, expectoraţie 
mucu-punilentâ şi câte odată sanguinolentă, în- 
ghiţirea dureroasă, câte odată aocese de sufocaţie, 
datorite unui edem al glotei, şi starea generală 
slăbită. Decursul e încet şi sfîrşitul fatal. Tra- 
tamentul constă în aplicare de caustice şi cal- 
mante. [Y. I.] 

Lary>|MOOPi instrument destinat pentra exa- 
minarea interiorului laringelui- El e compus din 
o oglindă mică rotundă sau ovală, fixată pe un 
mâner şi care se introduce în fundul fariogelui. 
Cu o alta oglindă (reflectorul) se proiectează 
lumina unei lămpi, pe părţile de examinat şi 
în L. se vede imaginea interiorului laringelui. 

[V. L] 

Laryniţospaaa, o contracţiune tonică (spasm) 
al muşchilor constrictori şi tensori ai coardelor 
vocale determinată de o iritabilitate abnormă a 
centrului respirator, caro se observă la copii, 
până la vîista de un ao. Orificiul glotei, prin 



Digitized by Google 



Laryngotomia — Lasber. 



69 



care trooe aerai la plămâni, se închide, respi- 
raţiaiiea se îngreoie, a^xia apare, copilul se 
învinetesce şi remâne in oemişcare. Acest acces 
poate dara p&iă la 20 seoiuide, apoi copilul re- 
TÎiie, fSoend c&teva respirsţiiiDi sonore; uneori 
poate muri îa acces. Accesele ae pot repeta de 
mai molte ori pe <}) 9> îa timp de mai multe 
4i]e Ban septemuii ; alteori sânt laolate. In marea 
maioritate a oasuritor L. e detenninat de rachi- 
tism; câte odati surviDe la finele anui acces 
Inng de tosă mag^ireascâ. £11 se poate complica 
ca convulsiuni epitepti-forme şi tetanie. Trata- 
tneotol coDSt& în momentul accesului în: stropire 
ca apă rece, flagelare, tracţiuni ritmice tle limbei, 
fţâdîurea mocQaaeî nasale ca o pani îotrodusă 
îa nas, «i^oare de electridtate, iandaţii de câteva 
(HCâtoii de chlorofbnn. In contra reîntoarcerei 
acoeeiiltu: iii ottidnte, muşc, diloral, bromuri, 
cari orie mu adeseori an sânt cu efect; medi- 
caţione* cea mai eficace e aoea a rachitisrouloi : 
adnuiustrare de olen fosforat. [V. I.] 

Larywft— ia, operaţiane care an de scop 
a incasa piretele anterior al laringelni spre a ex- 
tirpa an polyp saa o tamoare; siuit diferite pro- 
cedee operatorii: L. anpra-tirioidiani şi L sub- 
cricoideani. [V. I.J 

Lfytţtraclwltls, inBamaţiuae a lariogelui şi 
a tracKeei, care adese e însoţită şi de bronohită. 
Acdea^ canee o determină şi acelaş tratament 
se aplici, ca la laringită şi bronobita. Ea e ca- 
racteiisată prin o dniere la partea superioară 
a sternnlni. [V. I.] 

Luyax, v. Laringe. 

Lisâre, adecă Cetitori, o sectă de protestanţi 
fanatici, Lăţită mai alee în Svedia. 8e numfsoe 
aşa fiindcă membrii ei se ocapă foarte mult cu 
cetirea Bibliei şi a scrierilor lui Luther. 

Lasear. Va^U, ministru rom., n. 1854 în 
oraşul largu-Jiu, unde părintele seu era pre- 
şedinte al tribunalului, după terminarea studiilor 
umanitare în liceul din Craiova, studiază dreptul 
Ia Paris şi în 187? se reîntoarce în oraşul seu 
ni^al, unde ae instaleasă ca advocat Face po- 
litici liberală şi se alese in 1879 primar al ora- 
şoloi, preşedinte al oonsilialui generat şi în 1863 
deputat 8e atrihnntă în Bucnresct, fiind namit 
advooat al oreditolni fonotar. DnţÂ căderea li- 
beralilor dela putere nu mai este ales în ca- 
meră pină ÎD 1895,' cand ia loc în majoritatea 
favoraută guvemulai tjturdza. După detronarea 
mitropolitului Ghenadie, îotară ca ministru de 
interne în oabinetul Aurelian; refusă a remâne 
ministru sub presidenţa lui D. Sturdza şi se 
alege vice-preşedinţe al camerei. Curând demi- 
uonează din această demnitate şi face oposi- 
^une guvernului Stardza. Dela venirea conserva- 
torilor (Aprilie 1899) nu mai e ales în cameră. 

LMCaria, sumele familiar al otai multor îm- 
peraţi de fiicea. 1204, pe când Bizanţul era ase- 
diat de cruciaţi şi de trupeie veneţiane, e ales 
împ. Tkeodor nepotul Ini Aleaiu Anghel UI, 
care do^ căderea Bizaoţalni şi-4 transpus re- 
fddenţa in Asia mică, formând imperiul nicean. 
1-a urmat (1222) ginerele seu loan III L., ace- 
fitoia ThtodorL. II, (1255), f 1258. Fiul seii, 
loan Ii, IV, îi urmează în virstă de ti ani. 
După an an tatorul seu Hichail Paleologul ii 
scoate ochii şi îl aruncă în temniţă. După el 
ajong la tron FaleologiL 



Lasoarlt, 1)X., Constantin, savant grec din 
Constantinopole, trecut (1454) în Italia, propagă 
limba elină, f ilupă 1&&0. 2) Anâreiu loan, 
fratele lui C, o. oa. 1445^ t 1035 în Roma 
Binemeritat pentru propagarea stndiilor dasioe. 

Laaoartff, consulul ras din Baour., pe vremea 
domniei lui Nicolae Caragea-Vodă (1782—83), 
om periculos pentru împOTăţîa otomană. 

Las Casaa. Bartolomeu, episcop spaniol, n. 
1474 înSevilla. In 1502 misionar în 8t-Domin^, 
a predicat evangbotia printre Indiani. 8'a in- 
trevenit Ia guvernul spiuiiol pentru oprirea per- 
secuţiunii şi apăsării indigenilor. Huiţi duşmani; 
oeea ce 1-a îndemnat să între într'o mănăstire 
a Dominicanilor. A scris: «Historia general de 
las Indias* şi Brevissima relacion de la destmccion 
de las Indiasc, tradusă în mai multe limbi, f 15€ti. 

Laa Cuas, Emaniul AugMiin Di«udonni^ 
conte, amic al lui Napoleon I, n. 1760. Emigrat, 
luptă contra Franoiei 1792, fuge în Anglia, se 
aşează în Paris oa librar 1799, după ce primul 
consul permite întoarcerea emigraţilor. Pablică 
un Atlas bistorique, ohranologique, geographique 
et genealogique (P. 1803—1804), care atrage 
asupra-i atenţia împeratului. 1808 făcut baron 
al imperiului^ 1809 camerist al împeratului, este 
întrebuinţat in diferite inspecţiani. După a doua 
abdicare însoţi la 8t.-HeIena pe Napoleon, care 
îi dictă o parte diu «Memoires*. Fiindcă servia 
oa legătură cu Europa, fii despărţit de împerat 
şi readus în Europa. 8e stabili Ia Frankfart pe 
Hain. f lB4'i. A scris Memorial de 8t-H6I6ne. 

Laţobiuca aaa Xiofcuvea, Nouă fi Vedte, co- 
mune runde, oea Nouă e parochie, iar cea Veche 
atenenţă la parocbia Vitiliuca, moşie boierească 
în căpitănatul şi j. Coţmanalni în Bucovina, are 
1748 loc. (1532 ort.-or., 87 rom.-cat., 129 mos.), 
o şcoală primară. [Dr. I. 0. Sbiera.] 

Lasciate egnl «peruza, voi ch'entrate, (Ual.J 
un vers dia ioscripţiuoea de pe poarta infer- 
nului Iui Dante, devenit proverb; înseamnă ori 
ce situaţiune desperată. 

Lascivitate, inclinaţiune pentru viaţă sensuală 
desfrenată. 

LMernitlun L., (botan.) gen din fam. Um- 
belliferelor, trib. Lasorpitieae, cuprinde plante 
erbacee vivace. Ai'est gen are vr'o 20 de specii, 
respândite prin Europa, Africa de nord, Asia 
occidentală şi rusească. In părţile noastre cresce 
prin tufişuri, prin fSoaţe umede şi prin poeoile 
din regiunea montană L. latifoUum L., vuirar 
Smeoaică, Somnoroasă, L. pruthenicuinL., 
vulgar 8oniuoroasă,ij. archangelica Wulf ., etc. 
Aceste plante sunt amare şi aromatice din oare 
causă se întrebuinţau odinioară în medicină ca 
pui-gative, tonice, diuretice şi emeoagoge. 

IZ. C. P.] 

Lafitate, poltronerie, lipsa de uotagiu (v. ac.^^, 
faptă josnică, nedeamoft. L consistă în incli- 
n^uneadea-şi determina faptele sub iuDueaţa 
fricei (v. ac.). L. mU&ară este călcarea datoriei 
militare de frioa anui pericol personal. In timp 
de resboiu U, şi anume fuga, saa îndemnarea 
altoia la fugă prin cuvinte san semne, se pe- 
depsesce cu moarte. 

Lasker, îiduard, politic german, n. 1829 în 
Jarotschin, f 5 18^4 in New-Torlc, fost 
deputat în dieta prus., în dieta imperială, distins 
membru al partidului naţiooal-UberaL 8or. >Zur 



Digitized by Google 



V 



60 Laski- 

Veifusuiigageschiobte Preosseoss »Weg& a. 
der KnltureDtwiokehiDg*. 

Lm^I, fiunilie nobiliari polonă, pateivici in 
seci. XY — XVI, din oare mal^ membri an avnt 
rol de frânte în istoria pol. şi bin. 1) Jerom, 
<n. 27 Seţt. 1496, f 22 Dec. 1541), flgară mar- 
cantă în istoria UD^riei şi Transilvaniei sab 
loan Z&polya ^i Ferdinand I, ca unnl dintre cei 
mai iscusiţi agenţi diplomatici. Aliat cu Gritti 
(v. ac.) pentru resturnarea lui Zâpolya, e dat 
de gol şi închis în Bnda. Scăpat, trece în ser- 
viciul Ini Ferdinand. 2) L. Aibert, fiul lui Jerom 
(n. 1536, t după 1583 în Londra), fiprijinise ou 
bani şi oameni, în mai multe rânduri, pe lacob 
Heraclide, să ia tronul Moldovei dela Alex. Vodă 
Lăpuşneanu (1560—61). După isbAnda Ini Despot, 
L. se induşmXnesce ca aoâsta dio daraveri bă- 
nesci, şi pe de o parte îl pâreeoe la Poartă, iar 
pe de alta hotărmoe, împreună ou oapnl (^xa- 
ctlor, a-1 scoate din scaun. N'apnoi a sSvîrşi 
aceasta, căoi o revoltă a boierilor îi apuoă mai 
înainte întru a fugări şi noide pe Despot (Nov, 
1563). Mai târcjiu L., sprijinind candidatura la 
tronul Poloniei a Ini Henrio de Anjon, doresce 
în schimb a lua şi el scaunul Moldovei (1572). 
Nu isbotesce însă, căci Uenric n'apuuă să se 
aşeze bine în scauonl polon şi în curând pleacă 
pentm a moşteni tronul Fnmciei (1574). Mai 
încearcă L., tot fără succes, a pune mâna pe 
scaunul IfoldoTei pe vremea domniei lui Petru 
Şchiopul (1579). 

y. şi lÂtsoo. 

LAsliii, regi nngari, v. Ladislau. 

Lfislăi, 1) Lăslăul român (O-Szent-Uszlo), 
corn. mică în Trs., oott Teroava mică, 783 loc. 
Bomftni, hotar 1264 jug. cat 2) L săsesc (Kis- 
8zpnt-Lăszl6), comună mică în aoelaş comitat, 
683 loc. (1891 ) Saşi şi Români ; hotar 1933iag. cat 

Laalea mare (Szăsz-Szt-Iiiszlo), corn. mare 
în Trs., oott Temava mare, 1305 loc. (1891) 
Români şi Saşi ; hotar 50C^ jug. catastrale. 

Lassalle, ferdinand, socialist democrat, agi- 
tator, de origine israelită, n. 11 Apr. 1825 în 
Breslau. A stndiat dreptul, filosdia şi filologia 
la Breslau şt la Berlio. Viaţa lui L. nu e de^t 
o agitare continuă. A fost redactor la Nona 
Oaaetă Rbenanăalui Harx, paneadu-ae în fruntea 
agitaţisi din guvernamenhu Dtisseldorf. A fost 
de câteva ori înclus. La 1859 publică la Beriin 
»Franz von Sickinşen*, tragedie mai mult politică, 
în care desvoltâ ideia, că marile schimbări ale 
lumii nu se împlinesc decât prin foc şi tier. In 
politică a fost radical, adoptând ideile lui Hegel. 
El visa alianţa Germaniei cn Francia şi Italia. 
La 1861 publică Sistemul drepturilor câştigate, 
în care condamna proprietatea individuală şi 
dreptul de moştenire. La 1862 începu marea 
campanie de agitaţie socialistă, luptând contra 
ideilor tui Schulze-Delitxscb, oare voia amelio- 
rarea sorţii muncitorilor Hră intervenţia statului. 
Fra de părere ca muncitorii să se constituiască 
într'un grup politic independent şi avend ca ţintă 
sufragiul univei'sal. La 23 Maiu I8tj3 se fondft 
la Leipzig o asociaţie generală a muncitorilor 
sub direcţia lui. Opere principale; Sistemul drep- 
turilor câştigate; Sciinţa şi muncitorii; Impo- 
situl indirect şi situaţia claselor muncitoare; 
apoi un pamdet foarte muşcător: Bastiat Schvize 
de Delitzsch, JuUanul cel economic, sau capital şi 



Latania. 

munefi. Ţinta practică a fl|>erei Itu L. era for- 
marea de întinsa asodaţii de muncitori sub ad- 
ministraţia statului, distrugend capitalul indi- 
vidual ^ avend de scop împărţirea produselor 
proporţional cu munca şi nevoile fiecăruia. L. 
a mnrit în EUveţia trei ^ile în urma unui duel 
ou nn romfin (lancu Racoviţă), avut în 1864. 

[Nigrim.] 

Laaso, (span. lato), laţ, cnrea lungă de 15 m., 
cu un canet l^t de şea, iar Ia celalalt capet 
cu laţ, bilţ. II foloseso ciurdariî şi stăvarii în 
America sudică pentru a prinde vitele. 

Laaso, Orlanâo di (Rolland de Latre), com- 
positor flamand, (n. 1520 în Mons, f I^^ii- 
1594 în Hiinchen), unul din cei mai mari oontra- 
punctişti ai seol. XVI, sa]>rannniit de oontim- 
porani 'Principele mustoei*, »Oîfeul belgian*. 
După mai multe peregrinaţionî pria capetele 
cuiîtilor şi catedraTelor de prin Italia, Francia 
şi Anglia, mai ăntiiiu ca oopil în oor, apoi ca 
şef, în 1557 se stabili Ia Miinchen, unde în 1562 
obţanti postul de şef al capelei curţii. Numerul 
composiţiunilor sale trece de 2000: madri^te, 
cftntece şi mai cu samă musică religioasă in 4, 
5 şi 6 voci. 

Lăstari, (silvic.) crăngile oe Ie produc esenţele 
foiose după tăiarea trunchiului, parte pe truncbiu 
parte din rădăcină. Capacitatea de a produce L. 
formează braa la r^mnl crângului simplu şi 
compas (pădure mixtă), în care reînipopu- 
laraa se face pe cale natnrală prin L. Foarte 
bine lăstăreeoe gorunul, ulmul, castanul, arinul 
şi salca. 

Laateyrie du SaiUattt. Ferdinand Chariea 
lAon, eonA; archeolog no., membru al insti- 
tutului, m. on. al Acad. rom., n. 15 Iun. 1810 
la Paris, ţ 14 Maia 1879 ; a Inat parte la luptele 
politice din Fraocia, şi a publicat o sumă de lu- 
crări, între cari cităm: Histoire de la peintare 
sur Terre d'apres ses monuments en France, 
1837 — 56; Rapport snr Ies manufactures de 
Sevres et des Gobelins, 1850; Theorie de la 
peinlure sur verre, 1853; La oathedrale d'Aoste, 
1^; o serie de studii aroheologioe asupra bi- 
sericilor din Alpi, etc. 

LMtM. munţi, v. Dikte. 

LtatrlLt^turii mătasă, termin întrebuinţat 
Ia costnmele vechi boieresoi. 

Lftatrygonll, în mitol. grc. un popor selbatec 
uriaş, antropofag, locuiau ta apusul lumii şi au 
fost cercetaţi de Odysseos. Greoii mai târlii 
li-au pus locuinţa pe la muntele Aebia, iar poeţii 
Romani pe ţermul sudic al Laţiultu. 

LăstiR, pasere, v. Drepneaua. 

Lasar, mineri de o coloare albastră, oe servă 
ca piatră preţioasă ; constă din un dnblu siticat 
de aluminium cn sulfuri şi sulfaţi de sodiu. E 
sinonim cu Lavis LasuU. Se găsesoe prin Si- 
beria, Chiua, şi cristalisează în dodecaedri. Io 
pulbere e cunoscut snb nnm^e de UltramariH 
şi se întrebuinţa ca coloare albastră. Astăzi însă 
nitramarinul se poate produce în mare cantitate 
pe cale artificială. 

Lataala Comm., (botan.) gen de Palmieri, tribul 
Borassee, ou 3 specii din insulele Mascarine ; 
frunzele lor sunt mari, lung peţiolate şi palmate- 
fiabeliforme. Specia L. Commersonii J. F. Omel. 
(L. borbonica Lam.), se cultivă foarte muit prin 
apartamente, florării, oa decorativă; prin ţinu- 



Digitized by Google 



Laţoa — Latini. 



61 



tarile de origine ale ei se folosesc franzele la 
facere de evaDtaliuii, pilării, feţe de mese, 9. a. 

[S. Şt. K.] 

Late>i V. LatBco. 

Lanat, ascuns. ClUdura latentă, v. Căldura. 

Lataraa, palat papal in Roma, numit aşa dup& 
Tecliia familie romană Lateraaus; Constantin 
cel Uare a zidit pe local L. o biserica care ae 
■jioe a fi fost cea dintâiu unde cultul creştin s'a 
deprins în deplină libertate. Lângă biserici Sucă 
din vechime a fost şi un palat în care au lo- 
cuit papii piui la strămutarea lor în Aviffnon. 
Ia L. 8 aa ţîaut şi & sinoade (v. ac). Fedatul de 
•4i * ÎDoepat a se zidi la 1586; in el se află un 
mnaeu bog»t în antichităţi. Biserica actuală zidită 
1 5€0— 1746 9t renovată de cătift pşpa Leon XIII, 
este una din cele mai fnimoaso şi monumentale 
Inserici din lume. [Di. I. Radu.] 

Latoritai o rocă ai^oasă, de coloare rc^ie 
p&si brună; constitue îd parte solol regiunilor 
tropicale din India, Africa, America. 

Lataraa mgioaţ un aparat optic, ou ajutorul 
căruia putem măn şi proiecta sau arunca ima- 
^nile de pe lamele de sticlă pe o pânză, pe un 
pmrmvan s«i pe un părete. L. m. consistă din 
o căsulie, înlăuntrul căreia ae află una sau mai 
multe lentile şi o lampă. Lamela de sticlă, pe 
care se află imaginea, se pune între lampă şi 
lentilă. Bacele de hunină treo prin lain«i şi 
dnc imaginea de pe ea în linte. Aci raiele se 
refring şi ie^nd reiwodue pe paravan sau pă- 
rete imaginea măritî. 

Latax. (botao.) suc produs de plante, analog 
ca laptele Mamiferelor, ca şi acesta avSnd 00- 
loarea de obiceiu albă, rareori galbenă sau por- 
tocalie (ca la Bostopască). E format dintr'on 
amestec intim sau emutsiune de apă, peptone, 
zahăr, tanin, pepsină, diferiţi alcaloi(}i, subetanţe 
solide, ca amidon, grăsimi, ceară, reşină, cau- 
ciuc, etc L. are rol în nutriţia plantei, în ace- 
laşi timp conţine şi substanţele eliminate din 
i^tă. Din caosa oompoeiţtunii sale L. se fo- 
Mbeace de om : la extragerea cauciucului şi gutta- 
peichm, a canini şi altor aloaloiiji; ori se 
consomă întocmai oa laptele, ca L. dela Oalacto- 
dendron uliii» Arborele vacă, cum îi ^ia 
Indigenii din America tropicală; sau are pro- 
prietăţi veninoase^ ca L. de Axtiaria toxicaria 
folosit de Indigend din Java oa să-şi otrăveasoă 
săgeţileL [S. Şt fi.j 

Lathraea L., (botan.) gen din familia Oro- 
banc^aceae, cuprinde piuite erbacee, părăsite 
pe rădăcinile arborilor şi lipsite de cblorophyl. 
Acest gen are vr'o 3 specii, ce cresc prin Eu- 
ropa şi Aida. In părţile noastre oresce pnn păduri 
umede şi umbroase X. SqjMMaria L. numită de 
poporul nostm: Hama pădurii, Floarea 
şerpelni, Cnournc de pădure, eto. 

(Z. 0. P.] 

LaUqrrismn, (med.) intoxicaţie cronică, ce 
provine din consumarea îndelungată şi exclu- 
sivă a seminţei spedei Latfayms; în scrierile 
vechi e numită Owrwii EiesoiiUio, Crurum Im- 
potentia sau ImbeciUia. Sunt aficiate meduva 
spinării, muscnlatura şi nervii extremităţilor in- 
ferioare, ceea ce causează un mers caracteristic. 

Lattyrat L., (botan.) gen din fam. Legumi- 
noaselor-Papilionaoeae, bib. Tioieae, cuprinde 
lAaai» erbacee oneori aoăţătoare. Acest gen are 



vr'o 1(X) de qwcii tune limitate, ce sânt rea- 
pâudite prin emisfera boreală şt în America de 
sud. Dintre speotite ce cresc în părţile noastre 
menţionăm: X. Aţhaea L, X. A»r«utiu L., X. 
tuberotua L., cunoscut de poporul uostru sub 
numirile de F&sniţă, Fasolică, Măzerică; 
tuberculele comestibile ale acestei plante se cu- 
nosc în Muntenia {>ub numele de Oreşniţă iar 
ÎQ Transilvania sub numele de Ciuni. X. oeUh 
raixu L., originar din Asia se cultivă adesea ca 

Slantă ornamentală şi este cunoscut aub numirile 
a Indrnşaim san Sângele voinicului. 

[Z. C. P.j 

Latlolavat tunica împrejmuită cu purpură oe 
purtau senatorii şi ^rooonsnlii Bomei. 

LatlfluMllIi domenii, moşii mari de <]ecimi de 
pogoane, cari dispun de mnlte mijloace şi ao 
tot felul de culturi pe ele. 

Lăţime, lă^me, una din cele trei dimensiuni 
(v. ao.) ale oorpnnlor. 

Lathi, impenti^ întemeiat (1204) de cruciaţi în 
Constantinopole pe ruinele imperiului est-romao. 
După 57 am Balduin II e alungat din Constanti- 
nopole, şi imperiul e desfiinţat de Mihail Paleo- 
logul, împ. nioean. (v. Cruciadele şi Asanescii.) 

Latini, liw^a, numită astfel după provincia 
Laţiu unde ea se vorbia la început, face parte 
din familia limbilor indo-europene, formând, îm- 
preună cu limba graaoţi, una din ramurile cele 
mai importante fUe eî. In mesara ce Bomanii 
îşi întind stăpânirea, L. se respâodesce tot mai 
mult atât în Italia, cât şi în celelalte ţeri cu- 
cerite de Romani, mai ântâiu cu limba clasei 
domnitoare şi a armatei, pe urmă pef:run(}end 
şi în păturile de jos, unde se suplantează idio- 
melor indigene. L. cultă (lingua urbana) ajunge 
la cea mai înaltă a ei înflorire prin seci. I. a. C^. 
(perioada clasicităţii: Cicero, CJesar), iqwi de- 
cade sub împeraţi şi se stinge în fine cu totul 
ca limbă vorbită în primii seooli d. Chr. împreună 
cu cultura romană. In locul ei ae ridică limbile 
romanice, ieşite din L. vorbita de popor (lingua 
rustica). C<a limbă literară L. se bucură de uu 
traiu mult mai îndelungat De ea se servesoe 
sciiuţa în tot evul mediu (L. medievală), diplo- 
maţia până ÎD seci. XVU şi biserica rom.-oat 
până în (jilele noastre. Gramatici de Kuhner, 
Znmpt Madvig ş. a.; dicţionare de Forcellini, 
Freand, Georgos, (jnioberat Duoaoge (L. medie- 
vală) ş. a.; lucriiri speciale de Corssen, Seel- 
maun, Lindsav (pronunţarea, fonologia), Neue 
(morfologia), Driver (sintaxa), Yani£ek (etimo- 
logia), etc. 

X. aUinară se numesce idiomul ce se vorbia 
in evul mediu de călugării occidentului, o latină 
stricată şi amestecată cu neuumerate cuvinte 
străine. [XI] 

V. şi art Romană, literatura. 

Lattni, Msenteo, v. Romano-cat., luserica. 

Latlaă, eonven^ montară, încheiată {jiă. Dea 
1865) între Francia, Italia, Belgia şi Elveţia în 
scopul unităţii sistemnloi monetar pe bara va- 
lutei duple (aur şi argint). 

Latlnff popor italic, după poveste ieşit din ame- 
stecul Troianilor aduşi de Elneas şi a doue po- 
poare italice aborigenii de pe lângă Roate şi Si- 
ohelii ; după sciinţa filologiei popor indo-european, 
frate cu ceilalţi Italioţi, cu Grecii, cu (îermanii 
şi venit in Italia cam pe la 1500 a. Cbr. Aşezaţi 



Digitized by Google 



62 



Latinist — Lataoo. 



pe na teritoria strimt cam de 1500 km*, erao 
piston şi aveau pe înălţimi castele, în cari se 
retrăgeau cu turmele la vreme de resboiu. Erau 
30 de castele îd cap cu Âlbalooga. Pe la 753 
se ridici altă cetate, Roma, la âDtâietate, care 
se luptă cu L., îi supuse, apoi făcu o oonfede- 
ratiune cu ei. L. încearcă să rupi federaţiunea 
după alungarea regilor, stnt iasă înviaşi la lacul 
Regillufi (496) şi du nou primiţi în confederaţi une. 
lucearcă din nou în 340 să se despartă de 
Roma, şi din nou sunt bătuţi, de astidata sânt 
primiţi ca supuşi, însă supuşi privilegiaţi. Afară 
de puţiue cetăţi remase tot confeden^, celelalte 
erau declarate maoioipii, adecă aveau dreptul 
roman, fări cel de vot, li-se mirginea dreptul de 
a se admmistra singure şi li-se interzicea dreptul 
de comerciu şi de căsătorie între ele, pe «Iod 
li-se înlesnia dreptul de a veni la Roma şi a 
intra în cetăţenia i-omani. Id urmă L. foră cre- 
dincioşi Romanilor chiar în timpul lui Uaonibal, 
asigurând astfel mântuirea tiomei. Drepturile lor 
se întinseră apoi în 90 prin lex lulia şi Plautia 
Papiria asupra Italicilor din sudul şi mijlocul 
peninsulei, in 49 luliu Cesar le întinde asupra 
nordului Italiei, imperaţii asupra altor provincii, 
până când Caracalla 1212 dă dreptul roman tu- 
turor locuitorilor liberi din imperiu. 

LttlDlat, cnrentoL Indati oe Românii ajunseră 
la oonsdiuţa că sunt un neam deosebit de toate 
cele cari trăiesc în sinul şi în jurul lor, şi oi 
sânt urmaşii direcţi ai Romanilor, an ointat să 
dovedească această ilustră origină prin probe 
istorice şi filologice. Dar fiindcă toţi cărturarii 
străini, cari se ocupau şi de noi, ne confundau 
cn alte neamuri şi nu ne recunoşteau de urmaşi 
ai Romanilor, fiu din nesciinţă, fie dio rea voinţă, 
natural, nici ai noştri n'an putut păstra mesura 
obiectivă şi au început să exagereze probele 
istorice sau filologice, ce le aveau. Aşa, ei nu 
s'au molţămit cu faptul că suntem descendenţii 
coloniştilor lui Troian, u au susţinut că suntem 
Romani curaţi, deoarece Daoii ar fi fost nimiciU 
şi iUungaţi cu toţii, iar ou alte neamuri barbare 
□a ne-am fi amestecat Nu le-a fost deajnns ci 
limba i-omAnă este romanică, ci au cftntat s'o 
apropie cat mai mult de latina clasică, eliminând 
toate cuvintele străine şi apropiind pe cele latine 
în Bunet, formă şi ortografie de originalele lor 
clasice; ba, ce e mai mult, iniitând şi sintaxa 
latiniL Acest curent, care domină cultura noastră 
timp de aproape un secol (1780—1870), şi oare, 
dacă ar fi învins pe deplin, ne-ar fi oreat, ca 
şi la Grecii moderni, o limbă literară conven- 
ţională şi cu totul deosebită de cea vie a popo- 
rului, se numesoo curentul latinist £1 începe 
cu Elementa linguae daco-romaDae sive valaohicae 
■le lui Micul şi Şincai, Viena, 1780, în care se 
pun basele scrierii limbii noastre cu alfabetul 
latin, se continuă cu Lexiconul dela Buda (l82n) 
în caie se găsesce însemnatul >Dialog< al lui 
Fetru Maior asupra limbii române, cu Istoria 
pentm începutul Românilor în Dacia, 1812 a 
aueluiaş autor, cu deosebitele scrieri ale lui Ci- 
pariu, scrieri de o valoare incomparabil supe- 
rioare celorlalte din acest cnrent (cf. Cipariu) 
şi culminează în lucrările baroce ale Ini A. Treb. 
Laurian, Tentameo criticum in originem, deriva- 
tionem et formam tingoae romanicae in utraque 
Dada vigentis vulgo Valachicae, Viena, 1848 şi 



Diotlonarloia limbm romane dnpa însarcuiarea 
data de Societatea academica Romana de A. T. 

Lauriann şi I.C. Massimu, 1871. Ca totdeunaîns£ 
şi ca pretutindenea, adeveraţii scriitori de tdent, 
în special scriitorii Moldoveni, Alexandri, Ne- 
gruzzi, Cogălniceann, etc. n'an voit să stne de 
acest curent transilvan şi cu întemeiarea în Iaşi 
a societăţii >Junimea* şi a revistei >Convorbiri 
literare" curentul primesee lovitura de moarte 
dela Titu Maioresou şi dela bărbaţii grupaţi în 
jurul seu. (Cf. Lazar Şăineanu, Istoria filologiei 
române.) 

Latlnus, în mitol. romană fiul lui Faanus cu 
nimfa Marica. dar se ^ice şi fiul lui Odysseos 
cu Circe^ ori al hii Telemaohos cu Oîrce ; băr- 
batul Amatei, tata Laviniei, soţiei lui Aeneas. 

LatltodUis, întindere, drept, hbertate de a Eaoe 
ceva. In geografie L. e distanţa dintre un loc 
şi equator, mesurată pe gradele meridianalui 
respectiv. 

LatiiMt t^a Latinilor, plană, udată de Tibml 
de jos şi încungiurată de Apenini spre est şi 
nord-es^ centnu peninsulei italice. Ţeari uni- 
formă, fără porturi, nisipoasă, băltoasă. Solul 
de origine vulcanică, era plin de cratere ştiuse 
sau umplute cn apă, ca Iacul R^Uos, renumit 
prin lupta dintre lÂtîni şt Romani (496), cele 
mai frnmoase sunt însă în teritoriul Albanilor. 
Cele mai însemnate looalită^ în L. erau: Tus- 
culum, Velitrae, Lanuvium, Aricia, Albalooga, 
Setia, Oabii, Praeneste, Anaţpnia, Ostia, Ardea, 
Antium, Circeii fără a socoti Roma. 

LatOM, la Romani, identică cu ijeto (v. ac.) 
a Gredlor. 

Latoreza, rîu în Ungaria, isvoresce din Carpaţii 
nord-estici, la marginea nordică a cott. Bereg; 
se împreună cu Ondava, luând numirea Bodrog. 
L. percurge distanţă de 190 km. 1816—24 ca- 
nalisată pe întindere de 4780 m. 

LatOMf, Theodor, conte de Baiilet, general 
austr^ u. 178U în Ijoz; s'a distins în resboaiele 
1813—14; 184(5 general de artilerie, 1848 mi- 
nistru de resboiu. Emmpted în Tiena levolaţia 
de Ootobrct poporul în O Oct. 1848 a luat cu 
asalt edifioiul ministerinlni de resboiu, la care 
ocasinoe L. a fost omorit. 

Latoar d'Aavergaa, (pron. latăr dovemî), fa- 
milie nobiliară franceză, a cărei origine datează 
de prin seci. XIII. Din o spiţă laterali derivă 
L. Teofil Malo Corret, supranumit de împ. 
Napoleon >primul grenadir al Franciei* pentru 
eroismul în resboaie, n. 23 Nov. 1743 în Car- 
haix, a ci^ut în lupta dela Neubor^g (BaTaria) 
in 27 Iun. 1800. 

Latrina, v. Closet 

Latria, (gree.J adorare, încbinare. De ad ido- 
UUriti, închinare ta idoli. 

Latsoa, domn al Moldovei, 1366—73, fiul şi 
următorul Iui Bogdan I (v. ac.). Numele L. este 
forma deminutivă a lui F'/adMav, întrebuinţată 
pe acel timp în Ungaria Despre domnia lui L. 
cronicele moldovenesci n'an altă scire decât că 
a domnit opt ani. Documentele externe relative 
la domnia lui se rapoartă numai la episcopatul 
catolic de 8ir^ (în Bucovina), înfiinţat de dinsut. 

Propaganda catolică în Moldova, începută cn 
înfiinţarea «ptscopafujut cuman (1217) şi între- 
ruptă în timpul stăpânirii tătare (1241—1345), 
a fost reluată după retragerea Tătarilor din Mol- 



Digitized by Google 



63 



dora. In 1347 papa Clemente VI restaura 
fostnl ejnscopat caman, ca natneţe nou de epi»- 
tapai ai MUcovuîui (itpucopaius MUeomenait). 
In acelaş timp se găsesc misioDati catolici din 
ordinal Mineriţilor şi la Biret, unde unii din ei 
fnrâ acişi în 1^9, ^md Bogdan ocnpă Uoldova. 
ăib Bogdan, doşmaonl acompăoat al Ungariei 
catolice, na vedem că s'ar fi oontioaat această 
propagandă; chiar şi episcopatul de Milcov (al 
cânii scaun na era pe teritorial stăţânit de 
Bogdan, dar ca jarisdicţiune mai ales asupra 
MuTdoTei) încetează activitatea sa îd timpul 
domniei acestuia. Sab L. începe din nou o vie 
propagandă catolică în Moldova. In domnia lui 
se află în Sirct doi minoriţif Nicolae de Melsak 
^ Paul de SchweiidmtK. Aceştia teo^iă se câ- 
ţtige pe L. pentra oatolioism. Ei oomuuică papei 
că tkmnnl Moldorei, «Lacdro dox Moldavienns* 
voiesoe să treacă, împreună cu poporul seu, la 
la biserica romană; el cere ca papa aă înfiin- 
ţexe an episcopat catolic în tîrfţul 8irot şi ca 
ţeara lai să fie scoasă de sub jarisdicţianea epi- 
soopatnloi ortodox de Halici, căruia ea era sub- 
oidinstă pSaă atunci. In 24 Iulie 1370 papa 
Crbon T ordouâ archiepiscopilor diu Cracovia, 
dio Breslaa şi din Fraga si cerceteze casul şi, 
primind pe L. îd sinul bisericei catolice, să des- 
facă bîaerica Moldovei de jurisdicţinuea episco- 
patului de Halici, să institue an episcop catolic 
în tîignl Şiret şi sa chirotonească episcop pe 
mînorital Andreia din Cracovia, cerut de L. 
însăşi. In 9 Martie 1371 Andreia ftk ciurotoait 
eiHKop de Biret de uătră arohiepiscopal de Cra- 
covia ^ instalat apoi în acaunol sea, după ce 
L cu o samă de boieri şi o parte a poporului 
treciffie în mod sdemn la biserica romană. In 
3 Sept acelaşi an, papa Grigore XI numi şi uu 
epiitcop de Milcov, care scaun remăsese de câtva 
timp vacant Astfel propaganda catolică în Mol- 
dova ajonse, în domnia lai L., ta un succes deplin. 

Motivai de care L. a fost condus fa aceasta 
schimbare de crediuţă era şi politic şi personal. 
Snb scutul Bornei, el putea spera să asigure 
ţetii sale, amenîn^ită şi de Ungari şi de PoTodI, 
o deSToltare mai priiocioasă, cum şi să-şi în- 
drepte sătnaţia &ţă de puterniuii vecini catolici. 
I)e altă parte, neatftniarea bisericească de epi- 
scopatul de BaUci, dob&ndită în acest mod, era 
an pas hotărîtor pentm asigararea indepen- 
denţei (erii sale, şi în privîn^ bisericească şi 
in privinţă politică. In afară de aceasta, L. avea 
^ un motiv personal pentru îmbrăţişarea cato- 
lieismaloL £1 voia să se despartă de soţia sa, 
cam se pare, din causa lipsei de rooşteniton 
bărbătesci, şi spera să obţină despărţirea mai 
l^e dela bisenca romană. Dar această cerere 
na i-a fost acordată nici de papa. In o scrisoare 
cătră L., din 25 Ian. 1372, papa Origore XI îi 
nqnnide, la cererea Ini pentm desucerea că- 
aitorieî, că taina căsătoriei este sttntă şi nu 
poate fi desficată. Aceasta este ultima scire ce 
avem despre dînsul. 

L. a fost înmormentat în biserica dela Ră- 
dăoţi, lângă tatăl seu Bogdan. Inscripţia de pe 
mormentm lai este pasă de Ştefan cel Mare, 
fără dala morţii. El lăsa o fică Anaskuia, că- 
sătorită cu Boman, fini Ini Gotica Mufiat, prin 
cue moştenirea tronnlni Moldovd trecu la casa 
Moşat (D. On.] 



Lattin, alamă. 

Lăture, (geom.) ori ce linie ce formează con- 
turul unui corp. Fig. Faţă, aspect. 
Lanbe, ffenric, (1800 — M) însemnat scriitor 

german, n. fa Sprottan în Silesia. Luând parte 
la mişcarea politică a Germaniei June, fu mai 
de multe ori închis, şi scrieriie sale osândite. Fost 
director al teatrelor din Leipzig şi Vieua. Nu- 
meroase opere: dramatice, istorice, nuvele, ro- 
mane, suveniri. Cele mai însemnate: Graf Essex, 
dramă; Resboiul german, 9 voi. (istoria reabo- 
iulai de 30 ani); Tinera Eoropa, roman în 
4 voi., ş. a. 

LaMd, (pron. lăd) Wiihelm, arcbiepiscop de 
Canterbary, n. 1.573 în Reading. Sub Carol I 
episcop de Bath şi Wels, 1028 de Londra şi 
ministru-president, 1633 arcbiepiscop. Duşman 
al puritanismului. Ajungând la patere contrarii 
sei, 1 Martie 1640 l-au aruncat în închisoare, 
iar în 1645, osândit la moarte de ambele par- 
lamente, a fost decapitat 10 Ian. 1045. 

Lftidt. Ci(tt,) caviotele de bine ce le spune 
un om aespre altul, relevftndn-i oalită^e per- 
sonale sau meritele. 

Landamm, atâta cât opiu (v, ac); numire 
introdusă de Paracelsus. 

Uuidator tenporis aoti, frasă întrebuinţată 
mai ăntăiu de Horaţ (Ars poetica, vers 173) cu 
privire Ia cei cari na «Bă nimic bun în timpurile 
presente, ci landă tot numai vremartle tune 
din betrtnî. 

LaadSi cântare bisericească, ce formeasă parte 
întregitoare a oficiului divin de »Mânecare« sau 
de dimineaţă, întocmit pentru (Jile de Duminecă 
şi de serbătoare ; în L. se preamăresce obiectul 
special tl serbătoarei respective. 

LaudeniuDii Ciat-J taxa pentru luarea inprimire 
a feudului. In dreptul roman competioţa ce tre- 
buia plătită proprietarului Ia contractarea aren- 
(Jitor ereditare (emphyteasis), Vt« parte din va- 
loarea aren(}ii, iar la donaţiuni din vdoarea 
donaţiunii. In dreptul german competea ase- 
menea taxă domnului feudal. 

LaudM, Chdam Emeat, barim, gener^ an* 
striac, n. 1717 îu livlanda, din o familie sco- 
ţiană. Din 1732—42 a servit în armata rusă, 
excelând în mu multe resboaie; apoi întră în 
armata austriacă ca căpitan în corpul voluntar 
slavon at lai TrencL. In decursul resboiulni de 
7 ani L. excelează pnn mult spirit de între- 
prindere. Luptele dela Hirschberg 1757 şi Dom- 
stadtl în 1758, cât şi participart-a lui la bătălia 
dela Hochldrch, l-au făcut renumit. Io 1759 
scapă la Kunersdorf armata rusă deja bătută, 
şi c^ti^ bătălia, pentru care faptă împerăteasa 
Măria Teresia îl numesoe general de artilerie. 
In 1760 L. bate pe Fouciue la Landeahut in Si- 
lesia şi ocapă cu asalt cetatea Otatz. Din vina 
lui Lascy pierde bătălia dela lieguits. Io 1761 
comandează o armată de 60,000 oameni şi ocupă 
cetatea Schweidnitz. In 1778 este numit ma- 
reşal; 1789 ocupă Belgradul şi Semeudria, şi 
termină resboiul cu Turcii în favorul Austria- 
dlur, pentru care faptă primesce crucea mare 
a otdulni Mana Teresia. ţ 1790 în Neutitscbein. 
Diu anul 1888 re^mentul e. şi r. nr. 29 poartă 
numele lui L. [Herbay ] 

Laiieabarg, fost ducat germ., dela 1876 aron- 
disment în departamentul prus. Schleswig, pe 



Digitized by Google 



64 Uar- 

malal drept al Elbei, între Holsteia ^ Heoklen- 
burg. 1182 kmV 50^1 loc. (1895). Bismarok, 
care a fost aici proprietarul pădurei saxone, a 
primit 1890 titlul de Buce de L. Ducatul v. a 
fost iofiinţat 1.2t)0 de Johano, fiul lui Albrecbt I 
de Saxoaia, şi 1870 ÎDCOrporat Prusiei. 

Laur, una din numirile populare ale plantei 
Datară Stranionium L. (v. ac.). 

Laura, (grec.) Lavra, mănăstire, comunitate de 
c&li^ri, cari duc viaţă ernmitici; suiguratioele 
cele (chilii) călugăresci dan aspeotal unui Bat (01 
Suidas sub V. Lauxa.) L. se distinge de oenobîu 
Bau ministirfl prin aceea, că in cenobiu sau mă- 
năstiri iocuieeo cei ce duc viaţă comună, pe 
când in L. Secare anachoret îşi are cela proprie 
şi separata de ale altora; însă toate stau sub 
un egumen. (Cf. Dom. Hacri, Hierolexicon. Ve- 
netiis, 1765.) ["— m-] 

Laiirai de Nove», celebră prin cultul adus ei 
de Petrarca în poesiile sale. Despre originea şi 
viaţa ei nu se scie nimic sigui-. Biografii mai 
vechi ai poetului nu o amintesc; scriitorii din 
seci. XIV şi XV cred a fi fost nemărttată, le- 
cioară din Avignon. Abatele de Sade, in ale sale 
»Memoire8 pour la vie de Fetrarqne* (17tM), sus- 
ţine oă L. a fost fiioa unui nobil, Andibert de 
Noves, n. 1308, măritată după un Hugo de Sade, 
mamă a 11 copii, t 6 Aprihe 1348 de ciumă, 
în Avignon. Ori cum ar fi, iubirea platonică a 
adoratorului ei, permisă de obiceiul curţilor de 
amor ale timpului, a făcut din L. ca ^ amorul 
lui Dante din Beatrioe, an ideal al poasiei şi al 
vieţii contemplative. 

Laaraoee, (botan.) familie de plante dialipetale 
perigyne, cupriD<}end arbori cu frunze coriace, 
bogate în celule, ou oleiu sau mucil&giu. ce se 
găsesc şi în scoarţa lor; florile siînt homochla- 
mydee, staminele, pe 3—4 cicluri^ au antexele 
cu dehiscenţă valvicidă. Se divide in doue sab- 
familii: Perseoîdee,uugeD. Oiimamomitm{v. aa), 
Persea, SaseafraSf eto. şi Lauroidee, ou gen. 
Lauru9 (v. ao.), Caaaytha ş. a. Mai toate trăi^ 
in regiunile calde, numu Laurus e şi in r^iuiiile 
temperate. Cauj/iha L. este părăsită, cum e Cu- 
scuta din regiunile noastre. [S. Şt K.] 

LaMraii Augtutin, Dr., canonic, vicar episoo- 
pese şi rector semin. ia Oradea mare; n. 5 Dec. 
1844 in Pete, cott. Sătmar. A studiat filos. şi 
teolog, in Roma, unde s'a hli-otonit de preot. 
Pe terenul literar a aperat drepturile şi căuşele 
bisericei catolice. Ser. mai însemnate : Creştinul 
gr.-cat. deprins în legea sa. Oradea, 1878. Cres- 
oerea potwraift. Manual pedag.-didactio pentru 
luminătorii poporului. Oradea mare, 1879. Dr. los. 
Papim^Iigyi de lUyesfalva. Enchiridion luris 
Ecolenae Orieutalis cath. Editio secunda (1880). 
Korsserii egyhâzpolitiliai l^erdesek (Chestiuni ac- 
tuale religioase-politice). A BzentUnio. A niagyar 
Bzent korona alatt âllo gor.-kath. românok vedel- 
mere (Sf . Unire. Intra apărarea Românilor gr.-cat. 
de sab sf. coroană a Ungariei). Egyhăzpolitikai 
helyzetunk (Situaţia noastră eulesiastico-politică). 
Mive lett a kath. Magyarorszăg (Ce a devenit 
Ungaria cea catolică), titc. 

UuMmt, (Poeta laureatutj, se ^ice autorul, 
oare primeaoe dela un principe sau dela o aca- 
demie o coroană sau un premiu, resplată care 
se di adeseori în urma unui concurs cu ana- 
inita ooodiţiuni. In evol mediu şi timpul re- 



Lauriaa. 

nascerei se numeaa laureaţi poe^ dela curţile 
Boveranilor, însărcinaţi să celebreze serbările şi 
evenimentele ; misiunea lor era egală ca a isto- 
riografilor curţii şi mai mult o funcţiune decât o 
onoare; obiceiu păstrat până a4i în Anglia. 

LanreMi Jean Paul, pictor frc., n. 1838, elev 
al lui Cogniet, traiesce în Paris. A lucrat mai 
ales tablouri istorice, tot composiţiuni mari şi 
pronunţat realistice (Moartea lui Tiberius, Mo- 
mentele ultime ale lui Maximilian de Mexico, etc.). 

UuimtiMi, formaţiuneOf (geol.) este etagiul 
inferior al terenului primitiv din America de nord, 
numită astfel dela fluviul Saint-Laurent ; este 
constituit mai ca seamă din gneis. Forma^unea 
L. înC3auadaouprinde3feiuri de rooe: 1) Oaeisuri 
cu ortbosă, ^ranitoide la basă ou quartzite, am- 
phibolosistun şi micasisturi; 2) Calcaruri albe 
cristaline şi dolomite cu serpentine, eraphite, 
apatite, finorine; 3) Roci de feldspath ^fagioclas 
cu bypersteo, piroxeu şi ampLibol. 

Laurentlii, golf şi fiuviu, v. 8an-Lorenzo. 

Launaţlu, sfânt, diacon al bisericii din Roma 
pe timpul p^i Sixtus II; a suferit moarte da 
martir 258 in goana creştinilor înscenată de 
împer. Valeriaa, fiind an de viu. ţ)iaa oomemor. 
10 Aug. 

Laiiratţltl| episcopal Hilcovîei pe la 1096. 
Această episcopie, a cărui reşedinţă era in 
Moldova, fără însă a i-se cunoasoe local, fusese 
distrusă de cătră Pacinaţi, şi nu sb putu re- 
staura din causa indiferenţei Ungurilor şi a Se- 
cuilor dela graniţă, eparchioţii ei. Mai târziu 
veniră asupra ei şi Cumanii. Aceştia fură însă 
bătuţi cumplit de Ladislau cei Bfant^ regele Un- 
gariei, care în urmă rezidi episcopia Milcoviei, 
o dotă cu moşii,' o supase archiepiscopalui de 
Gran, şi-i dote de episcop pe un Michiul. L. a 
fost urmaşul lui, ^ av& să se trodeasoă mult 
pentru a termina clădirile înoepote sub prede- 
cesorul seu; iu această causă el adresă Secuilor 
sei o Bcrisoare, ce ne-a reinas, cereudu-le ajutor 
bănesc. (Benko, Mîlcovia, Viennae, 1781, p. 5ti, 85 ; 
Xen., Ist Rom. I, 565.) 

Ltarenţlii, comite de Câmpu-iMnp, căpetenia 
Saşilor din acest oraş, existent înainte de des- 
călecarea lui Radu-N^ru. Oraşul, deşi era ro- 
mâDeso. dar fiind în apropierea ţerii Barsel, se 
împopulase cu o numeroasă colonie de Saşi. 

LaHfItn, l)L.,Augiut rre&omu, publicist, pro- 
fesor, membru al Acad. Rom., n. 20 Iulie 1810 
la Fofeldea, lângă Sibiiu. îşi începu studiile la 
Sibiiu, ie continuă la Cluj şi le isprăvi la Vieoa, 
unde ascultîk soiinţele matematice, fisice, filo- 
sofice şi politice. După 1840 fu cbiemat pro- 
fesor la Bucuresci, unde la 1845 împreună cu 
Balcescu, începu să publice Mî^zinul istoric 
pentru Dacia. La 1848 trecu în Transilvania şi 

i'uca un rol de frânte împreună cu Bărnuţ şi 
^apiu Ilarian la mişcarea Romanilor de acolo. 
La 1850 fiind chiemat de Or. Ohica, organisează 
în calitate de inspector general şcoaJele din Mol- 
dova şi publica pentru prima oară cronica lui 
Şincai. l 1858 trece la Bucuresci, este numit 
efor al şocatelor şi profesor de literaturile clasice 
la Universitate şi publică revista Instrucţiunea 
publică (Nov. 1859— Iulie 1861^ în care afară 
de partea aproape ofidală relativă la şooale, se 
găsesc ţi soarte stadii asupra literaturii eline 
şi celei latine, f 25 Febr. 1881. Afara de cele 



Digitized by Google 



Iwkn — JJbaku. 



65 



ivristo anuDtHe, h. a inU>ticat un mare 
niBer de tooriii, dia oari multa sânt didaetioe, 
eUn ÎBBă an nn oanoter soSaţifio. latt-Ie in 
«n&e enmainfpuk: XentanuB oribenm ia ori- 
paem, derintionem et fonnam lingiiae Bomanae 
3 Dtnqiiia Dada vigentiB vnlgo valadiioaef 
r^nas 1840, o giam^oă a anei limbi idrale, 
ft care antonii o dă ca limba vorbită în amdo- 
iDoe Dacăile; Oavtet aoademio, 1846; Brevis 
'vaspoekas fiistoriae Romanoram în ntraqae 
DKâa degeatiam, Hilariopoli, 1646, operă pn- 
biicată 91 în limbile franoeză şi sermană; Ma- 
Bsl de filosofic, tr. dop* A. DebTigne, 1846; 
Ibonal de fitow^e şi de literatoim filoaofioă, tr. 
kfk W. tnng. KrDfţ, 1847; în colab. on Băl- 
Msco: Teniiţpaiia saa soartă istorie a Baoatnloi 
lenîiiaa, 1848>, pabboată şi în limba franoeză; 
P» RonAnMi der oestenMcbiedien Monarohie, 
Vkb 1840—51, 3 Tol., coleo^ de ţettţii, me- 
■orii «i acte retative la revoluţia din 48—49; 
btDria Bomtoilor, ca an sapliment: Despre mA> 
«an. Ii«i 1853, urmată de mai multe ediţii; niai 
smhe mannale didactice de gewrafie, coemo- 
mfie, ÎDveţătară, eto. pentia deosebite olan 
ale 900alelor primare, 1854—1864; Calendar şi 
Inoar şi pascale pre faodamentnl oaleodarinlni 
loliaii, comparat cn anal tropic şi ca oel side- 
rale dela anal 2300 înainte de Chiist pftnă la aoiil 
3172 dopA Christ, 1864; Atlante geografic dapă 
L BooeEfont, 1868; Harta Daciei moderne, 1868; 
Fartii consulari caadaosalv ^ştelom memotabiliţ 
19B9 : Istoria Bomanilor <Un timparile cete mai 
TecU pftnft în noastre, pnoeBă.de geo- 

grafia modernă a Dacim, 1869, şi ia sfîrşit la- 
crarea osn mai însenuată a Ini L. este Dicţio- 
laniI fimba romine in dooe vdamft, unniUe 
ie an al treilea: ^osariol, oan capriode Tor- 
hth din Kmba română străine prin originea saa 
înnna lor ^ ode de origine îndoioasă, pabUoat 
in colab. ca I. Maasim dnpă însărcinarea dată 
4e Societatea academică rooUbiă, 1671—76, )a- 
cnre în care L. a căatat să-şi realieeze veobile 
;ale idei din Tentamen criticam, şi a cărei paţină 
^riontate sciinţiGcă a fost reoonoscată inoă 
iela 1874 de majoritatea membrilor namitei 
!«detă^ care înoejNise îa fine să se conTiogă 
că dator» nani dicţionar e să înr^;i8tre<e limba 
•xistentft, nn si ioTenten o alta imaginară. 
'T. şi ait. Latinist, caiental.) 

2) Laurian, Dimib^ Aug^ n. 1846 în Baca- 
rma^ fini lai Ao^. Treb., om de şocală, şi unal 
'^in cei mai distanşi Ziarişti români, ^-a făcut 
■radiUe liceale şi oniversitare ia Bocuresoi, şi 
s lut diploma de doctor îa Qtoeofie la Brozellefl. 

1871 e profeeor de filosofie la lioeu şi a 
foDcţioDat de mai malte ori oa director general 
ii ministeriahu căitelor şi iastr. pubL 18B8— 95 
1 fost ales d^atat şt senator conservator-jaai- 
3ătt. De mare valoare este aotiritatea lai 4)ia- 
r-4âca, în care exceleasă piin claritate de idei, 
:jreaiin şi prin enerna şi totodată eleganţa sti- 
loluL H a fandat >Bm6ma Ubtră*^ devenita 
' ^ebră prin articolele din timpol reslmolai iode- 
pendenţei, 1877—78, şi astăzi transformată în 
*ComaiiUi^onahtl*, o^ganal politic A Junimi- 
ru'jf, pe cain-1 redactează. 

Lairtos, complex de maaţi în Atica sadieă, 
n rennniite mine de argint Ancă din timparile 
uăce. Dela 1864 le exploatează societatea fno- 



eesă >]fines de Lnirinn«, iar mai tânjin şi ma 
greoeasoă. 

Lmtm L.) (botan.) gen din iunllia Lanraoee, 
cn 2 ^woii dB arbuşti saa arbori ca fnuiM per- 
sistente, una dia regianea mediterană, alia din 
iotalele Oaaare. L. «oMKs L, lonrnf M AţoUmf 
speoie din Eoropa sodioă, se cultivă în regianiw 
noastre oa plantă decorativă ; f nusele, oonoeonte 
sab Domele de frunte de Dafin, se foloseec oa 
aromatisatite în bacătărie ; din carnea dnipelor se 
scoate 00 oteu esenţial şi aot de laur foloeite în 
medicină ca stimolaote. [S. Şt R] 

LăarvM» Ban Viţa ă^oHeS, aomiri populare 
ale plantei Vitia vinifera L. (t. ac). 

LasMMM, capitala caotonalai elveţian Waadt, 
la 2 km. de lacal de Oeoeva, situat frumos pe 
trei coline, 34,049 loc. (1891); catedrală gotică, 
masen, aniveraitato. 

I Mînr. IFîUMm, scriitor germ., o. 18S6 ia 
Stattgart, a trăit în ParuL Spaaia, Tiena ; aoom 
director la >Nordd. Allg. SSeitang* tn Charlottan> 
bnrg. Bor. istorice si romane. 

Lansltz, V. LasaţiB, 

Laita, V. Alăuta. 

Uatar, aume dat de eogar la început instra- 
mentiştilor oari aoompaniau cu lăata sau alăuta 
pe cântăreţii ambulanţi. Lăuto taroeasoă a dis- 
părut de mult dia ţerile nanâneed, inloeoită 
prin oobia rusească; numele de L ânoă a per- 
sistat, genmlisându-şi semnifloaţiunea ^ vph' 
cându-se tatnnir mnsioaoţilor ambulanţi, fie <Ân- 
tăreţi, fia instnunentişti ea oobcă, soripoL aaia 
saa ori oe alt instroment, exeeattnd totdesona 
moaioa fără Dote,diD memoria şi după aa4. AstM 
în aoest cuvânt găsim oonoentnn toattt masioa 
profesională a ţerilor noastre in seoolii treonţi. 
Bandele de L-i, anmito iot on oo nume veoft 
prin iSinn, Utraf, făoeaa delioial balurilor, m»- 
selor fi petrecerilor boieresci, ^ era ceva ne mai 
pomenit: >Nuntă fără lăutari*. Chiar alaiurile 
domneeci, până la întrodaoerea mehteriuuielei 

Srin domnii fanarioţi, erau însoţite de tarafuri 
B L. Cea mai mare parte dintre aceştia erau 
Ţigani, cari în totdeuna şi îa toate părţile aa 
arătat disposiţiuni partionlare pentia mouoa prac- 
ticată îa acest mod. Ua timp ti forman oorpo- 
raţiam oigaoiaate, ou oD slaiusto îd fnmtoa 
lor, oMoMU ee s'a menţinat până pe la mijlocul 
mi. XDL Din prima jumătate a acestui seool 
se citează câteva tarafuri de lăutari oari se bn- 
caraa de un adeverat renume io ţeară; astfel 
aa fost aoelo în frunte ca Barba (v. ac.^ şi An- 
^eluţă în Iaşi, Nastase ia Botoşani, Niooleeou 
iD Bnouresci, CÂirifioeooleu îa Buzeu, ş. a. De pe 
la 1830 încoace, noua direoţiune ce loă masioa 
îa ţerile românesci, clasele înalte începând a 
nu mai coasidera ca o degradare practicarea ei, 
aduce primele încercări de şooale musioale (v. 
Filarmonic şt Conservator). Arte lăutărească de- 
generează din oe îo ce; vechii lăutari îşi trimit 
ooiHÎi la şooalde musicale, unde aceştia inveţtod 

f)nneipiile musicei olasioe, afeoţionează şi popa- 
arisează banalităţile modei, despreţoind genul 
câoteoelor betrânesoi cu oari făceau furon pă- 
rinţii lor; ei devin musicanţi artişti, roşind de 
titlul de L. şi contribuind astfel a degrada tiUul 
părinţilor lor, care astăzi tinde a se mărgini la 
gradtu oel mai inferior al ierarohiei mosioale. 

lT.a] 



Digitized by 



Google 



«6 



Uncia — Lftvater. 



Utaria se aamesoe puiodd oare anneaai 
imediat dnpţ flode aanrineiţ dap& expolaiiuiea 
san extraotimiea fetolni 91 a aoezelor sale 
dÎD organele (ţ^tale ale femeii însănânatej 
period caractensat prin Inoraxea legreeiTă, me- 
nit! a atinge oele nud multe din modificările 
pe cari le sniere prin sarcină oorpnl matern. 
Seorelinnea de lapte nu aparţine în mod strict 
numai periodolni L. Dintre laorăriie legresiTe 
ale L« oea mai importantă este involntianea 
utentlui, restrin^rea lui la volumul normal prin 
resorbirea părţii fibrelor mosoalare cari au su- 
ferit degenerescenta grăsoasă. Imediat după fa- 
cere, uterul gd oftnti&esce 800—1200 grune, îi 
trebne 5 — 6 septemtni pentru ca greutatea lui 
sft soadă treptat la 40—60 grame, în «wlaş timp 
se nnnenasă «i membrana moooasă a uterului. 
In oete dlnttin 2—3 septemftoi ale L. se ecorg din 
«ganele sexuale loohiele, lichid aeiDsanguînownt, 
oompos din epitel desonamat după suprafaţa 
mmbranei mucoase a vaginei, din resturile 
membranei oare oăptoşise interiorul utemloi 
gravidj din puţin sfinge şi din serositate, oare 
iasă dm oavitatea utOTului desbrăcat de epitel 
protector. In primele ^ile ale L., femeia snfere 
de colici uterine, cari însoţesc contraoţiunUe pro- 
Tooate de involuţiiuiea ntemlni, cari pot iasă 
să fie cauaate şi de nud ooagule de saoge re- 
maae în cavitatea uteiină. Femeia tăuaă trebne 
si fie ingiqită ou oarăţenta BompuloHă, pre- 
oanţiiuile aatiaeptioe indicate înaintea nasoerei 
91 în timpol naner^ sânt iadi^ensabile în 
timţtul L-, penoanele cari aerreso pe L. trebne 
8ă-9i desinfecte mânile şi antibraţele în^te de 
a atinge corpul ei şi mai ales organele ei genitale, 
ele să acopere ou vata sterilisată şi ou p&nseturi 
curate, după spălarea prealabilă a vaginei (nu a 
uterului) prin injectarea cu irigator de eoluţiuni 
antiseptice slabe (aoid fenio 2 la 100, sublimat 
1 la 4000—2000) făcute de doue ori pe (}i. Toate 
obiectele de oari se serresce lăuza trebue să fie 
curăţite cu minuţiositate, aşternutul şi rufele 
trebue să se premenească adeseori. Chiar dela 
început lăuza se poate nutri ca In atare nor- 
mal&ţ în primele ^e i-se recomandă t^»to în 
abondenţă. Sate util oa Jăxua să nu păriteeaaoă 
patol înainte de 16 ^i» dela nascere, poaiţiunea 
oriaotttali 1 oonnilui inlemesoe involuţiunea ute- 
nilni fi femeile Unze, oari puţine ()ile după 
jboere se dedau ocupa^unilor lor ordinare, sânt 
exjnrne Ia boale cronice ale organelor sexuale, 
oari între alte rele pot faoe şi sterile. L anor- 
mală este caractorisată mai ales prin febre, oare 
este cu atât mai gravă, ou cât i^are mai curând 
dnpă buiere. Feorea coostitue primul simptom 
al inieoţiunei puerperale (febrei puerper^e), 
datorite invasiunei in corp a miorooiganismilor 
septici, a germilor putrefaoţiunei, a streptooo- 
dlor, prin cavitatea utenUuii oare după expul- 
sarea jdacentei este lipsită de stratul aperător, 
de epitel, şî prin rimile ^ rupturile vagine! 
şn ale perineulni, cari se ivesc la faceri grele. 
Ca vetucnl al infeoţiuDei pueiperale pot servi 
minile, degetele, unghiile nespUateţ nedeainfeo- 
tate, instrumente, vase, oftrpe, tampoane mur- 
dare^ bureţi împregoaţi cu materii putrede. Fa- 
oerilegrele, inscţito de opera^uni obstetricele, cari 
[MXMliio oontnsiuni ale orţţanelor genitale, pro- 
voacă în lipsa unei antisepaii riguroase mai 



adeseori inleo^unea puerpenli. Sa se manifestă 
în diferite moduri, duiA cum caraetoral ei 
este mai mult local sau genend. Infecţiniiea 
puerperală looalisată produce endometrita, peri- 
metnta, salpingete (infecţia tabdor), flegmonul 
ligamentttlm Iţ^, râlolita pelviană (Ufnsă, care 
repreeiută deja o trausiţinne spre infecţiaDea 
generală, şi ca manifestaţiuue tardivă Fhlegmasia 
aIbadoIetiB(Flebite obliteranti). Infecţiunea puer- 
perală graierală apare sub forma de Peritonită 
generalmtă, de Piemie şi de Septicemie, şi se 
termină în cele mai multe oasnn cu moartea L. 
O complicaţinne tardivă a L., oare face alăptarea 
dificilă şi chiar imposibilă, ^ care obicinuit se 
poate preveni prin antiae{aia afîrcului ţiţei, constă 
in apari^une de erosiuni, nloeratiani, orepături 
snroalni şi în mastita (inflamaitto mamelelor). 
In matemitaţiţ în spitale, la femenle aâstate de 
moaşe cu ennosointe modeme, morbiditatea şi 
mortalitatea pnerpemă ar trebui să nu existe; 
altfel este la ţeaii, în oomune lipsite de moaşe, 
unde nascerile sunt conduse de femei ignorwite, 
murdare, oari nu voiesc să renunţa la i-utina 
veche, să se deprindă cu antisepsia, cari nu 
cunosc nici măcar peria de unghii, £ste dar ne- 
cesar oa să se respândească în |icpor noţiunile 
asupra infeoţiun ei puerperaleşi a&tuira prevenire! 
ei, ca prin conferinţe speciale medicii şi înveţă- 
toarele să luminese pe femeile tinere şi betritne 
asupra modnki cum trebue să-şi i^>ere sănătatea 
şi viaţa sie^ şi «qşiilor lor. |T. Felix.] 

Lan, nume dat maasei mmoiale incandescente 
ş! fluide, anmoată în timpul emp^unii unui 
vulcan. £a aparţine, după unii, minerenrilOT 
(Jise basalte, trachite şi fonolite, servă ca ma- 
terial de construcţie, iar în pulbere ta cimenturi. 
Alto varietăţi e aşa 4isa 0o8idia»a, care servă 
la confecţionarea unor obiecte de ornament 

Lavalf capit departunentalui francez liayenne, 
ou 28,006 loc. (1891); reşedinţă episcopească; 
însemnate pftnzării. 

La Valetia, capit insulei Malta, situată pe coasta 
sud-estică a insulei, oraş întărit; 70,000 loc.; 
univetsitate, observatorin astronomic; catedrală 

Sompoasă; port larg. 1030—1798 reşedinţa or- 
ului loBuiţilor. 

lavalefte) 1) L. Antoine Mărie Gkamana, 
eonU de, adict al lui Napoleon I, n. 1769 in 
Paris, 1804 director genenil al poştelor, 1815 
condamnat la moarto, dar scăpat de soţia sa; 
1 1830 în Paris. Sor.: »Memoires et souvenirs*. 
2) L., Charlee Jean Mărie Felix, marquia ^, 
diplomat francoE, n. I80tf în Senlis, f 1881 în 
Paria, 1865—69 ministru, în djferito rflndori 
trimis şi ambasador la Alexandria, Kassel, Gon- 
stantinopole şi Ia curtea papală. 

LavaiAila L., (botan.) kcu din fam. Labiatelor, 
trib. Ocimoideae, cuprinde plante aromatice, er- 
bacee, perene, snbfrutescente sau frutencenta. 
Acest gen are vr*o 20 de specii, res^diţe în re- 
punea mediteranianăj din insulele Canarice până 
in peninsula Indiei onentale. In părţile noastre se 
cultivă foarie mult L. vera DC. (syn. L. Şpiea L.) 
şi este cunoscută de poporul nostru sub numirile 
de: Aspic, Levenţică, etc. [Z.C.P.] 

Lavatflr,/oan (^spw, scriitor germ., u. 16 Nov. 
1741 în Ziirich. Ancă de tiner a publicat poe-^ 
siile sale »Schwe!zerlieder<, 1766 şi lAossichten 
in die £wigkeits Zorich 1768—73, 3 voi. Dini 



Digitized by 



Google 



lATatera — Iswmu». 



er 



1769 a fnna&Hut Oft preot pxotoBteni în oraşul 
sen aataL In anii 177&— 78 a pnblioat opal: 
■[%jaiogiM)iniB(^ Fragmente zax Bei&rdenuig 
der ManMha^nntiuw and Mensoheniiebe*, 

4 voi., pxin oaie a devenit întemeietoiial phi- 
sogoonuoei. Aoeet op a fSoat mare sensaţie pe 
timpul aen ; acum insă e oonstafait oă observă- 
rile «i omnbiDaţianile lai L. sânt lipsite de basi 
seiintifio&. f 2 Ian. 1801. 

Laratan L-, (botan.) gen din fam. UalTaoeelor, 
tribul Malveae, coprinde plante erbacee, fmtes- 
oeale sao artwreeoente tomentoase sau hirsute. 
Aoest gen are vr'o 18 specii, respftndite prin 
regianea temperată a veoniutai ceatioent 91 în 
AustialijL In părţile noastre cresoe [jrin poeni, 
fenafa, câmpuri fi tufişuri L. Hmrmgiaea L. 
Se oittivft uneori oa {dantă decoratiTă L. <r*> 
BKrint L. [Z. C. F.] 

La VMfelt vSiit, T. Siroooo. 

Lavâlmn, de, economist bekian, n. 

5 Apr. 18^. Primele studii ^le făoâ Ia Qand, 
dnpă care voiajâ în Europa, pentru a studia 
che^nnile politice, economice şi sodale. El de- 
batâ ca publioistin ijiarele şi revistele bel^ne 
liboale, după aceea oolaborâ la Journal des £00- 
DomisteB, 1 Economiste franţais şi la Bevue des 
Deox Ifondea, precum şi la alte reviste engleze 
^ amezioane. Nomit profesor de economie po- 
Utioă la sniversitatea din liege, in 1863, el se 
distioie atftt oa profesor, de mide propovedui 
îdsi aodaliate, o(l^>eţânda-şi numele de «Sooialist 
dela catedră*, cât şi ca publicist, în oare direo- 
ţione didn exemphi de o produîotiQne conside- 
rafaiU. I-se atribue vr'o 300 de studii. L. na 
£sce parte din şoo^ economică orfa>doxă, căci 
el înclină mai mult spre sodaliam ; dar in toate 
scrierile lui a dat probă de un mare talent de 
expunere. 1> a mărit subit, la Doyoo, la 2 Ian. 
1802. £1 era membru oorespoadent al Institutul 
din Fraiicia. Scrieri principale: fissusorrEco- 
oomie rurale de la Belgique (1862 şi 1875); 
LTufitruction da peuple (1872); La Propri^te et 
ses formee primitives (1874 şi 1891); lia Sooia- 
lisme oontemporain(lwl); Elemenia d'eoonomie 
politiqae (1882) : La Honnaîe et le bimetallisme 
internaţional (1891); Le Harohe monetture et 
sea oriBesdwuia dnqnante ans (1866); Le Gon- 
vemeamt dans la oemooratie (1891). In urma 
onni Toaj făcut în România, L. a publicat în 
Bevue de Belţiqae '(15 Ian. 1886), nisoe note 
foarte instructive asuua Gomftniei economice 
şi sociale, sub titlu: En Boumanie, soavenirs 
(ia voyage. [L L Naoian.] 

lavBWit, injectare de apă san liohid me- 
dicameaitos in reetum, cu ajutorul unui olistir 
san iri^ator. Ele eiînt de mai multe feluri: L. 
paryolaw au soopul de a muia massele fecale şi 
a determina o coutraoţione a musculatorei in- 
testmale, pentru a le etimioa; ele se fac ou o 
cantitate mai mare de lichide: de 200 gr. p&nă 
la 2 litri (di^ vîrstă) cu vpi carată sau ame- 
stecata cn unt-de-lemn, o solutiaiie de sulfat 
de magneain, eto. X. hrănitoare se fac în scopul, 
când bolnarol nu se poate hrăni pe gură, ca 
lidudnl injectat să se resoarbă şi si hrtoeaseă 
iadividoL; lichidul eete b^te sau e compus din 
an amesţeo de bulion, ou şi vin, peptonă, pul- 
bere de came, la oare se adaugă cftteva pică- 
turi de landannm, fi na tceboe să fie îa can- 



titate mai mare de 200— 300' gr. deodttt. 
naraftie. oomims din tinot de opiu, morftnk, 
solvită in o imoă cantitate de apă, dat peutra 
a oalma. X. aâwtringent oompns din o soluţie 
(în cantitate oam de 200 gr.) de tanină, aluDien^ 
nitrat de argint, eto., administrat peotm a de- 
termina o acţiune adstringeată asupra mucoasei 
intestinale, în caşuri de diseoterie, enterită, L. 
venmifug, L. antiepaawtodie, eta Toate aceste 
laveraente (afară de cel pn^tiv) trebueso ad- 
ministrate după an L. purgativ, pentru a goli 
mai întâia intestinul. [V. 

Lavaraa^ medio militar francez, desooperitoral 
mierobulni frigurilor băltoase, malaria, (v. ac.) 
Scrierile sale relative îno^ de aoum doue^ed 
de ani. 

Lnmruli^ rinonim eu Saemamo^ (v. ao.^, 
numire data de Grassi în onoarea desoopen- 
toriului acesteia. 

taverna, la Romani o <fină a lomli de jos, a 
întonerecului ^ aperătoarea lotrilor. 

Lavina, atudanţa, (geol.) massft enormă de 
zăpadă, ce în timpul primăverii se rupe din aă- 
peqile perpetue ale munţilor şi se rosti^lesoe 
in vale. In rostogolirea et impetuoasă L. isbesoe 
şi rupe stftncî şi arbori, uneori ajunge ptuă în 
sate,^ sfărSmfind case şi omorind oamem. 

Laviala, fata lui Latinus, r^le dio Latium. 
Acesta a promisni regelui Tarnos, dar a mă- 
ritai o du^ Aeneas, căruia i-a năsoot pe Aeneaa 

Lavhriwn, vechia eraşi in Latium, intnneiat, 

după tradiţie, de Aeneas în onoarea soţiei sale 
Lavinia. 

Lavaltter, (pron. lavoaaie), Antoim iMttrent, 

chimist frc., q. 16 Aug. 1743 în Paris, f 8 Hain 
17d4, ghilotinat. A studiat sdinţele juridice şi 
natome. La 1768 a fost ales membru al aca- 
demiei franceze. L- e fundatorul ohimiei mo- 
derne, dÎDSul a introdus în chimie aoaliBa can- 
titativă. La 1774 a aretat, oă la ardere se oonsumă 
oxigen, la 1781 oă apa nu e element, oi oom- 
binaţiune din oxigen şi hidrogen. Acestea sfintîasă 
numai oîteva din interesantele lui deso<^>eriri ţi 
lucrări scoinţiQce. Oj>ul seu principal e «Train 
^meataîre de ohimie*. 

Lavnit V' Cenobitt şi Lanra. 

Law, (pron. 1S5), John, financiar renumit, n. 
1671 în Ediabu^ înfiietă în Paris o bancă par- 
ticulară pe ao^nni, care la 1718 fu prefăcută în 
bancă de stal^ apoi o societate comercială pe 
acţiuni (Compagnie des îndes) ou scopul de a 
exploata şi colonisa ţerile de lângă Misossippi : 
1720 consilier de stat şi controlor general ai 
finanţelor; L. a accelerat ruina oreditolni publio 
prin mesttri volnice, oari avmu 6& împiedeoe 
preeentarea notelor de banca spre escomptare: 
urmărit de ura poporului, fugi la Brussel : f 1729 
în Veneţia. Thiers, 1878 şi AJezi 1884). 

Lam teMlk (pron. lahn t— ), v. Tennis. 

LawfMMM, Jolm. vice-rwe al Indiei, n, 4 Uut 
1811 la Bidimond, oott de Tork. El şî-a ficat 
educaţia în colegiul Haiţ^bury pentru a 6 func- 
ţionar al companiei indiene, uifradever la 1829 
fâ numit secretar al acestei companii. In armă 
ocupă mai multe fancţinm îaalte administrative 
şi financiare, în oari se distinse. Cu deosebire 
in timpul revoluţiei indiene din 1857, L isbati 
să potolesBoă revvlta in disfariobil aşa, aşa îooM 



Digitized by 



Google 



Liwsoaia 

MTlamutnl «^ee îi Rdiise msItKmiri paUice. 
Begisa îl Eidie& la TBOgal de baronet în 1858. 
Ia 18&9 se înioane în Ad|^ dar fă retrimis 
îa lodii în calitate de vioe-rege (186^. La 186d 
fă leobiemat din acest post şi nomit lord. In 
oamera lonjilor era adversara! Ini Beaoonsfield. 
t 26 Iunie 1879, e înmormentat hi biserioa 
'ţifestoiinater. 

iawMila L., (botan.) gen de ptaote din fam. 
Lytturariee, oa o singuri specie L. inermia L. 
{«= L. aiba Lam.)ţ no arbast oe cresoe in Africa 
de no;d şi îo Orient p&iă în India estici. Din 
frnntele sale uscate şi puLverisate se obţine pro- 
dusul, dis hmna, henmâ^ folosit de popoarde 
orientalie ca să-şi văpseoscă în galbm TÎifnI un- 
ghiilor, palmele şi t&Ipile. Se mu fc^wesce tot 
pe acQlo în boalele de piele, Ia colorarea ţaeilorşi 
a m&ţasel; amestecat cu indi^ la vipsireţ se- 
rulni în negru; din flori Arabii .pr^Mxi an olea 
pprfmnat întrebuinţat ca cosmetic. [S. Şt. B.1 , 

Laxftatfa» (med.) laxaHve^ remedii cari prodao 
evscnarea caoalolui intestinal. Se împut în: 
Eocof^oiiea sau i>m(«ea, remedii cari laxeaxă 
nnmai în dose mari, LaxcaUia şi Purgantia, 
remedii oari deja în dose mici laxeaaă, şi In fine 
Drastica, cari produc evacnftri profuse şi îm- 
preacttte cn dureri. L. sunt: otenl de olire, fructe 
zaharoase, miyMBia, -olen de rioin, oalomel, 
soUat de nţtno, Alofi, Bhabarber, Senna, olen 
de Cnton. 

LuMitara, orfişel în Austria de jos, cercai 
Şadeof Ia lo.Km. dela Viena, cu 1126 toc. (1890); 
castel împeriteso şi pare renamit. 

Laz şi lazuri, sinonim ca ialojs şi ielazari, loo 
cBjfttit d« tufe 9ţ rădteini, serviitd p«itra pft- 
şrasatul vitdor şi. pentru ooasftt uneori şi ca 
arătară. 

Lazft, corn. rur. în Rool, j. Vashiiu, la 15 km. 
distaaţî de acest oraş. Dela 1894 s'a înfiinţat una 
din fermele modei ale statulni, sub ministerii^ 
P. P. Carp. Terenul însă este accidentat şi oo- 
municaţiunea dificilă între diferitele tnqiari ale 
moşiei. Clima este însi potrivită. 

Lanr, prietinul tui Isus, fratele Uariei şi al 
Martei din Vîtania, după evang. loan, cap IL 
L. a fost ÎDviat din morţi de uns. ţHiia lai L. 
este Sâmbăta înainte de Florii 

LjuaTf George, fundatornl şooalelor oa^onale 
în Samania, n. 1779 în satul Avrig, în Tran- 
silvania, fii cel mai mic din cinci copii u pa- 
rin^lor sei, George şi Uaria. Prin ajutorul ba- 
rocului Brukeatbal, proprietarul Avrigului, L. 
armă ^făiu înveţătarile la academia dia Cluj, 
apoi stadiile la facultatea de sciinţe fisico-mato- 
matioe ^ în urmă la facultatea de teolcwie a 
oniveisităţii din Viens. întors la Sibiio, fu hi- 
rotonit întru archidiacoQ al soaunuloi episcopal 
ai numit profesor-catichet la seminariul teologic. 
Ii. DQ aifittk mult aci; oăoi dnpi o predioft nl- 
gerătoare în contra stării Incmrilor de atonei 
şi după o mustrare ce i-se făcu de episcopal 
kogs, el părăsi Sibiial şi, cu cartea îo mină, 
ttecâ muaţii să spună Borofiniior de sub Fana- 
rioţiţ că ei erau Bomâui. 

Io Bucaresoi la 1816, L. se adresă cătră Eforia 
şcoalelor {compusa din mitropolitul ţerii şi din 
trei boieri, aleşi dintre membrii divanului dom- 
nesc) cu o programă ce proiectase, arătând oă 
voia desobidi am o şcpal românească cu 



diferite înTetKturi şi soiata, toate fveditB 
limba natimidă a Bomftnilor. După mult» ijiC- 
gbxiâ. i-se incuninţâ osmea şâ i-se dete an 
mic lood din spaţiosul ediflrin dtria 8f. Sara, 
unde î^ aşezik şcoala cm numeml de şci^ari 
oe-^ putu recruta printre RomSniî iubitori de 
sdinţă. înveţătarile sale nu puteau fi nu cur» 
aistematio, deoarece auditoriul seu na poseda cu- 
ooBcinţele pr^titoare. indispensabile pentru îd- 
ţnlegerea subiectelor de sciinţă maj aprofundată. - 
De aceea L. împestriţa leoţionile sale ea un fel ' 
de OGoferinţe, căutiod a deştepta prin 'ele, îd 
auditoriul seu, gustul de soiinţă- şi mai prosoB 
de toate plăcerea pentru limba roqjftoeaiscă, apoi 
a-i icspira sentimente oaţionalef deşteptând ooo- 
soiinţa de Romtn. Şcoala sa prindea astfel, din 
4i în dii tot mai adtws rfiiUdni; iar şcolarii 
sei, după oe înveţau ânt&iu gramatica, aritmeticaţ 
geog^-afia, desemnul, eto. înaintau la stndiî mai 
speâale în filoeofîe şi matematioă, ^diolnâ aosasta 
dm urmă la ridicarea de planuri topografice şi 
alte desemnări constructive. V 

In curs de cinci ani, eftt dură şcoala lat L-, 
mulţi elevi se distânseră, precum : Oeoi^ge Paladi, 
care a introdus metoda lancasteriană în şooalele 
primare, apoi loan Etiade Răduleeoa, profesor 
in şooala lai L. şi urmaş al seu, continuă a cultiva 
patriotismul şi consciinţa naţională a Roaiftoilor 
dm Kuntenia. Din îndemnul lui L. ae trimiBoift, 
de ottră Eforia şcoalelor, la onivenitatiea din 
Pisa, în Italia, patra tineri: Eufrosin Poteca, 
Constantin Moroiu, 8. Uarooviel ^ Pândele, 
peotru a se prepara de profesori la şooalele 
naţionale; iar după moartea celui din armă fu 
trioiis la Paris Petru Poenariu, pentru ^>eoia- 
litatea sctinţelor natnrale. 

Evenimentele resboinioe din 1821 (revoluţiunea 
lui Tador Vladimireson) închiseră şcoala lai L., 
iar dinsul, sleit de puteri, descurajat şi infirm, 
părăsi Buonrescii. şi se întoarse la Avrig (v. ac), 
local seu natal, unde muri 1^3. 

L. oe-a lăsat, ca scriitor, un opuscul, întitulat : 
•Povăţuitoml tioerimei*^ scris la 1820 şi tipărit 
la 1^ în Boda. Intr'un apel al iţeu a« apune, 
oft mai eran gata pentru presii: »Filosofias 
«HatematuuK, »Oe(%rafia« şi »tetoria universaU*. 
Din toate acestea n'a remas deofit un singur 
manuscris, păstrat în biblioteca universităţii din 
Bucuresoi: >Ounj de Aritmetică, compus în 
limba românească şi în folosul şooalelor dela 
Sf. Sava de O. Lazăr, la anal 1821. Februarie 26.« 

Activitatea lui L. avu resultate strălucite. 
Şcoalele grecesci cătjură şi oele românesci le 
luară locul. Astfel se înfiinţară şcoale naţionale 
în Buonresci (1823), în Slatiua (1824), în Cni^ 
iova (1836). Io acest an se mai înfiinţă şi »So- 
oîetatea pentru propăşirea EomitoiloT* prin stă- 
ruinţele lui Constantin Oolesou şi I. Eliade, cu 
aofsgnL de a lăţi cultura naţionalâ prin şooale, 
reviste şi teatru. 

Mişcarea naţională, porniţi de L. a dobândit 
un avent mai patemic după întoarcerea tine- 
rilor trimişi la studii în străinătate. Intre aceştia 
amintiui pe Peirn Poenariu, oare oa director at 
şooalelor române, ănoă sub guvei'nol lui EisselefF, 
desvoltă o întinsă activitate şc<^ară. (Cf- >Istoria 
universala a pedagogieit de L P. Eliade.) Lai L. 
i-s'a ridicat un monument în Bucuresci (v. ao.) 
îo faţa palatalai-aoivefBttătii (v. ilustr.). 



Digitized by Google 



husar — IjanriţtL 



66 



Liar, lotm Marţea profesor şi acriitor, n. 
26 Sept. 1838 in Nteeocl, a studiat aci şcoala 
Bornaifc, în Blaj lieeol şi în Badapeeta tedogia. 
U 16^ a fost Domit profesor prov. Ia tioeol 
dîD Năsetid, de odde îd aoelaş an a meiB la 
VienB pentm a-şi oontiDiia şi completa stu- 
diile taolo^os în iastitutol Aagustiman. Dapţ 
ce fiou aoi doctoratul în teohigie şi-fi însuşi 
nete eanoscint* istorice, limbimoe şi filosofice, 
patronatul fundurilor grăniţeresoi din Năseod Ia 
lSli9 din nou îl alese profesor şi-I numi totodată 
si director al lioeului, în care calitate a re mas 
' LâDi la moarWa sa, întemplati lâ 30 Aug. 1873. 
Krbat talenftm, 
leok^ şi profBBor 
«niaeot,şi-aoon- 
Bscnt întreaţi 
viaţa bisericii şi 
fuottei natioai^a 
lumiiie. Scrieri: 
tStbeh tstorioe 
jancroDistioe ale 
mioaitlof ro- 
mane*; >D^re 
fibeml arfaitiiu al 
omului* Şl diferita 
tractat» niai raid 
istorice qî filo- 
sofice. 

UoirPstowi. 
coborîtordin Pot- 
ooTOMî, rudeniile 
lui l««n Vodi cel 
GuBjplit^ preten- 
dentii la scaunul 

Moldovei pe 
Treme* iotâiei 
duoiDii a tui Petru 
Şchiopul (1574 
pani 1579), ^ el 
iDsa^i pretendeot 
st) b a doua domuie 
> acestui vaevod. 
Uftile iueă căzăr 
ceaci şi mnsci- 
lead ale lui siint 
rnpite (I59i). 

LUM, UD fel 
de ediwU nun^ 
^nbabd de oiw. 
aiiTi, se faoe îd 
SimbttaElohiliH*. 
Trei fete, dintre oari una îmbrăcată ca mireasa 
QBoi >LaEir% de altmiotrelea necunoscut şi deo- 
şefait de cal evangslic, cAntă o poesie duiomă, 
îs care poTCSteso, oi tmeral Lauir a murit chiar 
io ajunul nunţii. Legendele nu cootto asupra 
feialni morţii aaie: când îl trftntesce vijelia de 
pe QD pom, când taie însuşi craca pe care sti, 
cinl se ttântesce îd fusul mamei sale, fiind-oS 
QB vrea si-i faci o plăcintă, şi alte licenţe po- 
ptlare. Unde Tariaate sâot publicate în Xeo- 
doressD, poeaii oopiilan, p. 202— tf. Bwi-, 1885. 

LtairMw, jiîmmiruf pnblioist romio, o. Deo. 
1830 în Buennsoit f31 lai. 1876. A făcui stn- 
iiiils ÎB feară ţi Ia Paris, a ocupat posturile de 
l*teaident de tribnnal, de saeMbra la cartea de 
>pel, etc Afară de ounaroase artioole de po- 
iitiea, critică tettndi şi aitistioă publicate pim 




diverse ^ete şi reviste sub pseudonimul laerţiu, 
L. a mai scrie şi următoarele opere: Qeorge sau 
un amor romftuesc, vodevil in 3 acte, 1861 ; 
Sanuto, dramă în 5 acte, 1851 ; Oare de repaus, 
poesii, 1852; Alfredo,oare de repaus, poesii, 1864', 
Stroie Corbeanul, operă postbuaiă precedată de 
viata şi opwele autorului de Teodor I. Foeşâ- 
neanu, 1885; Hassim piotorele, melodrami, 1^. 
Criticele teatrale ale lui L. erau apreţiate pe 
vremea lor. 

Lazsrste, adăposturi sau spitale pe la treoetori 
san în porturi, în oari făceau carantină (v. ac.) 
acei oilătoriţ oari veniau din loenri molipsite de 

epidemii : de co- 
loră, dumă, etc. 
Asta<}i sciinţa 
tinde să facă a 
dispare, întrodn- 
când ÎD s<^ml) 
desinfeotarea că^ 
Ktorilor. 

Lazaret se du- 
mesoşispifalorile 
improvisate în 
campanie, unde 
răniţi) pot primi 
primele ajutoare 
şi pe urmă s6nt 
evacuaţi în inte- 
riorul ţerif, cind 
pot suporta eilă- 
-toria. Asemenea 
L-seimprorisează 
şi pe la diferite 
gin şi se namesc 

gări-laeamtel 
acestea au mism* 
nea de a primi pe 
acei bolnavi, cari 
se găsesc în im- 
posibilitate de a 
mai pută continua 
călătoria. 

LIzirfeli, loartt 
prof-preparandial 
in Deva. o. 1841 
ÎB Ponunbacul de 
sos, coti Făgăraş. 
"Stiidiile şi le-a 
făcut In^mn.diD 
SiUiu ş[ Braşov; 
diploma profeso- 
rală şi-a c&ştigat-o la uuiv. din Cluj, 1878. L. pe 
oale wttodidaetică a absolvat gimnaslul superior 
din Braşov ^ a depun censura de prof ., Ij. a func- 
ţionat 10 ani ca înveţător, 3 aai a fost actuu* 
fa revisoratul de şooaJe ÎB'Braşov şi din 1875 
e prof. în Deva. A scris cărţi de şcoale : 1) Ele- 
mente de poetica romănă, ediţ. î, 1882, «diţ. II, 
1886. 2) Istoria Uteratnrei romkie, ediţ. 1, 1884, 
ediţ. II, 1892, acestei din urmă i-a den^t mi- 
DistnU aprobarea. 3) Dicţionar român-maghiar, 
1886. Toate au ieşit în editura lui W. Krafit, 
Sibiiu. A mti scris articole pedi^gtoe prin fmle 
romăne şoolastice. 

Luaristl, congregaţiune religioasă de preoţi, 
înfiinţată de cătră 8. Vincenţ de Paula în 1624. 
L. se numesc aşa dela colegiul Bt. Lazar, deschis 
de oătifi coDgrega^DDea L. în 1632. L. se ocnp& 



statua Ini Ofloig» Luar tn Baonread, 



Digitized by Google 



7Q iKMrone- 

oa pxedloirM oa onneMa clernhii 6nât; an 
^ mai multe miBiani în Chin», Afrioa şi Oceania. 

I waraaB, oei^itor ne^litan. 

Liafna, itUbţuirea, tăierea fi aooatorea pă- 

dnrei ^ ribUanilor « pentru a faoe loo de onl- 
tură din ea. 

Lanllt. mioeraU fostat ^ominoa de magnonu, 
în onstale monooline albaatreţ se găaeaoe in 
Stiria, Saizbnrg, eto. 

Laarhil, DanUl, sindions al muistratatui 
llmîşoarei, la cerere mai înaltS a lucrat un 
Abodar ronftnesoj oare a fost prssentat la 1 7 Martie 
1770 rwineî liana Teresia de citrft oamerarini de 
carte £n Bftnat MaousoriBul înai a foet aflat 
ca prea extins pentru primul început, în acest 
moa deocamdată a foat lăsat la o paits, iar au- 
torul a fost nnmit pe 2 ani de probă director 
al «ooalelor triviale bănăţene. L. este piimul 
diraotor al ţooalelor gr.'Or. române în Banat 

[latin Vuia.] 

La (LehJt c^itala prov. Ladabh în C^mir 
(Asia), Ia ioilţime de 3440 m. preate nivelai 
mării; 4000 loo. Loonl principal al oomsrduhii 
între India şi Asia centrală. 

LeaOt V- Medicament 

LMWft (englj pron. lider), oondnoetorul, şeful 
unui partid poUtio; articol de fond. 

LaMM. (en^., pron. li^), mii maritim eo^ez; 
ligă, alianţă. 

Lttk, Leş, Polon (V. ac.) 

iMki, MatUm wUliamf aroheolog en^ez, 
n. U Ian. 1777, ţ 6 Ian. 1860 în^rigbton. 
A făout însemnate exploritri în Qrecia şi Asia 
mică. Intre scrierile Rale se află şî una ce se 
oonpă 01L filologia romftnă şi bulgaiă : «Beseaiches 
in Graeoe of tne wallaohlan and bnlgarian lan- 
gnagee.< 

Leal, onest şi franc. 

Leaailafton, oraş în cott engL Warwiok, ou 
26,930 loc (1891); iavoare minerale oăntate. 
Laodni, t. fiero. 

Laaadra, numele vulgar al jriantsi Nerium 
Oleander L. (v. ac.). 

Leaata. munte in Bom. între j. Dâmboviţa 
şi Musc^ al doilea după Omu; prin înălţimea 
sa predomină mai pe toţi mun^i din uropiere. 

Lmt, (iţron. lihr^ rwe iMendar Britaniei ; 
eroid un^ tragedii a lui Snakespeaze (v. ac.). 

LMt,dată, an ; dela cuvântul slavon veobiu lito, 
aeetas, annus, tempuB. T. Cronica. 

LslHuhila, veobiu oraş în Bestia, lângă He- 
likon, cu oracol renumit în peştera lui Zeus 
Trophonioa; aonm se numesce Livadia. 

LeMa, (zooL) paseri notătoare, formănd fa- 
milia Cygnidelor, cu oioo placelat, de egală lun- 
gime cu oapnl, grumazi foarte lungi. Are 10 siţecii, 
cari trăiesc în r^iunile temperate ^e semi^o- 
bului nordic şi sodic. Sânt paseri migrătoare, 
dar domeatioite se ^ prin lacuri oa paseri de 
inx. L. wmUt ma eommi4 COjfgmu ohr JU), 
albă, on oioo roşu, în frante oa botntă neagră, 
ou pioioare n^e. Trăieaoe fn Europa de nord 
şi Asia; prin ţerile noastre treoe în Oct pAnă 
Nov. Nu e mută după cum se orede. Trăiesce 
50—100 ani. Pftnă e tiaeră e bună de mSocat 

câtdO^oare (C. mutieiu, Bechst) ou trup mai 
tnmohioB şi grumazi mai sourtL La uord e vâ- 
nată mult pentru carnea şi penele ei. Cântă on 
ton sonor frumos. Ia SUinii antioi era paserea 



— Lsiffun, 

ooniaoratt Ini ApoIIo, oaie dela ea şi-a oj^etat 
daral profeţiiiL lupiter sub forma acestei L. a 
sedus pe Leda. Se mai credea, că in Hesperis 
lângă Bridan L. îşi anunţă moartea prin cânt 
frumos; de aci *&SMM de L.*, poesia ultimă a 
poeţilor. Corăbierii oonaderă bun omen întftl- 
niiea ou L. Mai sânt ânoă opt specii de L. 

Is$beda in pooeştite române. Un împerat vâ- 
nând ÎD pădure, la un iaz vetfn o L. şi vru s'o 
omoare, dar prin<}ându-o o duse acasă, unde Ij. se 
raefăon în fecioară frumoasa, etc. (cf. Şăineanu, 
Basme pag. 266 ^ 5^). După mitol. nordică, 
fetele de L. (SchwaneDjnngfranen) an fost Wal- 
ktirile, cari au avut însoşirea de a se preface 
in L. După mitol. ^rm. ele apar adeseori la 
lîuri, desbraoă vestmmtele de lebedă şi se Boaldft. 
One le fură imbrăoămintele, te are în posesiune. 
(V. pine, f^a in imt. rom.). 

Lebeda fC^V****/, ocnstelaţiune intre 237* şt 
329* ascensiune leoţă, şi 29» 6* şi 69* 19' deelina- 
ţiune nordică. Conţine afirmative 197 stele visi- 
oile ca ochiul liber. 

Lebel, loaiş 1543 preot ev. lutheran în Tăl- 
maciu, unul dintre primii humanişti saşi. A remas 
de el o poesie: »De op|ndo Thalmus carmen fat- 
storicum.' 

Lebid iba Rakra, (şi L. Abu Oftatf;, poet 
arab, n. ca. 675, f 1& ^* Autorul unei re- 
Dumite >Mollaoa« şi unui >Divan<. 

LablaaOt NiaAu, părintele industriei de soda, 
n. 1742 în Tvoy-le ^ (CherX t 1806 în asilal 
săracilor din St.^D«u8. 1791 a înfiinţat în Franeia 
o fabrică de soda, divnl^tnd secretul invenţiei 
sale, oa să poată nsa toţi de ea. Ser. >Mâmoire8 
sur la fabnoation du sef et de la soudec (1798). 

Letoea^ Bdmtmd, mareşal francez, n. 1809 
în Paris. In resb. orimeic (1854) general de bri- 
gadă. 1869 ministru de resboia; in Iul. 1870 
declară în cameră, că armata e gata de resboiu ; 
şef de stat major al armatei dela Rin şi ma- 
reşal. Prins la capitularea oet. Ketz (îî9 Oct), 
t 7 Iun. 1888. 

Labraa, l) X*. Otaries, oet mai celebru pictor 
tro, din veacul Iui Ludovic XIV, n. la Paris 1619, 

tl690. Fin de sonlptor, de o rară preoo(»tate, 
f& qntat in studiile sale de oaBOolarui 
Sâguier, oare îl trimise la Roma, unde el stndiă 
monumentele antichităţii sub direoţiiinea Ini 
Ponasin. întors la Paris 1646, execută mai multe 
lucrări importante şi fundă Academia de pictură, 
al cărei director fd mai tânjiu. însărcinat, îm- 
preună ou Lesueur, ca decorarea Otelului Lam- 
beit, piotâ iLuorările lui Hercole* îutr'uQ atil de o 
enereie, care făcu contrast cu Lesneur. Deooră 
apoi luxoasa resîdenţă rurală dela Taux; faca 
•Restjffnirea cu îngeriis aflătoare atfi Ia Lonvre ; 
lucri^ la FontaineUean o serie de tabloari, snb 
o<^ Begelţii, dintre care: •Familia tui Darius 
«Intrarea lui Aloandru în BaUlonia*, eto., care 
îi atnee toate onorurile monarohnluL In oele 
din urmă, i-se dădu decorarea matahu 
Veisaillee, unde totul ^>roi^ e fikrat de el aaa 
snb direcţiunea Iui. Afară de aceste opere mari, 
L. a piotat multe alte tabloniiţ din oari oele 
mai frumoase sftnt Ia Louvre din Paris. 

2) Lebrun. Franeise Caroi, duce de PKumra, 
n, 1739; 1799 cuisuL Sub imperiu e numit vi- 
stiemic snpr. şi guvernator al LigurieL 1810 după 
abdicarea r^^^ilni Ludovic Naptdeon, guvernator 



Digitized by Google 



LeW-] 

al Olandei ptoft in 1813. Lodovio XVIII îl xm- 
mesce pair. f 24 Ion. 1824. 

Laba, .^^AEatMlni, econom Tom., n. IONot. 1836 
ÎQ Căcova, cott Sibiin. A stadîat dreptal şi teo> 
logia ÎD SibiiiL 1866 a părisit carieia preoţească 
ţi s'a strămutat la Simiu, unde poartă o eco- 
nomie model, ale cftrei producte au fost di- 
atÎQse ca cele dintÂiu premii la oumeroase ex- 
pofiiţiani. L. CBte membra fundator ti >Gasei 
naţionale*, vioe-preşed. ta inBt. de cred. şi ecou. 
>AlbiDaaşila80oietcom.>OoDCordia<. [I.B.Ş.J 

Lsea aao Lecca, familie a cenţilor de Cinaroa 
în Coisica, din care s'aa distins în seoL XY: 
JeM Piaid de L., conte âe Oimarea (1450—1516), 
in laptA perţetoft cu adversarii sei^ trecu de 
mai multe on în Italia 9t la Genoa după ajutor, 
dar f& pexaeoatat de aoarte şi maif nenorocit, 
dnpâ o viaţă plină de ^rie. Unnl din inver- 
şnnatit săi adversari era Bimueio de L. 

Uca|B, V. Calo. 

Lwian Ăob^ ţbotan.) gen de Uoheoi on thal 
cmstaoen şi apotecii discoide ce au o margine 
formata de thai; speciile sale trăiesc pe lemne 
CL. swMuM Ach., L.pallida Krb.) sau pe stânci, 
pâ<>trî (L. badia Ach.). L. eteuUnta Evere. = L. 
deeertorum Kremp. p. p., lAchm tatuittiitm 
PaUaa, se crede a fi >mana* Ovreilor. Cresce, 
probabil fixată pe stAnoi, prin Algeria, Fersia, 
de nude e smolsft de vgntnri şi transportată îu 
ahe iDODii. unde oade sub iormft de >ploaie de 
duuma; dn'pS Farrot s'a întâni[dat o aşa i^oaie 
în Fenia la 1828. Ctnd e liberă se predată ca 
DÎsce miei ghemuri cenuşii, tari, ou soprafaţa 
neregulată. E hrănitoare pentru om şi animale, 
fiindcă e avată îo amidon. [3* 9^ 1^1 

LetMt I L., famUU boitr*a»eă din FalocAia, 
«imioBcută aici din seci. XVI. Genealogia familiei 
începe dela: 

1) MareU agă V. L., (1560—1619), care s'a 
Qostrat ca general ^ timpul Iui Mihain Viteaznl. 
La 15B8 el duse Iui Sigismund Bitori an ajutor 
de 1000 călăreţi. Mai tănjiu fa alături on Mihain 
la Mirialăa şi aperă cetatea Chîoiului. £1 făou 
o călătorie la Vma, luă parte la mai mnlte mi- 
amu ^ solii, precum cea ou Tătarii la 1604, şi 
primi dmaţinne dela împ. Rndolf II, 3 sate in 
Ardeal, ^ titlori nobiliare de graf austriac. Fu- 
sese mare oomis şi spătar. (Cf. Doc. de Hur- 
muzaehe, tom. IO, IV.) Un nu al seu 

2) Manie SpdUar L.j era boier însemnat al 
hii Badn Şerbao şi B. Uudmea, oare îl deo^»ită 
la 1617. 

3) Lecca, Constantin, (1810—1887), ântâiul 
pictor roD^. E^ihamio sub Vodă Al. Ohica; 
după oe stadii în Italia şi Germania se stabili oa 
profesor de desemn ta primul colema de atunci : 
8t. Bava. Pe Ungă marele sen talent, era om 
de o deosebită cnltori; a tradus mai miute piese. 
Printre principalele lui p&nze sunt: «Intrarea în 
Alba-Inba* la pinacoteca naţională din fiuoaresd, 
•Bătălia dela Blesboeni*, >Portretul tni Cuzas >Dm- 
fideoarea lai Bada Negra*. Apoi copii după ta- 
blouri olasice, şi multe alte lucrări. Amaa a fost 
elevul sen. f 1887. (Ot N. Ţiaou, Biografie în 
>Etevista noaăc) 

4) Lecea, George, n. 1844, fini Ini Const. L., 
comandant de cavalerie. In timpul resboinlui din 
1877 — 78 fiind căpitan, în fruntea esoadronolai 
tea de Ooij, a noot o străluciţi şaijă la satul | 



Leiâdea. 71 

Vadiu din Bulgaria, pe un deal între vii. ĂscAo 
distruse o companie de nizami Tarei (300), cari 
eraa aşeaa^ în redută. L. fâ decorat ou Virtutea 
militară ol. I, Steaua Romftniei ou spade, şi Sf. 
Stanistas, eto. ţ 30 Oct st. v. 1899. Are fiu pe 
Harăkimb şi Oetm Qeorae L. {CI. Colonel Bo- 
teanu, Biogr. lai Oeone L.). 

5) Lecea, Haraiamo G., poet rom., a făcut 
studii de medioinăîn Franda. A publicat : >Prim8< 
volum de fnimoase versuri ; apoi >8ecnnda«, tot 
versuri, premiate de Academie; «Enoch Atden« 
traducere în versuri^ «Cinci poeme*; «Povestea 
unei re^ne< din Carmen Sylva, eto. Ca teatra: 
•Stftipii Statului şi Flămftndii de glories comedii; 
•Femeia înderebiioă*, baducere; în fine «Casta 
Diva« şi >Juoătorii de oăzti< 1898 şi 1899, drame 
cari au avut mare succes. 

Lsooât II L., familie din Moldova (Baoău), 
oare pare a fi o ramură a boierilor L. di n Va- 
lachia, despărţită prin seci. XVII sau XVUI. 
Din ea sânt: 

1) LeecOjDimitrie, general şi om politic rom., 
n. 1832 ta Tecuciu, 1 1888, îşi făcu studiile mi- 
litare în Francia şi apoi intri în armata ro- 
mână. Maior la 1866, el era comandantul ba- 
taUonului de vânători oare avea garda palatului 
la 11 Febr. 1866, şi de conivent cu conspira- 
torii în contra principelui Cuza, a lăsat să între 
ÎD palatul domneso pe ofiderii oari au provocat 
actul de abdicare. A şi devenit îndată ministru 
de reslxnu sub loootenenţa dtmmeasoft 11 Febr. 
pănă la 11 Maiu 1866, apoi iarăşi lutie 1879 
până Apr. 1880 sab ministerial loan Br&tianu. 
Io resboiol 1877 — 78 colonel, a luat parte la 
luptele dela Lom-Palanca şi Smtrdan, apoi a 
fost înaintat general. Ca membra al partidului 
liberal a fost adeseori ales deputat de Bacău şi 
1883—88 preaident al camerei. (Of. T. Maioresou, 
Disc. par^m., voi. 1.) 

2) LeeeOf Oeorge, om politic român, n. 1831, 
1 1886, fratele lui Bimitrie. A făcut studii mi- 
litare, dar 1868 a fost numit de guvernul liberal 
raefeot la Baoăo, unde prin mesuri în contra 
Ovrmlor a provocat scusele şi căderea ministe- 
riuhu Ooleaou. (Cf. T. Haioreacn, Disc. pari. 
voL I, pag. 10.) 1882—86 e ministru de finanţe 
în oabineml loan Brătianu. 

Leeee, mai nainte Terra dfOtrcMtOf prav. 
ital. în Apulia, 7891 kmV, cu 600,905 loo. (1^. 
CapiUda L. are 23,061 toc. 

Ceoh, (Licm) oămpol ce se întinde în tnn- 
gime de 37 km. între rial Leeh şi Vertaoh, 
Landesbarg şi Augsbut^ în Bavaria. Pe câmpul 
acesta în 10 Aug. 956 an foet'totat nimiciţi Ma- 
ghiarii conduşi de Lehel, Bnlcs şi Botond din 
partea oştilor imperatolui ^rman Otto I. Se 
4ice că nomai 7 inşi au remas tn viaţă, cari 
au adus în patrie vestea nefericitei lopte. 

LMhar, (Mo, politic austriac, q. 6 Ian. 1860 
în Viena, renumit prin diaoursnl de 12 ore ţinut 
Sn dieta imperială in 1897 ca deputat german- 
progresist cu ooasia obstrucţiei germime. 

Leohlaţa, (ung. Lekencze), corn. mare în Tra., 
cott. Bistriţa, ou 1879 loa (1891) Saşi şi Români. 
Komănii afiliaţi la paroohia matră Harina în 
protopopiatul Bistriţei. 

Leoldea Ach., (botan.) gen de Licheni cu ttud 
orastaceu şi apotecii disooide fără ma^ne for- 
j mată de tbat; are numeroase spedi ce trăiesc 



Digitized by Google 



Leratine — Led. 



pe pietri (L. eoarefofa Aoh., L. pttraea Flot, 
L, eotUijfua Fr.), pe piroSnt sau pe lemne pu- 
trede (X. uliginoaa Ach.) ; foarte resp&Dditi, for- 
mftnd pl&ci întiose, gslbeae amestecate oa neţra 
pe stiiDoile dia renanea alpini, e L. geo^rafk%ea 
Sohaer., mai bioe WnMOcarf(m ţeograţhicum DC, 
disă aşa din cansa asemeniai acestor plăci ca 
hărţile geografice. [8. Şt. R.] 

LteftiU; nanie dat unor substanţe grase, cari 
se giseso lo oreer, aerri, în globalele sanguiuioe, 
îa gălbenoşol de oa* precum şi resp&ndite în 
]?egnnl vegetal. Frio aci^i I> se desface în aoldi 
graşi, steario, palmitic, oleic, într'ua eter al 
gUmiioei oa aoid fosforio şi în calină. Pro- 
toM^t oomiiiişi oi^ioi formaţi din cărbuoe, 
hârogeiiţ oxigeD, axot, fosfor şi sulf, oari la fier- 
berea oa apă de barită dau pe Unţă aoidti ţraşi 
meotioDati mai sub, şi alţi oeriTaţi asotioi liberi 
de frafor, oe ae găseso în medava nervilor, nu- 
miţi oerebroside. [S. U.j 

LMOcq, Carol, componist de operete, □. 3 Ion. 
1832} elev al lai Halev^ şi Bacia. Dintre nu- 
meroasele sale oompoeiţiuai sânt mai unit cu- 
noeonte Oirofle-Oiroila şi Madame Angot 

LeoMrta ia IMy, I) L^Amdri, raDomituohiteot 
fraooez, nataaruoTol veobibr biaeria romAne, 
o. 1844 la Paria, elev al oelebralui architeot- 
arcbeolc^ TioUet-le-Dac, a înoepat cariera de 
arohiteot prin o reconstruire a palatalai dela 
Monaco, apoi a restaurat dooe obiele la cate- 
drala dio Cabors şi a coDStruit moaumente în Pa- 
lestina, unde a luat parte ca membra al expe- 
diţiei aroheologioe condase de Clermont-Oanneau 
1873—74. Peotm restaurarea bisericii episcopate 
dela Curtea de Argeş fiiud trebuinţă de arohi- 
teot ooDoscetor al artei bizaatioe, mtuiatral cul- 
telor de atunci, Titu Maiorescu, după recoman- 
darea loi ViolIet-le-Duo, a însăroinat oa aoeastă 
mimone pe L., care a şi venit în RomAnia la 
1876 ŞL de atand a re mas aioif ooapat ou re- 
staurarea şi edificarea mai multor monumente, 
pe lângă biserica din Curtea de Argeş, terminată 
iD modul oel mai splendid la l^ltf, şi o reşe- 
dinţă a episcopului de acolo, apoi biserica Trei 
Srarchi, precum şi Sf. Nicolae din Iaşi (admi- 
rabilă reconstroire), biserica 8f. Dumitru din 
Craiova, Mitropolia din Tîrsovişte, eto. (Asupra 
importanţei lucrărilor dela Cartea de Argeş, cf. 
Nota dela pag. 2tf5 şi sorisoarea lui Odobescu 
în T. Maioresco, Disc. pari. Yol. I). 

2) LeamU du NoUn/, Jtan JtUea Anloine, 
piotor francez, n. 1842 in Paris. Distins aproape 
U toate exposiţiile de piotori. Op. mai însem- 
nate: Moartea lai Jooaste (dist ca al doilea 
premia *de Bome< în 1871), Sentinela grecă, 
Poarta seraiului. Amoral şi noaptea; apoi: por- 
tretul rwelui Carol I al &omSnieit al reginei 
Carmen Sylva, al prinoesei Măria şi [Hoturile 
decorative la catedrala Curtea de Argeş şi la 
bis. 8f. Nicolae şi Trei ErarcU din Iaşi. Distins 
şi oa sculptor, 1898 a început să lucreze o placă 
în marmoră în amintirea visitei Regelui Carol 
în 18d6 la Imp. Francisc losif I la Budapesta. 
X^. petrece adeseori toamna la Castelul Peleş, 
dSud r^nei lecţiunî de pictură. A dăruit Aca- 
demiei române 10,0(X) lei, din interesele cărora să 
se dea premii pentru desemn. (Ct Dicţ. Cont) 

Leooata de Liila, recte GartA 2£aria Xeoofri^ 
poet frc., şeful şooalei pamaBiane din Francia, 



n. ÎD Africa 1818, făcu călătorii în India şi io 
Fraocia, şi se staUIi definitiv la Paris. După 
revoluţia dela 24 Febr. L. intri in poUtică şi se 
făcu repablicao ; dar se retrase imediat ca să 
se devoteze cu totul poeuei. Primai sen volum 
este Poemes antiqaes (1852). La 1854 apărură 
Poemes et poesies, mici poeme de o fnimaeţe 
rară. La 1862 traduce Idylles de Theoorite. Tot 
în aoest an apăru Poemes barbares, ^ în 1869 
publioă »Eain.( La 1867 traduce Diade ; Hymnes 
orphiques (I8«t9); OdyasÂe (1870). Intrat iarăşi 
în pontică, pablic o scriere anonimă Gate(Aiame 
populaire repoblicain, care făcii mare agomot. 
Id Ian. 1872 represintă la Odeon o tragedie ies 
E^nyes. La 1873 publică o traducere d'Horace 
^ o traducere din Sopbode. La 1 1 Febr. 1886 este 
ales membra al Ac«demiei în locul lai Victor 
Hugo. Ultimele sale scrieri sunt: Poemes tra- 
giques (1884), Euripide (1885), Apolloaide, dramă 
lirică în 3 părţi şi 5 tablouri (1888). f 1894. 

Lfoonvrwr, (pion. Idouvror), Adriamiy actriţă 
franceză, n. 6 Apr. 1(192 în Damery 1. E^maut, 
t 20 Mart. 1730, renumită tragediană laTbeatre 
Francais ia Paris. 8or.: >Lettres>, publicate 
în 1892. 

LmHoft sau Utiera, scaun portativ. 

LeetIttanifHl, ţaşteroere de patX ta Bomani 
o festivitate religioasă, la care invitau pe ^ei 
Ia ospetare sfftnti şi le aştemeau paturi, iar 
pe aceste aşezau statue mici oh busturi (capita 
deorum), de regulă topite din ceară, şi apţu le 
aşterneau de mâncare, ca parte din sacrificiu 
dela ospetare. L. se numiau şi puMnariOf când 
se aşterneau perine. 

Lwt«r, (lat.) V. Ceteţ. 

Lectura sau cetirea, este traducerea semnelor 
grafice în expresii vocale. Aceste semne pot su 
ne litere, cifre, note, semne geografioe, figuri 
geometrice, hieroglife, eto. Ceb nud obicinuite 
sânt literile, elementele grafice ale onventolni 
scris sau tipărit. Cuvântul L. se mai întrebuin- 
ţează şi pentru a indica complexul de canoscinţe 
oe-l dobândim prin cetire. Astfel deosebim: I«. 
grea, uşoară, abstractă, distractivă, edificatoare, 
serioasă, glumeaţă, poraografică, eto. La înve- 
ţămeot se mai deosebeece L. privată san par- 
ticulară, pentru a însemna materii de cari ae 
ceapă şoolarii în afuă de programa oficială a 
şcoalei. L. privată e sprijinită de biblioteci, în- 
fiinţate anume pentra tinerime Ia şcoală. L. 
devenind o trebuinţă tot mai generală, niimerul 
bibliotecilor cu scrieri de toate genurile ae mă- 
reaoB pe 4i oe meige, ptia înfiin^rea oabioetelor 
sau cercurilor de L. pftnă şi în oomonele nuale. 

Lwtwrer, (eoţl., pron. leoşfinr), oeteţ, deosebi 
ajutor de predicator, oare are să ţină predica 
dela vecernia de Dumineca. 

Leoythls Loefl., (botan.) gen din familia Le- 
cythituoee, ca vro 30 specii, arbori mai ales 
dut America tropicală. Fibrele liberiane dela 
unele specii se folosesc pentru ţeseturi, prepa- 
rarea hârtiei ; fructele dela L. oUaria L-, numite 
oala maimuţn, marmite de tângtf quatete, au 
carnea şi seminţele comestibile şi sftnt mâncate 
de maimuţe şi papagali. [8. ^ Rl 

UetiMkl, 8tam^, xc^ al Poloniei, v. 8ta- 
nislav. 

iad (aaa LtdoJ, la Slavi an dea al reabomUii, 
contrar lui JColaaa, ai păciL 



Digitized by Google 



Lsda — LoftaliBare. 



7» 



Lada, îo mîtoL ^reo. fata Im Theatioa, reţe 
din A^tdia şi soţi» hii lyadareoSţ rege din 
^arta. Cftştigftiid favoarea lui Zeas, acesta în 
cbip de lebedA s'a apropiat de ea, pi dupi ua 
mit L. a născnt dooe ooe, cUn naol a ieşit He- 
lena (lana);, iar din celalalt Polvdeokes (PoUnx) 
^ Castor, adecă: Dîoscurii, până ce după alt 
mit, h. dala Tyndareofl a oascat pe Klytăin- 
Mstim, iar dela Zeas pe proncii numi^- Mitol 
X explică aşa, oă L. repreaintă materia pri- 
mitivă intanecoasă, oă Zeas e creatorul laminei, 
care din întanerec resare. ['^tm.] 

iMâtlbmt,KarlFriedriehvon,\iQttanBiyU. 1785, 
1 1851, fost p^fesor la Dorpat (1811—36). A 
wda: Flota Jiitaioa, 4 voL, 1829—34 (împreună 
on K. AdL Meyer şi Alez. von Bunge); loones 
ptantamm Qovanun floxam rosucun, 5 vcd., 
1829—34; Sloia itMsica, 4 yoU 1842—53, 
scriere de mare inpcwlBn^ pentru stadiul florei 
României. [S. Şi R.] 

ladellT-Wlohela, Joan, conte, politio austriac^ 
fMt miDistm de agriooltură în oabînetul Badeoi 
I&b4ia 1897), xl 1842 în Fraga. 1866 a luat parte 
ia resb. ca voluntar in reg. de dragoai Wia- 
diachgrfitz. Ia dieta boemă şi oea imperială ade- 
rent al agranamolui-couservativ. 1^ ministru 
de agriciutiiTă. 

Ltdarmta, cetate dacică în calea Sarmi- 
i^etaaa, putând ajunge la ea l^unile romane 
piu valea Timişului ^ Berzoviei. 

Ledaebawtkl, MieulaVf ooote, cardinal, n. 
-J9 OcL 1822 in Gorki ; 1866 arahiepisoop de 
Poaao-Gneeen. Pentru oposiţia contra leilor din 
Maia (v. ac.) arestat şi deţinut. 1875 canlioal. 
Dela 1892 prefect al institutului >De propaguida 
6de< ÎD Borna. 

l<dr»-IMIlB, Alexandre Auguste^ om politic 
tn^ a. ISXyi. DistioB ca advocat şi publicist tn 
*Ia Reformes vedea regenerarea Franciei în 
republică şi votul universal. 24 Febr. 1846 
propane guvernul provisor, în care întră şi el 
ia intenM. 8e despărţi de cc4ejţii BÂi din pricina 
legăturilor aale ca loorătoni. Faoe opositie 
ptâamică moderaţilor, dar fără atiooes. Câştigă 
pi^ne voturi la preaiden^ fuge la Londra 
1849. Scrie >De la decadence de l'Angleterrec, 
00 pamflet violent contra claselor din Anglia 
şi contra caracterului Englezilor. In 1870 vine 
în Francia, stă în Paria pe timpul asediului, 
se alege dinţat, dar demisioneaiă, moare 
31 Dec. 1874. Loi Jj. datoreeoe Franoia votai 
tmiveraal. 

Ledw L., (botan.) gen de Ericaoee, tribul Rbo- 
doree; cuprinde 4—5 specii de arbuşti erecţi sau 
tîritori din regiouile reci şi arctice ale emisferei 
boreale; au frunte coriace persistente şi miros 
reşinoe. fnuuele de L. paluttrs L.^ ce oresoe 
prin torlnxii, au proprietăţi narootioe, se dau 
oontta diaenteriei, toaei mi^towcă, eto. ; în me- 
diana pc^Hilară provoacă accidente, oăc» sânt 
toxioe; ae subetitueec uneori hemeiului în fa- 
bricarea berei, dar aceasta abinci e , vătemă^ 
toare, căci provoacă dureri de cap, vărBături, 
chiar delir;, se erede că tot cu aceste frunze 
Roşii dau miroaul special pieilor tăbăcite (ţise 
isft, piele rusească. Franzele de L. iâti- 
folimm Jacq. din Amexioa nordică se dau ca 
ceaiuri pect(»ale, tooioe, digaatiTe (thee de James, 
de Labrador). [8. Şt U.} 



Lteda, onş mnni^Ml în inteiioral An^ei, 
Iftiuă canalul L.-Liverpool (208 km. long.); 
367^^)6 loo. (1891); centrul industriei do postav. 

Learaia Sw., ^botan.) geu de Graminee, tribul 
Oryzee, foarte înrudit cu Orţfza (Orezul), de 
oare se deosebesce DUinai prio spicule compri- 
mate, cu 2 glume (nu 4) şi stamine 6 — 3 sau mai 
pu^oe (nu constant 6). Are 5 specii din America 
boreală şi tropicală, una, L. oryzoides 8w., 
orescend şi m Asia, Ehiropa temperată şi la noi prin 
bălţi, mlaştini, ape lin curgetoare. [S. Şt. R] 

Leeuwardea, c^)itala prov. olandeze Friesland, 
30,433 loo. (1890); ttrguri de bucate şi de vite. 

LsfnwheaXf |>ron. lefoşoh), fabricant de arme 
în Paris. 1825 a inventat poşca de încărcat pe 
dioapoi şi nu sistem de revolver. 

Lefttbvra, Franeue lonf, mareşal sab Na- 

rleon Bonaparte, n. 25 Oct 1755 in Paris, 
14 Sept 1820. Intrat de tioer îd gardă, a 
înaintat rapid până la mareşal (19 Maia 1804). 
S'a distins în lupta dela Jena, la asediul cetăţii 
Danzig, (27 Maiu 1807 duce de Daozig) şi id 
Spania. Soţia sa^ o spălătoreasă, ou oare legase 
ouooscinţă âncă in ttnereţă,eeterni8atădeSanlou 
în piesa >Uadarae 8ui8-gene.« 

Lefeţia, trupe de oşteni mercenari din ve- 
chime, in ţerile xomftne. Nomele lor arată cbiar, 
oă erau angajaţi ca leafă, în serviciul ţerii, deo- 
aebindn-ae de >oştenii de ţeară* cari erau numai 
Romftm fi întru cĂtva obligaţi a se lupta peotm 
ţeară. L. sau meroenarii erau în vechime în 
toate tarile europene şi adesea formau o pu- 
ternică parte a armateL In Bom. trupele de L. 
se recrutau mai alee dintre Unguri, Şerbi, Po- 
loni, Germani, etc. [O. L.] 

Leftort, Franeisc lacob, consilier al lui Petru 
cel Uare, n. 1663 la Geneva, părăsesce patria 
în vîrstă de 21 aut şi în Berviciul Holaudei 
ajunge la Arohangel şi de acolo la Uoscva. Intră 
în serviciul Rusiei şi se bucură de protecţiuDea 
prin^ltti TasUe Galiţin în timpul regentei Sofia 
(1682~89). Fu cunesout de Petru, care profită 
de onnos(»ntele şi de fldelib^ liu. însoţi pe 
Ţar în oălUorii prin Rusia, fu numit admirai, îl 
însoţi în călătoria prin Europa din 1697. f 1699. 

Left, monetă de aur ori de ai^nt, în valoare 
de 5 ^bini, diu cari se fac salbe (Şaineanu, 
Di(^). Lefter eshanii^ .gol, lipsit de bani; Lef- 
fcTMv ocupaţlaDea de auoeri ou aoop de oSştig, 
sia. profesiune. 

Le^, tot ceea oe e fficot conform legii aan 
orgauisat de le^. 

LCBtl tender, C'nglJ mijloc legal de^ plată. 
In Anglia se înţeleg sub L. t. plă^Ie în aur 
(Sovereigus), în aigmt până Ia 40 şiliogi şi în 
note de 5 uvre sterliogi. Cu învoirea guver- 
nului, banca Angliei poate decreta penton un 
timp anumit Mletele sue pceste 6 Livre aterlinp 
de L. t 

LeşallHre, învestirea cu formele legale; cer- 
tificarea autenticităţii unui act prin o autoritate 
publică. 

Ltgalisarea actelor e o formalitate, care dă 
deplină credinţă datei şi semnăturii unui act, 
pentru că e certificată de un funcţionar publio, 
oare are această calitate. Astfel, pe câod la 
autenUflcare fuDcţionarul constată şi consimţcr 
meatul părţii care presiotă actul, la L., el nu 
certifică decât data şi semnătura persoanei. O 



Digitized by 



Google 



1 



74 



Lcigi* — Lege. 



L. « mai puţin dar, decftt o anteiitiflca». Aota] 
I^diaat are dată etriă, se aoie dud e făoat şi 
□amai priD declararea în fals se poate dovedi 
că data na e exaot&. 

Legaţi se nnmesce o doDaţiantj fkuuta prin- 
tr'uQ testament. Modestia, oelebml jarisconsolt 
romaD din seul. ni d. Chr., îl definesce donatio 
testamente relicta (Dig. 81, de l«g. II, 36). Dup& 
art. y87 şi următ. dia cod. civil român, sânt 
mai multe feluri de legatari. Aşa avem L. uni- 
veridl, adecă disposiţiaDea prin care testatorele 
Iasă dnpă moartea sa, la ana saa mai multe per- 
soane nnivenalitatea baounlor sale (art 888 oiv. 
rom., oiT. fruc. 1003); L.eu HUut partieulart 
are oa obiect o fraoţiane a moştenirii precom 
jametate, a treia parte san toate imobilele saa 
toate mobilele sau numai o fracţiune din ele 
(art. 894 rom., 1010 frc.); în fine L. aingular este 
acela oare are drept obiect un lucra determinat 
Legatarul universal are drept la univeraalitatea 
bunurilor defnnctalui, adecă are drept la toate 
bunurile cari există la moartea testatorului, mai 
puţin datoriile şi sarcinile impuse de lege (oa 
reserva moştenitorilor reservatori) sau de testator 
însuşi; el are vooaţiune la întreagă averea de- 
fanotuloif aşa oft dacă aoesta a lăsat mai multe 
l^te paitioulare, oare no>şi prodoo etectal, ele 
se oavm l^taralui universal. In oodnl franCf 
art 1000 aoorda legatanUni aniveisal seainaj 
adeoă are posesiunea de drept enm asceodeoţii 
şi deaoendeoţii în dreptul romftn. In Rom. art 
891 diferă în această privinţă de articolul francez, 
oăoi un aoordă senina, l^;ataral ooiversal treboe 
după codul oivil român să oeară dela juatiţie tri- 
miterea lui în posesiune. 

Legat sau trimi» (legatus). In timpul Roma- 
nilor se da acest nume la diferiţi magistraţi, 
trimişilor senatului, loooţiitorilor de consuli, pro- 
consuli sau pretori. însărcinaţi cu guvernarea 
unei provincii, şefilor de legiuni, etc. Sub im- 

Seriu, provinciile începură să se administreze 
e nn tegatut At^ftuH pro Frattortj de oănii 
atribaţiani puteau fi atit civile oăt şi militare. 
Aoeaata pentru provinciile imperiale. Provinciile 
^iee «senatoriale* aveaa UgaU proeonsyUs pro 
praetore; dar toţi se alegeau dintre senatori. 

Legat papal eete, în ţerile catolice, un re- 
presentant al papei. L. a latere sânt oardinalii 
trimişi cu depline pateri, ca ambasadori saa ple- 
nipotenţiari, pe lângă guvernele străine. Spre 
deosebire de cei trinuşi îutr'o ţeară, cu puteri 
ordinare, şi can se numesc nuntii (nonoes). 

[O. L.] 

Lefltlui^i totalitatea penooalului care oom- 
pane o minune diplomatică, al cărei şef e acre- 
ditat de puterea oare îl trimite pe lângă no 
guvern străin. Tot prin L. se hiţelege toti^tatea 
afacerilor misiunii, şi întru cfttva insă-şi mi- 
siunea. Când în capul misiunii ae ^ă un am- 
basador, atunci se întrebuinţează nnmele de 
anUfOtadă, în loc de L. Dreptul de legaţiune e 
aeiiv sau pasiv, după cum e vorba de a trimite 
agenţi sau de a-i primi. Dreptul de a trimite 
agenţi diplomatici nu aparţine decât statelor cari 
posed plina suveranitate, acelor oari faţa de alte 
puteri au drept de a încheia tractate sau a de- 
clara resboiu. [O. L.] 

Legifaira, un alt nume al aşezământului ju- 
diciar feria (bierîia). 



Lepmma bU AfOm» y**uiA aşezământ 

Bodal-eooDomic instituit de Khwa ViieuiU prin- 
tr'an hrisov (1596X şi care dispunea oa ţeranii, 
>cue pe ce moşie va fi, aoela să fie romîn 
vecinie, unde se va afla.< Silit de evenimente 
şi de planurile sale, Mihaiu iertfesoe astfel pe 
ţerani pentru a atrage pe boieri, consfinţind 
formal un obioeiu abusiv. De altfel era şi ne- 
cesară o aşa mesoră, oăoi satele se spărseseră, 
ţeranii fugind de nevoile vremei, şi ţeara era Îs 
mare angm^ie prin luptele începute şi urmărite 
de eroicul voevod. 

Legaţii vitei eete una din priooipalele ope- 
raţiuni la ciutura viei. Ea are de soop de a da 
viţei şi rodului mai multă lumină. Viţa de vie 
se leagă ou rafie, teiu topit şl neto^it, ou nuiele 
de răchita despicată ofi ou legături de paie. Se 
leagă pe un singur par san arac, san pe mai 
muţi (SJ — 4} arad de jar împrejur. Via nici 
odată să nu se lege vertical, fie în sus fie io jos, 
oi mai bine în eemioero în linie orizontală ori 
în linie oblică, pentra a repartisa mai bine seva 
cătră toţi mugurii ei de o potrivă. 

Lege, este norraa nestrămutată dapă care se 
petrec întâmplările din natură, sau după care 
ar trebui să se petreacă faţtele oamenilor, 
isolati sau în societate. Basa on p oăni L. este 
sau o necesitate determinată de natura Inoru- 
rilor, «au o exigenţă de drept ceruţi de puterea 
eociuă, san o obligaţiune moraUi impusă de idea 
datoriei cătră [ţuterea divină, ori sub oe formă 
ne-am închipui această {mtere. Sunt l*. natu- 
rale, raţionale şi poaitive. L. a) naturale ex- 
primă reUţiunile reale şi constante ce se des- 
copere între întâmplările din lumea externă şi 
internă. In acest sens se vorbesce de L. astro- 
nomice, fisice, chimice, biol<^ce, psiohologice, 
sociologice. L. b) rafionale sunt acelea pe cari 
trebue să le urmeze mintea omenească pentra 
a stalnii adeverul (L.-le logicei): frumosul (L.-Ie 
esteticei) şi binele (L.-le moralei). L.-le ce tre- 
baeso păzite pentru stabilirea adeverulni se mai 
numeec principii ale raţiunii teore- 
tice, cele pratru stabilirea l»nehu se mai nu- 
mesc şi principii ale raţiunii practice, 
iar cele pentm frumos se mai numesc nriucipii 
ale gustului sau judecăţii, (Eant). In al treilea 
rând, L. c) poeittve sânt acelea, oari avendu-şi 
originea dela vr'o autoritate superioară, snut pus< 
oa model iţentra conduita omului sub sancţiunea 
pedepsei şi recompenselor. L.-le pmitive ap<H 
iarăşi sunt positive divine şi poeitive umamm 
Cele umane sfint sau biserioesoi sau civile după 
cum emuiă dela autoritatea bisericească ori deli 
cea civilă. După calitatea oWgaţinnibr, pe cui 
trebue să le îndeplinească mintea san conduiti 
omului, L.-le positive şi cele raionale pot 1 
afirmative şi negative. CMe afltinative aratj 
ceea ce e de făout, cele negative sau oprîtoan 
ne opresc a face oeva în oontra ordinai morale 
Be mai deosebesc apoi L.-Ie poaitive în L. 8 o r i 
şiL. naacrise sau consuetudioale (uaus, obiel 
nuinţe). Considerând întinderea lor de aplicaţie 
L.-le în genere se deosebesc în L. generaU i 
epeciaU, după cum se r^eră şi conţin nomM 
pentru toate caşurile ori munal pratra o paiti 
din ele. , 

Legi ale asoeiafiunei se numesc în peichd 
logic acelea prin cari ae stabilesc reiaţiuiule o 



Digitized by Google 



LBgenda — legisbitiaiiâ. 



76 



b^Dtae sS exMe între deosebitele noastre »tări 
ii eoDKiînti (imagini, simţiri, Toliţiuni) peatra 
(sdHTCfinaitQft unele prin miilodrea dton. 
SiMb de «nu^intă fifeSna pute UD aceeaşi oott- 
mi^ tnboe să se grupeze într'o nnitate ge- 
Kndi sa fneişi oomposi du atte noitiţi păr- 
tinim, oe se formează în TÎrtntea L.-lor de 
aDdaţhiBe. In special L.-le asocnaţiaDei resatti 
tt eoosidaarea tiwtilantâfii ^ a tOMUguUaşU 
iilU&Tbiî), oe se pot observa între stările de 
eoflGemitL Similaritatea poate fi aeemenare pro- 
^1 i}i8i fi ooQtrast, iar contiguitatea poate fi 
m spiţhi fi in timp. De aici L.-le asociaţiunei 
utnmuttouele patra: a) X. atemSnăirii: Stări 
ţadiice asemenea, împreoidknda-se, se ^ re- 
pmhe reaproc, 8. e. poitretal re]niKlaoe per- 
mn p» cne o represuită; b) eOnlnuAiM; 
âiri paidiiee (repreaeatbi), oazî formeaiă o 
adteei oe se nprodno reapno, s. e. 8(^n ^ 
Ciwns; c) L. etmUg*mtă^ în spi^ san a oo- 
enRaţei', representAri, cari an fost deodată în 
'.<ns«ni^ se reprodae leoipnM^ s. e. Colombus fi 
Aaeiica; Bnitos şi moartea lai Ceear; d) L, eon- 
tifwU^întimp: Btări peichioe, caria'aasno- 
ctdit neniijlodt, foratnd o serie, se reprodae 
îsţmnatst, s. e. atrctfele dintr'o poeeie, in- 
(Mnlft dintr'o căUttorie. OL Fletom, pesohol. 
34 



«mMUMmmei se namesce aceea, care 
I modol enm o oU^athme se poate 
sfiaba ta atta. De pildii enm o pedeapaă s^ar 
pti nUniba în alta. Gf. Oomafapooe. 

lefife at^iUtni, namile şi ootoim tcmprjm- 
vfih^u, sSnt adererori implicate în ori şi 
ce i^puDaotare, dar cari fiind evidente prin ele 
isfili B'aa trebuinţă de atvamentare şi sânt o 
imoţie pentru adeverul form^ al afirmărilor 
gi nţionamentolor noastre. Ca leg Ale ci^ietârii 
Konfflderi următoarele: a) L. identităţii 
işiinăpiam identttatis) fiecare noţiune f^dire) 
(rie ^ili cn sine însăşi, A eete A; b) L. con- 
tridietianii (princ. contradiotioois) în TÎr- 
ntH cănia despre o idee na patern 4ice in acelaş 
liB^că eete şi nu eete, eă are o oamato şi are 
mates oontimră; oa an oorint în rîrtatea 
dnii un aet de giMfire odată săTÎrşît nn poate 
S ooriinat ca nedeainişit, IIcm mtqtM mmmI 
mdmmtm; e) h. exotuBivităţii (princ. 
odoen terţii), Inter duo eontradiitioria wm ut 
wdisM. In TÎrtntea acestei L., dintre doue jn- 
jedti, care ana afirmă despre an subiect an 
pe care cealaltă îl neagă, namai una 
îadsfîideTerată; d) L. raţlnnei suficiente 
(princ. TitionisX ^VVMI «tiw rotume tuffieienii, 
Aceasti L. impune cugetării necesitatea de a 
no ifinna şi de a nu nega nimic fără motiv sau 
n^e mnlţămi^uv. Cf. Eletosu, Lo- 

Upria, tradi^one nuracnloosă, atribaind per* 
»u«or ftpto şi însaşiri supranaturale. L.-e 
'Ma legere, a ceti) se ^om la înoeput în 
Bnla edeoastioft din efvol media, tot oe tnbaia 
!i se ceteucă la servidal religios. Io armă acest 
temin însemna numai povestiri despre vieţile 
'N^r fi martirilor, cari se ceteau in biserici 
!Î n mese în mănăstiri. Cele mai însemnate 
'^''Minai de asemenea legende sfiat >Legenda 
^Hti au >Historia lombiudica*, ftoută de ar- 
tNinopol lacobos de Toragiae, in aed. XIII; 



şi «La legende ceKsto* san >Aota sanctemmc a 
Bollandwnlor ţv. ac.). Hai tftr^iu s'an numit L 
p alta povestiri miraculoase, oam sfint tradi- 
ţiuaile despre eroii ^ semizeii antid, Horcule, 
Tesen, Romul şi întreagă istoria Romei sab r^; 

3 toi L. oiclolai carlovingian, ale mesei rotonde, 
e Niebelongilor; la noi L. mănăstirii Arge- 
şului, ş. a. L. se deosebesc de basme şi mitu- 
rile dssice, pentru că persoanele din ele sânt 
oameni, iar nu 4)ei ca îa mituri, sau alte fiinţe 
sopranatorale ca în basme, şi aparţin unui loo 
şi timp determinat Herder, în >LegeadeD nod 
Paramytbiens a limnrit înţeleeal şi însemnă- 
tatea morală şi istorică a L.-lor, mai ides a celor 
medievale, că<}ato pe atunci în mare dispreţ. 
Intre L. anele sfiot uegorice, oa sEiouleanol*, san 
L. isvoarelor minerale fleU Hehadia; altele sftnt 
mituri looaluate, ca U Dochiei. [Iţ Strajan.] 

Legende popmare 9e îfie L. scrise de poeţi 
după modelai oelor poporane, propagate prin viul 
grăia şi create de popor. Astfel sânt L. lai Herder, 
Siiokerţ, Kemer, Sohwab, Bimrock, ale poeţilor 
romantici, şi Ia noi framoasele L. ale Ini Ale- 
xandri, ş. a. 

Lafsr, Lom», eradit francex, membru onorific 
al Acad. ram., n. 13 Ian. 1843 la Tonlonse. Io 
tinereţe a călătorit mult prin Boemia, Polonia, 
Seriiia, Unmria, Rusia, a făcut corsari de lim- 
bile slavice la Borbonna, la şcoala de limbi orien- 
tale, a fost însănânot cu deosebite misiuni soiin- 
ţMce în Rnsia, păni eind, 1886, derine profesor 
de limlnle şi Uteratoriie slavice Ia Colibe de 
France. Lucrările sale sânt foarte numeroase: 
De Nestore, re ram Rnssicarum soriptore; Cjr- 
rille et Uethode, 6tade histori^ue snr la oon- 
veision des Blaves au Cbristiamsme, 1868, tese 
de doctorat; L'enoycliqae du Iter, ie drolt de 
la RuBsie et le tort de la Pol<^e, trad. din ru- 
seeoe, 1866 (L. a foet totdeuna de partea Ru- 
şilor 10 contra Polonilor, şi de aceea a fost oom- 
bătat în Revue des deux moodes de scriitorul 
polon Iulian Elaczko); Chants hero'iques et ohan- 
80^ popnlaires des Blaves de Bohdme, 1866; 
L'Etst antriohien, 1806; La Bohteie historiqne, 

Îitt(»esque et Utteraire, 1867 în ^laboraţie cu 
. Fries ; Le monde slave, 1873 ; Etudes «aves, 
1876; Histoire de rAutriche-Hon^e, 1879; Non- 
veltes Mudes slaves, 1880; Recueil de oontes po- 
pnlaires slaves, 1882; fisquisse sommaire de Ia 
mythologie slave, 188*^; Chronique dite deNester, 
trad. şi oommeatar, 1884; La Save, te Danube 
et te fialkan, 1884 ; La Bnlgarie, 1885 ; Le monde 
slave au XIX siecle, 1885; Noavelles etudes 
slaves, 1886; Rossee et Slaves, 1890; La tittâ- 
ratun msae, 1892^ fără a mai enumera lucrările 
ttcnto în colaboraţie cu alţii, traducerile, nume- 
roasele articole publicate prin diverse reviste, ete. 

LeMim sau legţiadro (ital.) uşor, ouvdnt 
întrebuinţat îa musuă oa termin de expresiune, 
rwMrtftndn-se la modal de atac al sunetelor. 

U|lt XIII lealna, una din legiimile romane 
oare a participat la expediţia contra Dacilor. 
Această l^aoe a remaa dela începat în Dacia 
şi a stat neclintită aci oftt timp această provincie 
a foet sub Romani (106 — 270J. Reşedinţa ei prin- 
ciptUă era ta Apmim, unde îşi avea şi coar* 
tierul seu. lOdon.] 

LefMaţlise. R^mul constita^onal împărţind 
puterea legislativi între suveran şi popor, re- 



Digitized by Google 



76 



L^tim — Leghuea de onoAre. 



cere pentra Bcopol acesta pe lângft savenui 8no& 
9t (ţigane oe represinU voinţa ^porului. Oi^ga- 
nele acestea sQot eorpurUe Ugtmtoart. ]Sle aa 
oompetBD^ mai larga saa mai restrinsă şi se 
compun (Un una sau din dooe oamere. O sin- 
ţnră cameri este nsitată la corpurile legiuitoare 
pentru teritorii mai mici în cadrul statului, precum 
sunt dietele diferitelor regate şi ţeri dia AuRtria, 
iar pentru întregul teritoriu al statului, îndeo- 
sebi în statele mai mari, fuDcţioDeaxă de regulă 
doue camere. 

Ântâia cameră, numită ţi senat, camera mag- 
naţilor, etc., se compune dia elemente mai con- 
servative şi mai ales din membrii bărbătesci ai 
iamiliei domaitoai'e, dia cei nui ioalţi dignitari 
biseriGeaoi, din repnseoiaDţii unor familii în- 
semnate, din bărba^ eminenţi ai sciinţei $i artei, 
numiţi de suveran, san din senatori ide^ de 
corpuri electorale speciale, iar camera a doua, 
oomitft casa, sau adunarea deputafUoff oupriade 
aleţii poporuloL 

Alegerea urmează mai în toate statele în cer- 
curi electorale, delimitate de mai înainte, par- 
ticipând la alegere sau toţi bărbaţii majori, îb 
oare cas este vorba de un sufragiu universal, 
sau numai persoanele ce au absolvat studii mai 
înalte sau plătesc o sumă anumită de imposite. 
Io caşul din urmă se deosebeso adese după cent 
şi în diferitele cercuri eleotonle euni sau eor- 
puri ^ectoraU spedale. 

Alewerila aânt publice, directe saa indirecte, 
verbab san seorete, şi se fac ou majoritate ab- 
solutâ. Totalitatea aleşilor, întrunită în namerul 
reoeiat la chiemarea suveranului în locul legal 
şi la oafa atatorita, formeasă respectivul corp 
le^uiior. Preaidentul ini sau se numesce de su- 
veran, sau se alege de cătră deputaţi. R^ola- 
meotnl se votează de cătră însuşi corpul legiuitor. 

In competenţa corpurilor legiuitoare încape 
conlucrarea la legislaţiune, încuviinţarea impo- 
sitelor şi stabilirea budgetelor, în fine controla 
executivei. 

■ Legiferarea urmează sau la iniţiativa ^ver- 
nnloi sau la propnaerea deputaţilor. Proiectele 
gaverDoloi preced de regulă propunerilor depu- 
taţilor. Desbaterea se deosebeeoe de rflnd in 
cea generală, în cea în secţii şi pe artieoli şi 
în cea asupra întregului proiect Ca proiectul 
să -devie lege, se reoere consimţirea amlwlor 
camere, unde există doue, şi saaoţinnea snve- 
raniUoi. Lcţgile votate şi sanoţionate se promulgi 
de miniştrii responsabili. 

Stabilirea budgetelor cuprinde dreptul de a 
fixa creditele acordate pentru fiecare ram. al ad- 
ministraţiunii, de a încuviinţa incassarea sumelor 
necesare pentru acoperirea creditelor acestora 
şi de a controla gestiunea cu creditele şi sumele 
încuviinţate. Spre a controla administraţiunea, 
corpurile iegiuitoare an dreptul de a înteipda 
pe miniştri, de a face anchete, ^ de • trage 
eventoal la respnndere pe miniatiii vinovaţ. Li- 
bertatea deabaterilor este garantată prin le^ spe- 
ciale pentru scutul adnnăribr corpurilor legiui- 
toare şi prin imunitatea (v. ao.) deputaţilor. 

Laolti») îi^ drept in genere exprimă situa- 
ţiunea unei persoane relativ cu Jegea. In special 
prin denumirea de L. se exprimă situaţia legală 
a unui copii faţă de părinţii aei. Aşa oopil L. 
este acela, oare este conceput in timpul oăsii- 



toriei, fie oK lUHoe în timpnl cMtoriet, fie AipK 
desfacerea ei. Ca nn oopil aft se poatit numi L., 
trebue: să eziăte oăsttorie întn păriofi; pA- 
rinţii să fie antoiiî lai a oonoeptiB si fi arat 
loc în timpol oăa&toriei. L^;ea prevede anumit» 
re^e pentra dovedirea filiaţiunei legitime. 

Legitimarea poâetortdui eambiai. Poliţele, 
biletele la ordin, se transmit prin gir, adecă prin 
semnarea din dosul oambiei a nuinelui oelui oare 
transmite cambia. Posesorul unei cambii girate 
dovedesoe că e proprietarei ei, prin seria ne- 
întreruptă de giruri cari au ajuns până la dÎDSul. 
In acest mod posesorul cambiei ae legitimează, 
jusbfioă prin ce mflai a treont cambia şi oara 
a ajuns până la eL 

ljBgltliMti<M*> *ctul prin oare un copil natural 
oapetă poaiţiunea şi drepturile unui copil legitim. 
Originea acestei institaţiuai o găsim la Homanî, 
mai paţin (nmosoută în timpul republioei, de 
aceea în acest timp nici nu găsim r^ţule pentm 
L. oopîibr natuiali; dar în timpol in^tuinJni, 
ooncuDiuajul începind a îoloooi căsătoria, s'a 
simţiţ nevoia de a se căuta mijloace prin cari 
oopiii naturali să se legitimeze şi astfel să poată 
fi puşi eub puterea părintească. Sub Constantin 
se stabilesc cele dintăiu principii generale pentru 
L. copiilor naturali, şi interesul societăţii âind 
ca sa înlesnească cât mai mult L., s'a admis că 
pfainţii pot afrfi leeitime» oopiii naturali prin 
uDul din ormătoar^ moduri: «fisătorie aabse- 
quenti^ ohUgaţie la carie, resoript imperial, aan 
prin teetament Lsginitonii romfin b aimis L., 
dar nomai sub ooodiţtanea căsătoriei eabse- 
quente, după cum este şi la Francezi. Aşa, după 
dreptul actual, ca un oopil oatund să poată fi 
legitimat, treime ca părinţii lai să se căsăto- 
rească şi să reounoasoă pe oopil ca al lor, chiar 
prin actul celebrării căsătoriei. Ori oe oopil na- 
tural se poate legitima, căci legiuitorul nu face 
nici o deosebire între copiii naturali umpli, in- 
cestuoşi sau adulterini. Se pot l^itima prin că- 
sătorie nu numai oopiii lUtecu^i sau oonoepuţi 
ioaiato de căsătorie, dar şi copiii morţiş înainte 
de căsătorie, cari ar & lăsat urmaşi în viaţă. 
Copiii legitimaţi au aceleaşi drepturi ca şi cojnii 
Intimi, insi numai din momentul legitimi^ 
cu alte ouviato L. nn are ^eot reboactiv. 

Leiţialtori, aoeia dintre Iudei oari se ocupau 
cu Bciioţa, mai alea a legii lui Uoiee, se numiau 
^ cărturari, daseâii, «nottMor» (rabbi), fiindcă 
spre a iostrui poporul apucau preceptele legii 
la viaţa practică. In interpretarea legii puneau 
mare pond pe tradiţianea judaioă, şi se dimiteau 
in disensiuni inutile, pentru, aceea poporul nu-i 
ascnlta cu plăoera (Mat. 9, \ Luc, 7, 30). 

Lefliune» (lat. legio), corpurile de armată ro- 
mană, oompuse din. 10 cohorte, 30 manipule şi 
60 centurii. Namerul ostaşilor unei .L. wia 
după timpuri: sab Bomal 3000 pedeatraşi şi 
300 călăreţi, sub Uaria 6000, eto. Scau coman- 
date de tribuni, sub împăraţi de legaţL In tim- 
purile noastre se numeso L. trape volnatare oari 
operează în resboia atiA de cadrele armatm 
rwulate. 

LbqIiim de MOm, naicnl ordin francez, 
creat de Napoleon I prin legea din 29 Floreal, 
anul X al revolaţiunei şi inaugurat în 2804, în 
timpul imperiului. Decoraţia consistă într'o stea 
ou cin<a raze, «Ibă, al cărei oentni, înoungiurat 



Digitized by Google 



liagmd — Lâbiui. 



77 



de o ooroanft de laari ^ stejar, presiatâ de o 
parte ficnim Ini K^xdeott cu legenda ini, iar de 
■Itm Timnral ea fokenil in ^liare şi devisa: 
^onneur et pitlie*. uidovie Z v III înlocui fifora 
lai Kaţoleou oaaliu Hanrio IV; iar rapoUioa 
printr'Qit mp io femeie oare o reptoBintt. Or- 
dinal ft foit reoiganisat prin deoret în 1852. 
Craee* e sospoidatil de o paoglîoS roşie simpli 
«i eaprinde ormitoBrde grade: mare oraoe (80), 
Biui oficieri (200), comandor (1000), oficieri (4000) 
şi csnieri al căror muner e ilimitat. [O. L.] 

I Bff BBil, MniUf profesor şi elenist fnmoez, m. 
coreep. al Acad. rom_ nnnl din cei mai meritoşi 
Bsocitini in domeniul istoriei greoo-romfine, 
D. 1841 în Fontenay-l»-Uarmion (OUvados), dela 
1883 |Hţ>leeor titular de greaca modernă la şcoala 
da limlă orientale din Puia. Cea mai mare parte 
din mmeroasele sale poblicatiî conţin contoibotii 
h iatorin Etomiailor. HotKm ântiUa pe acestea : 
BmhoI de poknea hiatoiiqaes en ţreo volsaire, 
idatifs ii la ^irqnie et aox Prinoipantis danu- 
bnnnea, poldlte, tradnits et annotes, 1877, opeiî 
in care gisim un cântec asnpra mor^i lai Mi- 
hail GBBtaoQzen, şi viaţa lai Mihaia Viteazul de 
vistiernieal Btavrinos; Ephâm^rides Daces on 
chroniqae de la gnerre de 4 ana (l?dt^30) par 
C. Daponte (r. ac.), 1880 ; BibHotheqae grecoae 
Tolgaire, 1881, conţine istoria lai Mihaia Vi- 
teanl de Palamede, ooraposi în 1607, şi istoria 
Yaiaehiei de mitropoUtol Uyrelor, Mateia din 
Foţouaaa (1601 — 17), o poemft mai lângă şi alte 
actieri ale lai Dapottte şi ale altora, toate re- 
latiTe la fiomftni. Oânealogte dee MaTiooordate 
de GoBStaiitnM^ et aatree dooameDis ooncer- 
nant eette familie,, 1886 j Epistolaire grec ou 
Becnnl de lettres adreesees pour la ptupart k 
CtuTMote Kotaras, paţriarche de Jerosatom, par 
Ies priDces de Talaehie et de Holdarief 1888; 
Deax TÎea de Jacqaes Basilicos.... prince de 
XtddaTîe, Tane par Sommer, l'aatrfl par Ora- 
ziani, 1889. Afară de acestea, cari ne privesc 
direct, mu sânt de notat: Grammaire greoqae- 
Dodeme, 1878; Bibliographie helleniqae, 1865; 
Soavean Dictionnaire franţais-grec-modeme et 
grec-modeme-franţais, 188&; Cbansons et contes 
popnlairee de la CUaboreţ 1870; Colleotions de 
tnoamnents poar aerrir ă Tetode de la langae 
oeo-hellniiqae, 18(^—75, 25 de volume; Le 
PhyaM^cttos, 1873; Chansoas popcdaires grec- 
qoes, 1876; Beconl de contes populaires grecs, 
1881, etc Gf. Şăineann, Istoria filologiei române. 

Lsgn, (port Lâ^on, ttal. Lega), mila (me- 
sară). Legriut spaniolă â 8000 varas (coţi) sau 
24,000 pies (urme) = ISSSiyt m. Legua portu- 
^tetM a 3 milbas sau mile mici = 6190-96 m. 
Legua Hal. aan Legua tMtrica (mila metrică) 
ă 10,000 m. = 1 miriametru = ly, mile germ. 

Laflau, gen de şopSriă din familia Iguani- 
delor, se nutresoe cu insecte şi plante; carnea şi 
ooele se minincă. Are 5 specii, cari trăiesc prin 
insulele vest-indiaoe şi America sudică. 
LagHM, l^umen (botan.) v. Fraot 
latmim, oaseina plantelor. 6e găsesee ca 
on aiMuinnat aledin in seminjMe plantelor ca 
tasolea, maznea, tintea, eto. Se presintft ca o 
tnassă amorfă oşor macanăUlă. 

Lapaninsase, (botan.) Emilie vastă de diali- 
peţale, bine dfriimitată şi foarte naturală, co- 
prio^ând arbori oan ietlniri. « fraas» spiralate, 



stipulate; fiori ermafrodite rar unisexuate, he- 
teroohlamydee, pentamere ; androceadiplostemon 
sau pleiostemon ; 1 cârpei, rar 2 — 0—15, ou multe 
ovoto; frnot mu adean o legamS uneori in- 
dehiscentt; seminţa oa poţin atfaumen san lipsă. 
SAnt resi^DditB în toate re^anile, din oele reoi 
pftnă la cele tropicale. Se divide în armatoarele 
subfamilii: Himosee, ou fiori regalate (aoti- 
nomorfe), stamine în numer definit sau nome- 
roase; genuri: Albieeia (v. ac), Acacia{y. ac.), 
ifimo«a; Gaesalpinee, ca corola zygomorâi 
(v. ac), 10 stamine în general libere; genuri: 
Oopaifera (v. ac), Hymenaea (v. ac), Bauhinia 
(v. ac), Oereie (v. ac), Caeeia (v. ac), Căratonia 
(y. ac), Krameria (v. ac), Caeaalpinia (v. ac), 
Haemaiacylon (v. ao-), OleditaStia (v. ac); Pa- 
pilionacee, ou flori zygomorfe, 10 stamine 
diadelfe, mai rar monoadeffe sau libere-, genuri: 
BophorOf Myroxjflon, Lu^nu», Qenitta (v. ac), 
Omănu (v. ac), Ononi», Tr^onMa, Mettteago, 
MdHotue, Trifoiium, AnţhyUi» (v. ac.), Lotue, 
Indigofera (v. ac), Sobitua, Coitdea (v. ac), 
Caragmna (v. ac), Attragalue (v. ac), GH^ 
ofrrfusa (v. ac), CorotâUa (v. ac), Onobn^ta, 
AradUt (v. ac), Deemodium (v. an.), Ptero- 
earpu», Oicer (v. ac), Vida, Lene, Lathyrut, 
Piimm, Gtyeine, PkoMolue, DoHi^b (v. ac). 
Familia L. mai cuprinde şi alte numeroase ge- 
nuri, oitftnd aoî numai pe cele indigene şi pe 
cele exotice, folositoare ca plante industriale, 
fn rage re, alimentoresau medicinale. {B. Şt R.] 

Lâniţ fLelUf Leel, Lil), anal dintre daoîi 
marian, pe timpul năvălireî lor în Ungaria. 
8'a luptat împotriva principelof bulgar Zalân ; on 
Bulcs şi BotoQd împreună ocopă Croaţia- Dnpft 
datele din Anonymos se pare a fi identic on 
Lehel, care 955 s'a luptat la Augsburg, dar e 
mai pobabit, că acela a fost fiul seu, care în 
ooeaşi luptă că(}u îo mftnile lui Heiu-ic şi fâ 
spânzurat în Regensbui^. 

Lehlla, corn. rar. în Rom., j. Ialomiţa, com- 
pusă din sat L. şi Săpunari ou 21(X) loc. (Dicţ. 
geogr. 1897); oom. are 3 şcoale şi 3 biserici; 
teritoriul com. e străbătut de calea ferată Ba- 
caresm-Feteeoi. 

LehHeal saa Ltihăcetm liuttUm, com. mţ. 
şi atenenţă la paroohia (jogoUna, moşie boie- 
rească în căp. CJernăaţalai ^ j. Sad^^rei în 
Bucovina, are 680 Ioc. (606 ort-or.. Im rom.- 
oat, 24 mos.), o şooală primara, staţiune de cde 
ferată. Un cătun I^eaoeui e atenenţă la parochia 
Boian. [Dr. I. O. Sbiera.] 

Lehua, lăuza, v. Jjftuzia. 

Lelbalz, ITtMc/mdoM/rMd, filosof germ., o. 1646 
la Leipzig; înoep a filosofa la virata de 15 ani. 
Stadiă matematicele, fitosofia, dreptul; 1670 con- 
silier la înalta carte a electoratului din Mainz; 
întrebuinţat în misiune diplomatică şi trimis la 
Paris 1672, unde stătu trei ani, şi cu care ocasie 
oălători şi la Londra. Dela 1676 conservator al 
iriblioteoei din Haaovra, fanf^ane pe oara o 
păstră toată viaţa, dapă ce mai fusese numit 
consilier intim al duciuir de Hanovra, consilier 
anlic, baroa al imperiului. A dos o ^aţă plină 
de satisfacţii safietesci. în aferă de cei din armă 
doi ani ai vieţii sale, pe oare i-a petrecut fiind 
uitat şi părăsit de toţi. f 1716. 

L. a fost un spirit universal. 8'a distins iu' 
dr8pt(MetlK)das aova disoendae^ae doomdaeqae- 



Digitized by Google 



Leioflster — Lelegi. 



jnriBnvdentiae); în matematioă (descoperirea od- 
CDlnTai diferenţial, «i în ori oe cas, fecundarea 
acestei metoade descoperită şi de Newton); în 
meoanică (Teoria motus abstracţi ooncreti) ; în 
istorie şi filologie (Annales Branavicensee); în 
teologie (Bystema theologicum), prin oare caută 
să împace catolicismul ou protestantismul şi re- 
ligia ou raţiunea; dar cu deosebire în filosofle, 
întemeiănd ud sistem, în oare oaată ou deo- 
sebit Buooes, să conctlieEe atomismul cu idea- 
lismul. Wa dat o formă siatematioă filosofici sale ; 
o imtem reconstitui însă din principalele sale 
aorieri filosofice, în cea mai mare parte în fran- 
ţujwsoe : lieditiâionea de cognitione, veritate et 
ideis (1084) ; Lettre sur Ia qoestion si Teasenoe du 
corps consiste dans Tetendue (în Journal des 
Savaots (1691); Nouveaux Essais sur l'euteode- 
ment bumain; £asais de Theodicee sur la bonte 
de Dieu (1716); la Mouadologie (1714) ; Prinolpes 
de Ia aat^jre et de la grftce foodes en raison 
(1714), şi întinsa sa oorespoodenţi. 

Doctrina lui Leibnis. Esenţa lumii nu e în- 
tinderea ci forţa. Fcrţa resultă din o infinitate 
de forţe elementare, monadele, punote fără 
întindere, dar cari suut înzestrate cu per- 
cepţie (consciinţa confusă) şi apetiţiuse 

SHHwnţăX Aoasta monade sânt afaaolut deose- 
te unele de altele^ abeolnt ftoă influenţă unele 
asupra altora, dar fiecare constituia un oma- 
laoni de univers. Acest simnlaom e nai per- 
fect sau mai puţin perfeot după oum monadele, 
oaii au infinite grade de petieotiDoe '(monada- 
mineral, monada-plantă, monada-om), sunt mai 
perfecte sau mai imperfecte. Potrivit cu aceste 
giade de perfecţie ele îşi repreaintă simulacrul 
lor de univers, şi în această representare constă 
onnoscinţa tor despre lume. Noi dar prin mo- 
nada oe represintă eul nostru ou canoescem 
universul, oi numai schimbările ce constitae 
seenţa monadei noastre, iar nici deoum lumea 
externă c(mstituit& din celelalte monade. 

Menadele inferioare se pot grupa d&nd nas- 
oere la oorpurile anorganice, dar ele se pot grupa 
împrejurul unei monade superioare dominante, 
şi atonei se produc corpurile oiganioe. In aceste 
i^pregate monada dominantă ordonă, iar celelalte 
se BupajL Pentru că însă monadele sânt absolut 
fără nid o infiuenţă unele asupra altora, Leibniz, 
pentru a explica această concordanţă şi cores- 
pondeaţă între mişcările deosebitelor monade, 
a imaginat teoria armoniei prestabilite, 
prin care el afirmă: Dumnedeu oreând mona- 
dele le-a făcut să aiba prin propria lor fire şi 
fără să fie în nioi un cbip influenţate de celelalte 
monade, aceea toadenţă de concordanţă şi de 
corespondenţă unele &tft cu idtele. llonaidelei, 
în virtutea apetiţiunii pot să se desvoalte, pot 
sft doUtndeasoă poteri de a representa din oe !n 
oe mai bine lumea proprie şi prin aceasta de 
a dob&ndi un grad snpenor în rangul menadelor. 

Dumnezeu e conceput de L«bniz ca in afară 
de universul astfel conceput. Dumnejeu este 
monada monadelor, monada perfectă care re- 
preseotând perfect lumea, o crează. 
Bepresentarea noastră despre lume e contra- 
dictorie, pentru că noi fiind monade inferioare 
faţă de el nu putem ave despre el o idee ade- 
cuată. Totuşi el e conceput de Leibniz ca creator 
al tuturor monadektr, pe oari le poate nimioi 



ori otod, şi fiind raţiune pură, oare exeroitân- 
du-se crează, treboe să fi oreat cea mai bună 
dintre toate lumile posibile. Aoeasta e 
formula optimismului lui Leibnia, oan fi faoe 
ai a:^lice existenţa leolui ca deriviad din 
ÎBBft-şi pecfeo|iniiea oatnriî lucrurilor. 

[Dragomireecu-I 

Lsloe«tsr,oni9 în Anglia, (StUtu OoritanorumJ^ 
capitala oott Leioeeter. Era important în epoca 
eptarohiei anglo-eaxone şi în perioda normandă 
ajunge un oraş foarte populat Are aproape 
200,000 loo. 

Loloertefi Bob«rt DueU^, wmU, (pron. Ijeater), 
favoritul tesinei Eliubeta a An^ei, n. 1532. 
Făont oonsiBer de stat, dăruit oa averi nuri, 
spera să fie soţul reginei ^ împiedecă propup 
nerile de căsătorie fioute reginei de prin<apii 
fnncezi şi austriaoi. 8e orede că a otrăvit pe 
soţia sa. A purtat intrigi i^i între Măria Stuart 
şi Etisabeta, otrăvi pe c altă soţie, ou care se 
căsătorise în secret, comandant apoi în Olanda 
ocmtra Spaniolilor şi în Anglia oontra acelora, 
deşi n'avea calităţi militora. 1588- Regina, 
îndată după moartea lui, i-a vendut averile la 
licitaţie, ca să scoată oheltuielile făcute de et. 

LetoMtenUn, (pron. leeter^), comitat în 
AngUa, 2071 km*., ou 233,150 kw. (1801). 

LeldM, oraş în Olanda, v. Leyden. 

LeUeiifNtt,/<AafM OotOab, n.24Nov.l715ui 
BoBperwenda, ţ 2 Beo. 1 794. A stndiat în Oiesaen, 
Leiprig şi Ealle. La 1743 ajnnae pnioKir de 
medicină Ia univ. din DBi8liaig..La 1766 a pu- 
blicat opal : >De aqoae oommnois nonnuUs qua- 
Utatibua«, în oare e descris experimentul făcut 
mai fint&iu de Erter (la 1746), apoi de el, ex- 
periment numit dnpă numele lui. Anume un 

Eicur de apă pus îutr'o scafă de platină înfier- 
entată, nu evaporează decât foarte pe încetul, 
fiind-oă în jurul lui se formează un înveliş de 
vapori, oe-1 soutesoe de fierbinţeală. Dacă scKb 
se mai reoeece, piourul evaporeasă îndată. 
Lelnrif, oraş, v. Lipeca. 
Lenh, oraş in oomitatul BOoţiaB Ediubun, eu 
67,660 Ioc. (1891); L. e portul oxaşolui Sdin- 
burg, având oomereiu înflemnat. 
Leltha, nu, V. Laita. 

Leimn, GuiUamte, n. 1828 în Ftouleat-God- 

rând. t 1 ^ebr. 1871. A făcut călătorii prin 
Turcia, ţerite Nilului, Asia mioă şi provinciile 
Indulni. 1862 censul în Masaaua (Abis8inia)t ex- 
pulsat de regele Teodor. Intre altele a ecria : 
Etnografia Turoiei europene (1861 trad. în L 
germană). 
Lekaiion, v. Lechinţa. 

iMÂr, abaţie ben^oiată în Ung., oott. Bara; 
Ia 1340 a existat deja şi avea un abate ou nu- 
mele Ştefan. 

' LakytliM, nume dat de Gtied unui vaa oUnng 
cu grumazi subţiri şi cu o toaztt, în oare păstrau 
aoi oleul destinat ]^ntm ungerea coipuloi, aci 
cel sfinţit, ou care în (moarea ontărei divinităţi 
stropiau mormintele. 

Lei, la Slavii vechi ^bxl al amorului (Eroa); 
fratele seu Polei (Ant-eros) ^eu al cpntra-amo- 
niluL La Poloni sunt cunoscuţi oa doi fraţi ne 
se aseamenă Diosoarilor, iar alţii cred oă sânt 
luceaferii. [Atm.] 

Lelefl. în timpurile veohi numele oolectiv ce 
ae da clonilor treonţi din Asia mică în Hellada. 



Digitized by 



Google 



telwoi- 

LriM^ OMB. în Raa., j. Qorj, «HnpmS 
«■ 3 ciit, oa 13C0 loc (Diet. geogr. 1892), cari 
ae oflopă ou agrioDltora 91 Isnuiiiia; corn. are 
4 Uwrioi 1 «ooaUL 

Le— Hi (pnm. I&metr), 1) Fndericy aotor 
&aac«a, d. 1800 în Havze, f 1876 in Paris. Re- 
pneeatânt de fnmte al dramei ronumtioe. 8cr. : 
>Soarenii8c (1879). 2) Jula, literat fraaoei, 
B. 1863 în YeoDocr, 18^ proi la unirerutatea 
din GrenoUe. Dela 1884 se ocupS numai ou li- 
tentuim; tiiiiMoe în Puis. C^itio de frânte. 
Ser. : poeat lirice, orittoe, pieRe teatrale, novele, 
romane. 

Lt Mim, oraş, t. Hans. 

LtmbtrŞf (Lwpoliâ, Lwo», LeinaJ, capitala 
OalHîei, residenţa arohiem 128,000 loo. (1890), 
Poioni, inal^ Ovrei şi Armui. L. propnn (}>b 
«te mic ■ dar oele 4 sabvrlw ide sale sunt mari 
p aa cele mai fnimoase edificii Inlnstria ei 00- 
neiaiil este foarte însemnat. Are molte fabrici, 
dbtre cari mai însemnate amintim: 6 fiU>rici 
de mş^nî, 2 de ofaibrite, 6 de bere, 12 de că- 
râmifji. 4 turnătoare de fier, ş. a. Institaţioni 
enltoi^: pătatul imiTeraititii de pe piaţa 8t 
Georgiu, ca laborator mare chimio, grădină bo- 
tanică, şcoală de silTioaltori, mtisea bc^t în 
antichiiSti, biUiotecă oa 86,000 voi., 9. a. Dintre 
biserici mai însemnate amintim : Userica roin.- 
cftt., biserica armenească, biserica dominioao&. 
Dintre palate mai frumoase amintim: palatul 
■pîtaMtiL teatral, casa aliena^lor, etc Oraşul 
U a^a edificat în 1^ de daode de Halida, Leo. 
In timpul lai Caaimir cel Mare, L. a fost oel 
mai însemnat oraş dX Poloniei. La împărţirea 
piimă a Pohmiei, L. qnnse io posesiunea Aa- 
striei, în care este ţi a8tă$. [M. Bodin.] 

LflişBBl, looHf episcop onit al diecesei Făgă- 
raqnliu, n. 23 Apr. 1780 din părinţi nobili în 
Deunir lângă Gaj. A studiat dreptul în Cluj, 
unde a fost şi alnnm al semiaariulm catolic >Bi. 
loeifc După un an de servioia ca provisor la 
domininl episc din Blaj, întră în semioarial teol. 
de aoolo, şi dnpă doi aai, îa 1803, fu trimis în 
aamitiariiil oatouc din Oradea mare, nnde absolvă 
teologia Io 1 Oct. X80S fii sfinţit preot colibe 
^ nomît profesor de filoBofie fi istoria bis. în 
Blaj. In 1807 fâ nnnit ţaroch şi protopop la 
etaj, nnde întoarse la onire mai pe toţi locui- 
twîi Tomloi din acest oraş, şi aduse la auire şi 
anele comune din jnr. In 28 Oct 1819 fu ales 
canonic, dar dq sa mată din Cluj la Blaj [âuă 
ÎD 1 Oct 1820. Pe când an în Clnj, fa invitat 
de Teniamin, mitropolilal Ifoldovei, lia Iaşi, spre 
a conlucra Ia înfiinţarea institutelor cultorale de 
acolo, dar episcopul Bob îl reţinâ. In 1820, îo- 
torcenda-se la Blaj, fiî namit secretar al be- 
tisnolni episcop Bob, desvoltftod ÎQ aoest oficiu 
activitate extraordinară ^ ^ponSnd şi irtoria 
bia. în aeminariol teolo^po. Dapă moartea epis- 
copalai Bob (ţ 2 Out 1830), ft ales vioar ca- 
pţtolar Dem. Gaian Jnn. ţv. ac), iar aoeata mn- 
rind în 3 Martie lS32y ta local lui fâ ales L 
Le meni, care în sinodul electoral din 15 Hain 
IS32 fa candidat în looul prim peotru scaunul 
eptscoţesc cu 179 din 212 voturi. In 23 Aug. 
1832 imperatol Francisc il nami episcop, iar 
papa îl preconisâ în 16 Apr. 1833. In 6 Iunie 
1^ fâ sfinţit episcop în biserioe catedrală din 
Ondes mare prin eppal Sam. Voloan şi în 



Lamina. 70 

Ulnl. aoabş ana'a iutalatîn Btaj. Gn aoaaată 
ocasiime ^nii sinod dieoesan, în oare, îotre altele 
se botări, ca în flecare paroohie  se înfiin- 
ţese şooală ou înv^tor. L. în decoisul pă- 
storirii aale visitik apnMpe toate paroohiile die- 
cesei sale vaste. In 1837 sidî 00 cheltuiala sa 
cele dorn tumori frumoase ale biseriofll cate- 
drale din Blaj, la oare adause dooe sacristii lângă 
altar şi doue oomri de ambele laturi ale pree- 
biterinlui şi o terasă în piaţă. Tot atunci restaară 
şi mări castelul mitropolitan. Completă cuisarile 
teologice la patru am, îu&ioţă catedre noue la 
gimnasiu şi catedra de istoria universală şi de 
filoBofie o încredinţjt emditaloi 8im, Bărnaţiu. 
Prin aceste reforme dete mare avent şooalelor 
din BUg, la cari pe timpol aoela alergau tineri 
din cele mai dmărtato ţinatui epn a asoalta 
prelegerile vestiţuor profesori. In 1842 împreună 
cu episcopul gr.-OT. dm SiUinTasile Ibga inainti 
la dieta din Cluj o peţiţiane în oaosa dreptu- 
rilor religioaBe şi politice ale Românilor din 
'fondul regia*. Cu remonstraţiaoeasadiaSlIartte 
(24 Febr.) 1842 înaiotă la ourtea îniperăteasoa 
vestitul protest al oapitlnlui din Blaj în contra 
proiectnloi de lege, prin oare limba maţ^ara 
avea să se introducă nu numai in administra 
ţlonea internă bisericească şi în toată corespon- 
denţa oficioasă, ci şi oa limbă de propunere în 
şooalele din Blaj. Astfel proiectul acesta nu deveni 
lege. In anii 1843—46 L. avu să safere uinlt 
pentru nefericitul proces ce i-s'a făoot de ai sm. 
Împreună oa episcopul gr.-or. Şaguna presidă 
adunarea na^onală din 3/16 Maia 1848 pe cămpul 
libertăţii din BIţq. Această adunare u pase în 
fruntea deputaţiuasi, oare avea să meai^ la 
dieta din Cluj. După uciderea lui Lamb«rg 
(28 Sept 1848) L., care se afla la dieta din 
Pesta, voi să se întoarcă la Blaj, dar nu putu 
străbate dectt până la Clnj, unde fâ silit să 
petreacă pe tot timpul revoluţianiL Prin de- 
cretul din 9 Nov. 1848 ^nerslul Poobner îl 
snspiiwe şi-l aequestră vemtele domenioltii epis- 
oopeso, iar administrarea interimală a diecesei 
o inoredinţâ preposituloi Sim. (^ainia In Mutie 
1860 fâ constrins prin gubematornl VbUgemv^ 
să abdică de episcopie ^ în 10 Apr. 1860 merse 
la Viena. unde a petrecut până la moartea sa, 
întSmplată în 29 Martie 1801, şi fu înmormdatat 
în oimiteriul din 8immering în Viena. (Cf. Pro- 
tocolul capitlnloi din Blai, inedit; Q. Bariţin, 
Părţi alese din ist. Xtaas., v. I şi U ; Const 
Pap^vi, Schiţă biografica a lui L. în foaia bis. 
şi şcol din Blaj, a. IV, 1^90 nr. 1—3; Tran- 
silvania din Sibiin, nr. IV— V din 1899.) 

[Dr. Aug. Buoea.] 

Luitayl, George, pictor român, data nasoerii 
şi morţii nu se soie. 1838 a fost trimis la pic- 
tură în MuDcheo şi Borna ca bursă dela stat 
Reîntors la Ii^ 1847. Pânze principale: Ar^ 
changslol Mihul învin^nd pe satana, 9 nume- 
roase portrete ale boierilor (u pe aoele vremuri. 

LeaUmyi, loan, v. Bran. 

LaMM, ^jrree.^ este o teoremă sau propoaiţie 
demonstrată intr'o disciplină sciinţifică sau filo- 
sofică şi oare este împrumatatăde altă disciplină 
sdinţifioă sau filosofică, oa scop de a întemeia 
pe ea şi a proba alte teoreme sau propoaţiuni. 
Aşa 8. e. mecanica împrumută lemme din geo- 
metiieţ psichologia din metafiaică, eto. 



Digitized by Google 



80 Lemo • 

Lmh^ (botiD.) Kjfhm, hadromf o ţeeetari oe 
întrK în oonstitatia fascioalelor (t. ao.) oowliio- 
tottie ddlft plante; elementele ce o oompan sânt 
Taee san tnu^ee, tncheide, fibre lemnoase, pa- 

renehim lemnos. Toate aceste elemente, afară 
de ultimele, rânt dure, resistente, fiindcă an 
membranele lor lifţniBoate, adecă impregnate 
ou mai mnlte substanţe speciale, între oan co- 
niferina ţi tiroaina, ce au anamite reacţinni 
ale Ugninei sau Ugnotei. Aceste reaoţiuai siint: 
reaiată la distrugerea multor aci(}i, se disolvă 
într'un amestec cald de clonit de potasă şi acid 
asotic; se colorează galben ou sulfatiil de ani- 
lină, galbon-brun cu cloroiodura de sine, violet 
cu floroglucina împreună cu acidul clorbidrio. 
Io rădăcinile tinere, subţiri^ L. formează fasci- 
oute iaolate, compuse nunai din vase (v. ao.); 
în tnl|rinile tinere de 1—2 ui asociat ou 
liberat în fisdeale libero-lemnoase, pe Iftngă 
Tase, mai are fibre ao.) şi parencbim lemnos. 
Aoest L. din rădă<sni şi talpini tinere se (ţice 
L. primmr, spre deosebire de L. Bteundar, oe 
se formează în fiecare an şi în afară oetui primar, 
grs|ie aottTităţii cambinloi (v. ac.). De mnlte ori 
mai lirdia L. secundar se diferenţiază în done 
zone, tdburmim (t. ac.) şi duram«n (v. ac.). 

[a şt E.] 

Lam etoew sau X«mn c^mmc, numele ralgar 
al plantelor : Ltgnstrum vulgare L (v. ao.), Evo- 
nymns earopaeus L. (v. ao.), Rban^noa Ftan- 
gnla U (V. ao.), Dubne Mezereum L. {v. ao.). 

L«M Mee, nnmele popoUr tl plantă: Oly- 
oynfaiia glabra L. 

LeM rmtt nnmele vulgar al plantei Bvo- 
nymufl verraoosns Soop. (v. ao.). 

Lmm tinetoriaie, lemne diu cari prin infu- 
aiuoe se poate extrage o materie colorantă ce 
servft la văpairea stofelor ori a altor obiecte. 
Printre cele mai ntutate notăm, Lemnul de Bra- 
silia i)is şi de Femambuco, de J^nia, de cam- 
pecfai (bican popular), de santal, eto. 

Leaift L., (botao.) gen din familia Lemnactae, 
cuprinde vr'o 7 specii de mici plante erbacee, 
înotătoare la snpnfaţa ^>elor duloi din r^n- 
nile temperate şi tn^cale ile globalni ; franzele 
ovoide san lanoeoliâe provejnte ou lidteini; 
florile mascnle sfint di^use căte 2 într'o ere- 

?ătară marginală a frunzelor, alăturea cu floarea 
emelă compusă dintr'an ovar eu 1 — 7 ovule 
erecte ; fructul uscat, seminţale cu embrion ovoid 
sau conic. In părţile noastre cresc la snprafaţa 

r lor stagnante următoarele specii :X.tmu^ îl, 
polymwsa L., L. minor L. ţi L. aibba L., 
cunoscute de poporul nostru în general sub nu- 
mirile de Lintiţă, Lintea broascei, Lintea 
bălţilor, Linte setbatîcă, Sdreaţa. 

[Z. C. P.) 

LeaueeM ICodl., (botaa.) familie de mici plante 
erbacee mmoeotifleaonate, aquatioe, oataate len- 
tiotJare sas {[loDuloase; flonle foarte mioi mo- 
noioe rar diotoe, solitare san oflte 2 în orepA- 
turile mai^lnale ale frunzelor, fără perirat, spată 
membranoasă sau fără spată. Această mi<^ fam. 
are numai 2 genuri Ltmtta L., care a dat numele 
familiei şi Wolffia Horkel., cari amendone la un 
loc abia an vr*o '.^ de specii, respăndite prin apele 
dulci şi stagnante diu regiunile tropicale şi tem- 
perate ale globului. [Z. C. P-l 

LMwltMta, V. Cassini (1) şi Oarba lai Cassui. 



-Leu. 

L— IW, jX fl w m , BUimmt)f iiwidă taroaască 
in Harea iSnioă, spre snd-est dela peninsula 
Athos, 477 km*, ea 27,000 loc., în meritate 
Greoi. Insola e muntoasă, neroutoan. Capitala 

Eastro. 

LeBM DmhmIiI, Z<«mtwf, numirile romftnesci 
alo plantei cultivate Artemiaia Abrotannm L. 

(v. ao.). 

LeMr san Maki, (Lemur maeaeoj, o mai- 
muţă din ord. Prosimiilor, are capul ca fd unei 
vulpi, urechile poroase, membrele dioderet cu 
mult mai lungi deoflt oele dinainte. Lungimea cor- 
pului 40 cm., a co<jii 65 cm. Trăiesoe în Ma- 
dagascar, prin păduri în mare namer, ^ caută 
hrana noaptea ; se natresce ou insecte ^ fructe. 
Alto apeoîi de lemur sânt: L. mongOM, L. «oniir 
(Van), L. leueomytUm^ ou barbă albă, L. eaUa. 

Lmmtn, (sing. Umur), la Boniani s|Hritele 
morţilor, cari noaptea umblau şi-fi căutau Io- 
oninţele lor din viaţă. Seibătoarea Lomurilor s'a 
numit Leniuria şi s'a ţinut în nop^le de 9, 11 
şi 13 Maiu; de origine pare a fi fost serbăioare 
generală, adeoă peotra toţi morţii (v. Feratia). 

iMMf rîn în Siberia de est, ievoresoe în munţii 
Baical, în oarsnl sen primind în sine mai mult» 
rîuri laterale, ca: Eata, Kirenga, Oiakma şi 
Aldan, formând dela maie în depărtare de 100 im. 
o deltă ou 7 braţe mari şi multe alte mai mid, 
se varsă în Oceanul Arctio. Suprafaţa deltei 
este: 28,000 km*., lunnmea rînlui 4«00 km., 
basinol 2*/, mii. km*. Pătară de f^iiaţă da pe 
deltă nnmai in lona ini lolie începe a se topL 
Tara între Eirensk şi lakntsk este iiavi{;abil. 
L. este foarte bogată în pesoe. Ţinutul L.-ei este 
avut în sare, fier, plumb, aramă şi oărboni 
de piatră. [H. Bodiu.) 

Leubacfc, Fram, pictor, n. 1836 în Scbroben- 
hausen (Bavaria super.), elev al lui Piloty, 
trăiesce în Mnnohen ; a lucrat diferite portrete, 
pasteluri ^ oopii după vechi magistri. 

LsMa, (rus.) starea fisiologică a organismului, 
oare refusă sforţările mioi sau mari ale muocii, 
preferând odichnă L. este starea naturală a 
omulni ce şl-a satisfăont treboinţele oiţ;anismaloi ; 
de mnlte ori însă ea eato o oonBeqaenţă a stării 
patologice a organismnlni. 

Laneful, t. Ai şi Bradip; 

LeahoMwk, lonf, enatom, n. 1818 în Buda, 
t 1888 în Budapesta. L este intemeietonil mu- 
senlui anatomic din Budapesta şi primul profesor 
de anatomie topografică în Ungaria. A fost pnif. 
în Innsbruck, apoi în Cluj, şi dela 1859 io Boda- 
pesta. Scrierile sale sunt din domeniul neuro- 
pathologin, anatomiei topografioe şi al medicioei 
forense. 

Lenttivat v. I^antia. 

Leak de Treuimfttd, Ignafiu, general aostr., 
-f- 1842 în Viena. A scris: «Sienenburgens geogra- 
phisch-topoţrwUsch-statistiBoh-hydrfwriuhiBcli- 
u. orographisones Lszikon.« Tiena, 1839. 

LMHeilf laaob, voHf poet olandez, n. 24 Hârtie 
1802 în Amsterdam, ţ 25 Oct 1868 în Oostor- 
beek, representantnl romantismului în litoratara 
olandeză A snris: ■Nederlandsohe Legenden^, 
numeroase romane istorice şi vr'o 30 piese teatrale. 

Laaa Qren. et Oodr., (botan.) mic gen din fam. 
Legnminoaselor-Papiliouaceae, tribul Vicieae, co- 
prinde ierburi erecta sau subscandento. Acest 
gen are vr'o 8 qiacii, 09 cresc în xeginnea me- 



Digitized by Google 



Lentaodo — Leo. 



81 



iirt«ranuuiÂ. L. eaatknta Uoench. se oultiTă 
mite tnolt ca plaotă «limeotară şi ^te cq- 
sdsuatt de pntonil nostra sub namirea d(} Liote. 

]Z. C. P.] 

UrtUrit, (ital.) = rftriiui, ouvrât întrebuinţat 
ÎD mofcicft ca teimin de modiSoare a mişcării. 

Larteştl^ nnmi^ şi Leneăuţ, coroană rurală, 
ţarDcflîe 91 mo^e mănitetirească gi boierească îo 
căp. Centănţuliu şi j. Sadagnrei în Bucovina, 
are 1995 loc (1763 ort.-or., 113 Toni.-oat^ 
119 mos.), o şcoală primară. însemnat prin lopta 
î-i 3e dete aci între Tornicut lui Ştefan cel Mare, 
Boldar (t. ac.) şi oastea polonă venită în ajutorul 
r-getoi Albert şi sosită după desaBtznl din codrii 
i iwniraulai {29 OcL 1497). 

LeitAalariaeee, (botan.) familia de Dicotile- 
idane gainopetiUe, cnprio^end plante din r^u- 
Kle red a caldes, cancterisate prin: iDori cu 
wrdă biluiiată, oa done stamine, otu bîlocalar 
:m placeota^ centrală şi ovole nameroase. Toite 
Â3t ieitmri acnaiice san terestre, acestea ores- 
cend prin locuri umede, printre muşchi. De obiceiu 
I AU rădăcini, iar frunzele tor sunt adaptate, 
lie ca ascidii sau altfel, spre a prinde insectele 
a. insectivore). Ca genuri principale cităm: 
Piiiguiada Toum., Ulricularia L., OetUiMa A. 
St HiU., etc. [8. Şt R.] 

Laatlptl», (botan.) porii tcoarţei, formaţiuni 
mici, rotunde, sau mai mari, alungite, eliptice, 
ce se află pe scoarţa tulpinei plantelor lemnoase, 
mai rar pe peţiolul frunzelor; se pot uşor ob- 
^n'a ^ studia la tulpina de Salcâm, Soc, etc,, 
ande snot proeminente. Celulele din dreptul Ii., 
(Jise cdnle de omplatoră, separate prin s^ţii 
mari ierifere sunt permeabile pentru aer. jPnn 
L. din aveastt caosă aerai extern poate străbate 
pîoă Ia ţi^setnrile cele mai profunde ale plantei, 
fi idTers. L. se găsesc şi pe rădăcinile aeriane 
dela plantele tropicale şi an acelaşi rol, jpentru 
liifosiunea gazelor-, so numesc aceste L. in spe- 
cial pneuwuUode, iar rădăcinile ce le poartă, 
pneumatofore. [S. Şt R.J 

Leitfla, optică, un mediu străvediu, mărginit 
'Je fete sferice sau din feţe sferice şi plano. L. se 
pot face din ori ce corp străvediu, dar de comun 
se fac Dumaî din sticlă. L. sânt de şese forme 
deosebite: biconvexe, planconvexe, oonoavoon- 
rexe, IwMHicave, planconcave ^ ooavexoonoaTe. 
Primele an fonna naiu grăunte de linte, de aci 
^ nantirea de L. optice. L. convexe adună ra- 
zele de lomină, cele concave le îmurăscie. Razele 
Hjarelut ^ preste tot razele paralele intrând în 
L. coavexe, de partea opusă se ooaoentreaică 
intr'un punct pumit focar sau foaUar, fiindcă 
aprinde iasca, chibritele, etc. L.se apUcfcla oche- 
lari, la microscoape şi telescoape. 

Laatlac, un fel de fistic din Levant, ce dă 
reţioa oomită mastic, (v. Pistaoia.) 

Lwta, (itai.J încet, rar, iatrebainţat în mu- 
tică ca termin de mişcare. 

tistalw PiMiu» Sura, om politic roman, 
«disol în anal 71 şi conspiiind împreună ou 
CatiUna, este condamnat la moarte şi spAnzarat 
în aDul 03. 

Lentuiut P. Spinther, oonsnl în 57 şi în 48, 
propune rechiemarea Iui CScero. Acârt L. e» 
partisan al lui Poropeiu. 

Lemtuhu Cor. Orus, consul în 49 şi duşman 
^Ittic al Ini Cesar. [Oaion.] 

Eadolapsdia mălai. Val. III. 



LM, (ital cittă Uomna), numele nmi sub-* 
urbiu din Roma, oare se exnndea in partea nor- 
dică a oraşului pe ţermurul drept al riuloi Tibra. 
In vechime era renumit pentru aerul pestilsat, 
din oare oawă nu-l idoexan oraşului, namai pon- 
tificele Sixt V 1-a adaus otoâ Roma. 

Lm, numele mai multor pontifici romani. 

Leo I cel Mare (440—461), bărbat inţenios, 
a combătut pe Mamchei, Pelagiani şi Eutwhtaoi 
(Monofisiţi v. ac.). La 452 când Atila se îndreptă 
spre Roma, L. rugat de imperatul Talentinian, 
a ieşit spre întimpinarea Hunilor şi on elcoinţa 
si presentarea sa împunetoare a înduplecat pe. 
AtUa a încheia pace ca imperiul roman. In 455 
a înduplecat pe regele Vandal Oenseno să re- 
nunţe la apnnderea Bornei. L. a acnia 96 cu- 
vântări şi 143 epistole. 

Leo II (682—683), a apnbttt daorateto sino- 
duloi ecumenic VI (680), prin oare se condamnă 
eresul Manotdiţilor. 

L$o III (79&-«16), in 23 Deo. 800 a înen-. 
rooat împerat roman pe C!aroI cel Mare. 

Lto IV (847—855), a avat să poarte InpU 
în contra Saracenilor, oari devastau Italia. 

Leo V (903), abia a domnit 2 luni. 

Leo r/ (928— 929),adonmit numai cătevalnni. 

Leo VII (936—939), a înfiinţat mai multe 
mănăstiri şi s'a silit să promoveie disciplina în 
oidurile nălugăresci. 

Leo VIII (963—964), antipapă contra lui 
loan XII. 

Leo IX (1048—1054), a ţinut sinod spre a în- 
trodooe leionne aalutan in biserică. Spre a ln>* 

Etiedeea soiuanea între biserica greaoă şt oea 
aţină a trimis legici la Omstantinopole cu epi- 
stola adresate împeratulni şi patriuofanlai. 

Xeo.7 (1513— 21), loan d» Mediei, a. 1475,. 
bărbat talentat şi erudit, a contribuit foarte mnlt 
la promovarea sciinţei şj artelor. Cu regii fran- 
cezi Ludovic XII şi Franoisc I a purtat resboiu 
pentni posesiunile papale din Italia sap.; tot 
oontra lor a încheiat alianţă ou împ. Carol V. 
Pentra ridicarea basilicei Sf. Petru din Borna, 
a publicat indulgenţe din care oausă D^ber, 
(v. ac.) şi-a publicat cete 95 teae; Leo X prin 
bulla sExnrge Domine* din 15 Iunie 1620 a con- 
damnat 41 din acelea tese şi pe Lutber 1-a ame- 
ninţat, că daoă îo termin lie 60 tjilo na-şt- n- 
voacă erorile, il excomunică. Lnther a ars poUioe 
bulla papalăşi oorpasjoriB canonici în Wittenbeiig. 
Leo in 1521 a exoomunioat pe Luther şi ne ade- 
renţii lui. In 15 Deo. 1551 după on morb foarte ' 
scurt a murit. 

Leo XI, din bmilia de Medici, ales papă 
ÎD etate de 70 ani, a domnit namai 26 iţiw in 
anul 1605. 

Uo XII (1823—29), Hanibai dOio Ganga, 
a promovat misiunile orientale; a înfiinţat in- 
stitute filantropice ; s'a ocupat de organisarea in- 
temăaetatulm papal şi i-a adus înrănd finanţele. 

Leo XIII (din 20 Febr. 1678), loaeMm Vin- 
cenfiu Pecâ, n, 2 Martie 1810 în Garpinetto; 
sfinţit preot la 31 Decembre 1837, în anul ur- 
mător şi-a început cariera diplomatici. Hai intăiu 
a fost legat pwpti îa Benevenţ, apoi la 1841 în 
Umbria (Italia). Ln 1841 numit episcop titular 
de Damietta, a fost trimis nunţiu apost. la Bru- 
xelles, unde a oomplaoat certele intre catolici 
şi i-a înduplecat, ca in unire să se apere în 



6 



Digitized by 



Google 



82 



Leobeo — Leooeeou. 



oontn francmasonilor, totodal a îotrevenit şi 
la guTOTD ÎD favorul bisericei. In 1845 reohiemat 
din Belgia, a foet ooQStitait eiţisoop îd Peruca, 
laoifind pentru ooltoia soiiDţifioă a cleiului şi 
pentni pnepexan» religioaaft morali şi chiar şi 
materială (prin fundarea «Munţilor de pietate* 
T. ac.) a popomlni. In 1853 numit cardinal, în 
1877 papa Piu IX 1-a oonatituit oamerleago (oar- 
dinal cameraiia) şi în 20 Febr. 1878 ru alea 
pontifice. 

LmImi, oraş în Stiria lângă Uura, 6613 loc. 
(1890); reeidenţa oăpitanatului mootanistio; aca- 
demie montanistioi, şooal& montanistioă şi in- 
dustrialft. Ceotrul mineritului de o&rbuai, existent 
din aed. XVIII. Ruine de lort&eţe vec^i. 18 Apr. 
1797 prelimiaariftle da paoe intre Anstiia ^ 
Pranda. 

LetL 1) I(- fimUf în ooid-Teetol Spaniei, 
39,002 km*., ou 965,181 loo. (1887); sol foarte 
nditoff dar nnmai ■/> cultivat; ae compune din 
3 prorinoii: Leon (15,377 km>.. oa 380,637 loc.), 
Zamora şi Salamaoca. Bela 910 L. a fost regat 
separat 1037 th unit ou (^tilia. Oroful L. are 
13,446 loo., catedrală frumoasi. 2) L., fosU ca- 
pitală a republioei Nicaragua (America oentrată) 
ou 30,000 loo., catedrală mare, numeroase ruine 
ale gloriei de odinioară. 3) (L. de lot Al- 
damu), oraş in statul mexioan Ouanajnato, cu 
80,000 loo. 

Leoii episcop de Boman (1769 — 86), apoi 
«Mtrop. Moldovei (1786—88). La scaunul din 
Roman urmase lui loaniobie, ajungând la această 
demnitate din causa nobilimii familiei sale ^ a 
aduoaţiunii îngrijite ce o primise dela initrt^itnl 
OaniL In Iml luă parte la an siood în Iaşi, 
fiind de fiUft 9i patriarohnl lenaalimuloi, spre 
a se hotărî asupra meaorilor menite a înfrâna 
Inznl exorbitant oe se întrodnsese în ţeară. El 
începu sidirea unei clopotniţe, pe oare însă nu 
o pută termina, fiind numit în 1786 mitropolit, 
ca urmaş al lai Gavril Calimah. Deoarece se 
urca pe tron, fără a aştepta oonfirmarea pa- 
triarohului, acesta na voi să-l raounoască. Atunci 
divanul ţerii se adresă direct înaltei Porţi prin 
o cerere din 25 Hârtie 1786, exponend dreptul 
lor şi obiceiul ţerii, şi rugând a tie îoterpune 
infloenţă pe Ifln^ patriaroh, oa să nu se amestece 
în alamnle lor biserioeaoi. La moartea lui L. 
în 1788} Grecii iar făooift total pentru a pane 
în eeaimi pa un (SriL, arohiepisoop de Sinai, dar 
bdeiii protestară me^o, provooftndu-se la hri- 
soave veohi, dană cari numai pământeni pot 
ocupa episoopat^e ţerii. CHril nu se f&oii mi- 
tropolit, dar nici nu an Rom&n: Ruşii ocnţulnd 
Moldova, îi impuseră mitropolit pe un Rus, 
Ambrosie. L. n'a fost numai un mare patriot, 
dar şi nn cugetător serios, dovadă un manuscris 
remas dela dînsul oa traducere din limba fran- 
ceză. Se tratează act^o despre om, moarte, fe- 
rioire; despre exigenţa lui Domne^en ş. a. (Mel- 
ohisedeo, ironica epp. Romanolni. Boc., 1874, 
p. 95—115: Brbioeano, Ist. mitr. Mold. Bac, 
18^ liX p. 38--40.) 

Lmb Rain StrMtaut}» şi Pani şi XHmUrie, 
fini lui Leon lomşa-vodă (1629—33), domo al 
Munteniei (Dec. 1664 pftnă în Martie 1669), n. 
şi oresont în Constantinopole, îndatorat ta Oreci, 
moştenind înclinările tatăloi seoţ L. readuce 
epooa jafurilor greoeacL Lnpta dintre partida 



grecească, în cap ou Leurdeanul ţv. ac.), şi cea 
rom&nească, condusă de Cantacuzmesci, ocnpă 
mat toată domnia acestui neînsemnat voevod 
şi-i îngreuiază positia. Destitait Martie 1669, ^ 
înloooit oa Antonie din Popesoi. [Agnletti.] 

Lom dl Suta-erooe, cardinal, a fbet trimis 
de papa Inoceoţie III în 1204 la lonitt, împe- 
ratnl Yalaohilor şi Bulgarilor, ca să-l nnfţă ^ 
să-l încoroneze împerat cu diadema ce o ducea 
ou sine. El eia şi purtătorul unei bule papale, 
prin oare loniţă este autorisat să bată monetă 
oa chipul seu, iar din punct de vedere bise- 
ricesc se nameece archiepisoopul de Tironva 
primat al împeră^ei, avend sub dînsul pe ml- 
tropoliţii Bulgariei şi ai Valaohiei. (Xen. 1, 588.) 

Laturd de Pba, namit şi FisMto, matematic 
italian, 1 180—1250. El a introdus in Europa 
cifrele arabe prin scrierea >Liber Abod*. 

LeoMrdMOtt, CotutamUn, profesor de istorii 
filoeofiei Ia amv. din laşL Anră de mai multe 
studii publicate în >Clonvorlnri literare* L. a 
mai scris şi următoarele ; Thesă pentru Uceaţă 
la Facultatea de Litere şi Phitoeophie. Bucur., 
1868; fllosofia facifi cu Progreeula sciintielon 
positive, 1876; Cursă de philosophie pentru 
usolii lyoeelorii, partea I Ps^chologia experimeo- 
tolă, 1879; Monda inductivă sau scuoţa con- 
daitoi omenesci pentru şcoalele secaodare, 1885; 
Principii de psicnologie, 1892 ; Principii de filo- 
sofia literaturii şi a artei, încercare de estetică 
literară şi artistică. 

LMMTdt da VImI, celebru pictor, sculptor, 
arohiteot şi inginer it^an, n. 1452 în castelul 
dela Vinci, aproape de Florenţa, f ^1^^ 
al lai Verooonio, el părăsi Florenţa la virsta de 
30 ani şi se daae la Milah, onde fâ protejat de 
ducele Ludovic Sforza, pe oare îl câştigă la in- 
oepnt cu talentul seu musîoal şi improvisărite 
sale poetice. In afară de lucrările lui sculpturale, 
hidraulice şi meoanioe, L. făc la curtea lai Lu- 
dovic eelebra >Oînă<, care se vede iacă restau- 
rata în Santa . Măria delle Orazie dela Milan şi 
oare e considerată ca o operă extraordinară, fă- 
când dată în istoria picturii. întors Ia Floreatş, 
Cesar Borgia îl numi prim-inginer al armatei; 
în timpol acesta el făcu portretul celebrei Mona 
lisa, un cap d'operă al picturei, aflător astâiji 
la Loarre din Puia. Numit (Nrim-pictor al curţii 
regale din Franda de cătră Franţois I, muri 
acolo fără a face vr'o locrare de artă. Ceea ee 
distinge geniul lai L. este aprofundarea lai în 
oompîexiutea şi delicateţa naturii. 

LBOMMvalla, Rttggiero, componist, n. 1858 în 
Neapole, cnnosont oa deosebire prin opera sa 
>I Pagtiacci*; L. e unul din cei mai însemnaţi 
oomponişti italieni de opere din generaţia mu 
tineră; în formă se arată ca elev al lui Wagner. 

LMaeaoUt ViuHe, artist şi autor dramatic, 
n. 1866 în Bucnresoi, ca tiner de 16 ani se 
duce cu o trupă de aotori la Buzeu, de acolo 
trece 1883 la teatral Dacia, 1885 întră în oon- 
servatonU din Bnoureeoi şi e angajat la Teatral 
Naţional în rolaiîdeadooa mână; anpă moartea 
lai Gr. Manolesoa trece însă în rftndul ăntSiu ; 
1897 e ales societar al Teatrului National. Ser. : 
In timpul alegerilor (comedie în 2 acte); Ia 
flagrant delict (în 3 acte); Rosamunda, TÎiaian 
şi Andrada ^n colaborare cu Gr. Veutura) şi 
Ion Yodă oel Cumplit (tragedii in versuri). 



Digitized by 



Google 



LeoiudaB t — LBopt^- 



83 



I. al Spaiiei deU 488 ptaS la 
180 a. Cta. Enm remas oa tip da vitejie în 
isteria otnenirei, âîosnl moare loptftoda-se pentra 
patrie împreană oa 300 de Spartani oontn Per- 
DiTfttitori, la lociditatea Termopile din 
Oreda, în 480 a. Chr. 

Letmidas II, nefi al Spartei de Ia 257 pâni 
236 a. Chr. 
Uonidat aux TkerwuMfU», anperb tablos 
pietoralai franaea Oand, w află Ia mnaeul 
pariâan Louvre. [Caioa.] 

LfW», stole cicoare, oe se ivesc între 
12 şi 14 NoT., în Dumer mai înseninat tot la 
33 ani (1866, 1899). 

LtMla, eotaraOMl, oontraot in seimU oftraia 
oistîgitl într^ revine nnni singnr contrahent, 
iar eventoala (aerdere cade în aardna oduilalt 
Se Domeeoe aşa dela fabula loi Ek)p cd tenl 
îapirtitor. 

LcMtloe (botan.) geo din familia Berbe- 
ndeelor, ca vr'o 12 specii din Earopaaadicâ, Asia 
riestici ţi America nordici, toate ierbnri cn 
mtzom tnberctilos; flori ca petale mici, galbene, 
cărnoase ; fract veaicnloe aproape nsoat Specia 
L. Leoniopetaluwt L. din Italia, Siria, are in 
râdicinî gc^omnă; de aceea în Orient ee folo- 
SL-sce ca săpnn spre a splUa lâna, caşmirarile, 
9. a.; se mai d& şi cootra răiei. Io Dobrogea 
prin monţii Ored oresoe X. attaiea Pali. var. 
QtowHM Ksdi.. care în realitate e planta dist 
Bonffordia SarnwalfU C A. Uey. [8. Şt B.] 

LaMMM (botan.) gen din vasta fam. a 
Compositelorţ trib. Cichoriaceao, cnprinde ierburi 
pereoaleţ mai rar annale. Acest gen are vr'o 
40 de specii, respândite prin Europa, Asta medie 
$) occideotaU şi prin Africa boreai&. In pirţile 
loastre cresc mai multe nweit, dintre cari 
neaţionim pei^.ati<tMmalwIl,I«.iiie(l»MSimk., 
L. kitpiduM L.. eto. [Z. C. P.} 

Leoataptiflui R Br., (botan.) mic gen dio 
fam. Compositelor, trib. lonloideae, cuprinde 
ierburi pmoe ceepitoase caoo-tomeotoaee sau 
lanate. L. are vr'o 5 specii dintre cari 3 cresc . 
în moD^ Europei şi Asiei extratro^ada, iar 
2 specii ereao in munţii Andi diu Amenoa swlloi. 
Id p&rţile noastre cresce prin păşunile stfloooaaa 
dio regiunea alpini L. atoiniM Case. (sin. 
Giiaph€Uium Leoniopodiim Scop.), cunoscut de 
poporul nostru sub Dumirile: Albumeali, 
Tadeliţi (în Moldova, împrejurimile Ceah- 
lanloi) şi Floarea reginei. [Z. C. P.J 

iMMÎm L., (botan) gen din fam. Labiatelor, 
tnbul Stachydeae, cuprinde vr'o 10 specii de 
pUate erbacee erecte, ce cresc in Europa şi 
-^fiaextiatropicalăj ospeoie eete însi mult respâa- 
ditâ fi prin regiunile tropicale. In părţile noastre 
creeoe pe Uwgă iocmn^ pe loouri inculta şi 
rudenie L. ^trâiaeaL., numit vnlor Talpa 
giaoei, larbft floooasă, eto. ai L. Mamh 
Int u t r um L (rin. QutUum» MaimAiaatnm 
Shrb.) vulgar Talpa lupului. Coada mtţei. 

[Z. C. P.] 

Leopard, pai^a san Hpid afriBcm (FAi» 
parduM), mamifer, din fam. Fetidelor, ordin. Car- 
Divoarelor. Acoperit cu per portocaliu, pe burtă 
alburiu. Capul cu pete negre, dealungal spatelui 
ve doue rânduri de pete neţre. Ia fiecare parte 
a Dorpnlni oam 6—10 rindun de puncte rotunde. 
Coada tot ou pete n^pre. Lungimea corpului 



1-5— 1-9 m., a oo4ii 70—80 cm. Triieeoe în 
Africa şi Aria aodvestioft. Se nutreeoa ou uti- 
lope, căprioara şi oi. Romanii întreboii^lu leo- 
pardii la jocarile de resbcnn. PisiM se îutre- 
bninţeaii. 

Leapailll, Oiaeomo, oelebru poet şi filolog 
italian, d. 29 Iunie 1798 la Becanali, oriişel de 
munte în Italia de sus, 1 14 Iunie 1837 în Nea- 
pole. Tatii seu, contele Ifonaldo L., om religios 
ri inimic ideilor modeme, îi alese ca profeeori 
doi preoţiţ pâatt Ia etatea de 12 ani; de aoi 
înainte singurul seu măiestm fu bogata biblio- 
tecă a tatilni seu. Paritmat pentru literaturile 
clasice veohi, la 17 ani acria latinesoa, vorbia 
limba ebruoi şi era unul din primii elmiţti ai 
Europei. Publicarea anonimă a unui »Ima ini 
Neptattt, compus de el, fiouse pe oritioi Bă sa 
(»ndă iu faţa unui preţios manosoript elin, des- 
coperit atunci. Soriaeee disertaţiuni şi comeutarie 
despre o mulţime de scriitori vechi. Din aoestsa 
eruditul germau, L. de Sinner, publici mri tir4iu 
tm extract Dela 1815 publici >Inoeroare despre 
riticirile (superstîţittnile) popoiane ale celor 
veohi*, traduceri din Virgiliu, Homer, ş. a. Ia 
20 de ani se revelă oa mare poet, asemenea lui 
Petraroa şi Dante, prin primele sale poesii >AU' 
Italias >Sal monumento di Dante<, ridicat atunci 
în Florsoţa, >Ad Ai«eIo Mai«, oftod noasta des- 
coperi aorierea lui uoaione »De r^bUca*, 9. a. 
Slab de corp şi bolnăvieuw din prea mvltft âoti- 
vitate intelactariA, în 1822 lOM aspra oUmft 
dela Beoanati şi trăi pe lAnd ia Borna, BGlan, 
Florenţa, oonbnuu ocupat on Mteratara, Inptind 
cu suferinţele flrioe şi ou lipsa. Dela 1833—37 
locui la amicul sen Ranieri, unde oomfortul şi 
clima Neapolei pirea a-i pranite o lungi viaţi, 
daci flIibîciuDea sa nu degenera în o neimi)ă- 
cată hidropică. Fire de o rară delicateţă şi no- 
bleţă morală şi imaginaţiane profundă, contrastul, 
dintre frumosul ideal oe-şi formase L. despre 
lumea antioă şi între societatea contemporani 
şi starea de atunci a patriei sale, sfăşistă şi sub- 
jugaU; contrastul între ideile religiunii catolice, 
inoculate fad din frageda ot^ulirie, şi între noul 
sen mod de vedere, considerat de părinţii asi oa 
o mare nenorodret deoarece L. era cel mai con- 
vină şi mai sincer libeivcugetătorţ jpe Uogft 
acestea propriile sale suferinţe, oari îl împie- 
decau de a gusta plăcerile vieţii, toate acestea 
însuflară lui L. un adine pesimism, exprimat 
ou o rari fnimseţi poetici in toate operile sala. 
Scrieri princip.: >Caiiti<, poesii în .versuri libere, 
>Operette morali* în dialoguri, »PeDsieri*, cuge- 
tări aforistice, >TolgariEzameotis manualul lui 
^ctet şi alte traduceri, ■Epistolarioc, 2 voi,, 
oari împreună on celelalte scrieri sânt icoana 
fideli a vieţii sale. Literaturi: Montanari,'>Bio- 
grafla del conte Leopardi<; Bouche-Ledera, 
sOiaoomo L., sa vie et ses oeuvres.* Paris, 187^; 
Terese Leopardi, >Note8 biogrs^ihiques sur L. et 
sa familie. Paris, 1881 ; Pierg^Ii, >Nonvi docn- 
menti intomo agit scritti ed alia vita di Oifr- 
oomo L. Fior, 1W2', Montefredini, >La vita ele 
opere di O. L.< Uilan, 1881 ; Ranieri, >Sette aonii 
dl aodalizio con Leopaidi*, Neapole, 1880 ş. a. 
Repeţite traduceri in toate limbile europene. 

[M. Strajan.] 

LMpold, doi r^ ungari şi imperaţi serm.- 
romani. l) L.I, Ignatie lotif VtUtesar F^eian, 



Digitized by 



Google 



84 



leopold. 



al doilea fia al împ. Feidinand III 9i al Manei 
Ana de Spania, n. 9 Iunie 1640, f. 6 Maiu 1705 
în Viena. Om blând şi bun de inimă; deetinat 
pentru cariera preoţească, a fost creacut de ie- 
suiţi în mare bigotism. Acesta 91 instigările 
coasilierilor sei (deosebi cardinalnl Eolonics) l-au 
îndemnat să permită crante persecaţiuDi contra 
protestanţilor, oeea ce a provocat dese torburări 
(t. Totcdli şi Fr. RAkoozi IIj şi ooDjnraţinaea lui 
'Wesselenyi-N&da8di(v.ac.).Abetraotiede[a scurte 
interrale, întreagă domnia de 47 ani a fost un 
necurmat şir de resboaie contra resooatelor din 
Ungaria, contra Turcilor şi contra marelui seu 
rivâ Ladovic XIV. Ajuns olironom dapă moartea 
fratelui seu Ferdinand IV (1664), 1655 e înco- 
ronat al Ungariei, iar 1608 (dnpa moartea 
tatilm sen (2 Apr. 1657), al Boemiei, şi în acel«ş 
an (18 Iulie) împ. germ.-roman. Prin genertUii 
Hontecneculi, Cfurol de Lotaringia, Mazimilian, 
principe elector de Bavaria, Ludovic de Baden 
şi Eugen de Savoya, ajntati de SoherfFeuberg, 
Caraffa, Veterani, fieiaaler, uabutin, etc. a purtat 
doue resboaie mari pentru eliberarea Ungariei, 
unul terminat prin Învingerea dela St.-Ootthanlt 
şi pacea dela Vaevăr (14 Ane. 1664), al doilea, 
cel mai norooos dintre câte Fe-a avut, terminat 
ou înviofferea dela 2!enta (Eagen de Savoia) şi 
pacea dâa Garloviff (1699), în urma căreia în- 
treagă Ungaria, a&rft de Banatul mniişan, scapă 
de sub stăpÂntrea turcească. In afară de graniţele 
imperioLni a avut trei mazi resboaie contra lui 
Ludovic XIV : 1672—79 în alianţă cn Spania şi 
Brandenburg pentm Olanda (pacea dela Nym- 
wegen), 168^97 în alianţă cu Olanda, firanden- 
burg, Spania şi Svedia pentru comiţiatul Ptaiz 
l^paoea dela BysviokX >iv 1701 cu puternică alianţă 
începe resboiul pentru succesiunea la tronul spa- 
niol în favorul fiului seu al doilea, Carol (mai 
apoi împ. Carol VI), remas să-1 continue fiut 
sen losif I. Doue evenimente mari sunt însă, cari 
fac domnia lui L. I memorabilă deosebi pentru 
Români : trecerea Transilvaniei sub sceptrul casei 
de Habsbu^ şi unirea unei părţi a Românilor 
ou biserica rom.-cat (v. art TiaBsilvania şi 
Unirea). Cu aşa numitele staturi ale Ungariei 
a avut mult de luptat, dar cătră sfîrşital vieţii, în- 
deosebi după scoaterea Tnrdlor, divergenţele s'an 
aplanat, şi drept reconoscinţă pentm eliberarea 
ţerei de sub stăpânirea turcească, dieta din Pojon 
(1687) casează^ art. 31 din >buila de aur* (jus 
resîstentiae) şi reonnoasce casei de Eabsburg 
dreptul ereditar în linia directă masculină a lui 
L. I la tronul ungar. L. I era om de înaltă cul- 
tură (îufiinţi univ. Innsbmck, Olmiitz, Ealle şi 
Breslau), domnitor bun, oănda în special Bo- 
mâoii au să-i mulţămiască doue diplome, câteva 
decrete şi resoripte ca scop de a le uşura soartea 
fi4ă ca impilările feudalilor. 2) L. 11^ Pe^ru, 
fratele împ. losif n, a. 5 Maia 1747, f 1 Martie 
1792, dnce de Toscana 25 anî. A armat la troa 
după moartea fratelui seu, luând domnia între 
împr^urări foarte grele. Fendalii ungari şi ar- 
deleni enu înverşunaţi ftncă pentru reformele 
Ini losif II, oarean dela L. «restitutio* şi puneau 
condiţiuni menite a reduce potestatea regală la 
minim. L. aplanează divergenţele epre malţă- 
mire generală şi e încoronat la 15 Nov. 1790. 
Face mult pentru uşurarea sorţii iobagilor, în- 
articnleaza in lege libertatea religionarâ, caaseasă 



toate legile şi di^xşiţiile anterioara asupritoare 
peotra gr.-orimtali, primesce ou bnnăvoinţft 
>Sapplex libellum Vuatăioram* (v. ac.) sabştemut 
de eppii Bob ^ Adamovici ^-1 trimite dietei tran- 
silvane co comitiva dto 20 Iunie 1790, in care 
îl Dumesce >Prece8 nomiae universe in Transyl- 
vaoia natioois valachicae Snae Majestati ejchi- 
bita*. A avut şi el resboiu cu Turcii, terminat 
prin pacea dela Sistov (4 Aug. 179 Ij, şi contra 
Belgiei. In tocmai ca şi fratele seu, L. era mare 
binevoitor al Românilor. (Of. Bariţ, »Ist. Trans. 
pe doue aute ani din urmă<, voi, I; lakab Elek, 
>Az erdelyi fejedelemseg utolso evei<; Acsâdy, 
■Magyarorszâg beliltapota 1680 kdr^«, în >Szâ- 
zadok<, 1885, etc.) [t] 

LsoşaM) regi tn Bi^ia, 1) L. 1^ Oeorge Ori- 
iHan Fridenc, fiul ducelui Francase de Saxa- 
CobuTg, n. 16 Dec. 1790 în Cobuig, 1 10 Dea 1865 
ÎD Bruxella; model de domnitor constituţional 
şi doritor de binele poporului seu, ducea curte 
modestă, aproape întreagă lista civilă şt-o în- 
trebninţa spre scopuri de binefacere şi pentru 
sprijinirea artelor şi sciinţei. 1848 pentni a 
preveni revoluţia, care îu alte ţeri a resturnat 
prin lupte sângeroase absolutismul, L. a declarat 
că e gata să renunţe Ia tron, dacă poporul crede 
că aceasta va fi spre binele ţerii; majoritatea 
covîişitoare însă nu voia nici să audă de ab- 
dicare. Iu tinereţă L. a servit în armata ruseascăt 
s'a distins mult prin curagiu şi prioepere stra- 
tegică în marea expediţie germană; 1814, dupi 
intearea în Paris, a mera cu ţarul AiexaiMlra 1 
la Londra, nnde s'a căsătorit ou Angoata Char- 
lota, moştenitoarea tronului englez (2 Maiu ISlti). 
A remas veduv după un an. 3 Febr. 1830 i-s'a 
îmbiat coroana Greciei, pe care n'a primit-o. 
4 Iun. 1831 ales rege al Belgiei. 9 Aug. 1832 
căsătorit ou Luiza, fica r^lui frc. Ladovic Filip. 
Măria Charlota, fosta soţie a împ. Maximilian, 
(Mexic) e ficăaluiL 2) Zi. ii, fiul lui L. 1, n.9 Apr. 
1835 in Bruxella. Domnesce dela 10 Dec. 1865. 
Asemenea tatălui seu, observă ca stricteţă con- 
stituţia ţerii. La 1685 a întemeiat statul Congo 
în Africa sub suveranitatea şi proteotoratol seu. 
Sub el şi-a serbat Bel^a inbileul de 60 ui de 
când e independentă. Din căsătoria(22 Ang. 1853) 
cu Măria Heorieta, fica arofaiduoelni losif, fost 
palatin al Ungariei, a avut fii pe Leopotd, duce 
de Brabant (t 1869), Luiea, soţia ducelui f^Up 
de Coburg, internată în casă de sănătate, iSte- 
fania, fosta soţie a olironomului Budolf al Austro- 
Ungariei, acuin măritată contesă Lonyay (pentru 
ce tatăl ei i-a detras apanagiul şi titlul regal) 
şi dementina. Moştenitor îi este fratele seu 
Filip, conte de Flandria, resp. fiul acestuia Al- 
bert (n. 8 Apr. 1B75). Sub iufininţa superărilor 
în familie (Luiza şi Stefania) L. a donat (1900) ţerii 
castelele şi moşiile sale cole mai preţioase, [t.] ' 

Leoştid, principi, anAsdua, dud. 1) L., Garol 
Fridme, mare duce de Baden, o. 1790, t24 Apr. 
1852. 2) L., principe de Bavaria, n. 9 Febr. 1840 
în Miinchen, fiul ducelui regent Luitpold. Dela | 
1896 mareşal. Din căsătoria cu Oiaella, fica împ. 
Franoisc losif I al Aastro-Ungariei, are patru 
copii: Elieabeta (măritată după baronul Otto 
Seefried), Augueta (măritată după archiducele 1 
losif Augast, fiul arcbiduoetui losif), George şi ' 
Oonradin. 3) MoicimUiaH luUu duce de 
Braunediweig, n. 1752, f 2? Apr. 1785, înecat 



Digitized by Google 



I 



Leopotd - 

ia Odera. 1776 Frideric uel Mare (unchiul seu) 
il QDmesce comandant al gunisoanei din Fraob- 
fut. ca ocasis una esondări voind să scoală 
din Titnri cfiţira oamaiif s'a înecat şi el. 4) L., 
(fdnt principi de AsihaU-Degaonţ) : L. I, ma- 
reţii pnsiac, ouDOSCot sub nnm^ »I)er tite 
DesKaaers n. i Iulie 1676, ţ9 Apr. 1747. 8'a distins 
in Diuneroase resboaie ; binemeritat pentru pro- 
movarea iodaKtriei, revelarea Elbei şi organi- 
tarpfl armatei. L. II, Maximiiian, mareşal pra- 
^lac, c. 25 Deo. 1700, f JB Deo. 1751. Sa difltins 
iac«le trei reHboaiede snocesione (spaniol, polon, 
loftnac). &. urmat tatălui seu la tron !□ 1741. 
L. III, Fridtrie Franeitc, n. 10 Ang. 1740, 
tlUug. 1817; 1807 intrând în ooDfederaţianea 
RniBaft a luat titlul de duce. L. IV, FnămCf 
HMtn! Ini L. III, n. 1 Oct 1704, f 22 Hain 1871 
j in Uessau. Prin moştenire a adaos la A.-DeaBaa 
prradpatol A.-Koth«i ^ A.-Bembni:g. 5) L. I, 
mrk-graf de Austria (din oasa Babenberg), a 
luptat iu offitea îinp. Otto II contra Bavarilor 
primind ooo&iiite bavareze estice (Ost- 
naA), adecă Austria-inf. de acum. 6) L. II, 
SdI mark-grafnlui Adalbert, 1042 a luptat contra 
regelui Diigar Banioil Aba, bătend o divisîune 
Mgarii la TnUn. t 1043. 7) L. III, Sfântul, 
n. 29 Sept. 1073, t 15 Nov. 1136. Căsătorit cu 
A^eta, fica prinţ. Heoric (fiul împ. Henric Vi), 
a căpetet zestre colosală, din care a zidit bi- 
iterirâ, mănăstiri şi a distribuit sume mari 
peatni ajutorarea sinuilor. Fi^ loooentia Vin 
iblnnie 14%) l-a canoniaat. E patronul Austriei 
inteiioare. 8) X*. V, d»u de JiHfrw, fini lui 
Henric JasomirgOti şi al prinoesd eline Ileodon, 
D. a 1157, t 1194. A luai parte în expediţia 
rmistă (1182 şt 1188), ofensat insă de regele 
eogl. Rîchard s'a reîntors acasă. Când Riobard 
ia reîntoarcere trecea prin Aosţria, L. 1-a prins 
în Viena (*2l Dec. 1 192) şi 1-B închis în fortă- 
reiţa Durrenstein; în urmă 1-a extrădat împ. 
Henric IT. La 12 Haiu 1174 căsătorit cu Ileana, 
hca regelui ungar GeM II (f 25 Dec. 1199). 
Ficâ-sa Agneta a fost soţia regelui ungar Ştefan III. 
9) L. VI, Giorioeul, n. 15 Oct 1176, t 28 Iulie 
1230. La curtea lui a căutat refugiu (jonstanţa, 
TedavB regeloi ung. Emeno, peraeoataii de An- 
drda II. Dela el dateaai fortificarea Tienei. Ne- 
miţător &iţ& cn eretici, îi osfindia la rug, de 
QDde i-sa dase porecla >frigătorul>. A luat parte 
la <toQe expediţiuni cruciate. Ciolecţia legilor lui, 
facQti sab Habsburgi, e ouDOscută sub numirea 
•Undweistonx san >Landhantveet<. 10) L. V, 
i oreAiduee de Austria (din casa Habebuiţ;), n. 5 Oct 
I i58t), t 17 Sept. 1632. La etate de 2\ ani eni 
' •'pisoop de Passau şi de Strassburg, apoi căsă* 
tont ca Clandia Medicis (1626), întemeietorul 
nmoTei tiroleze a Habsbuigitor (stinsă deja). 
'1) L I, Mar« duet de Toecana şi archiduoe de 
Austria (V. împ. L. II). 12) L. II, mart duee de 
Tomna şi arcbiduce de Austria, n. 3 Oot. 1797 
io Fireoze, f 29 Ian. 1870 in castelul Brandeis 
.Bijemia). 1^ a rennnţ^ în favorul fitilui sen 
Ferdioand, evenimentele însă producend Italia 
»»iti, Ferdinand n'a mai ajnns la tron. [t] 

LeepeM, principe de HohensoUam, (dela stin- 
gerea lioiei de Hohenzollern-Hechmgen în 1869, 
liriociitii de Hohenzollem-Sîgmaringen se nu- 
ntesc «mpln numai principi de Honenzollem), 
o- 10/22 Bept 1835 la Knuaofaenwies lângă Big- 



- Lepanto. 85 

maringen, căsătorit la Lisabona 1861 cu Antonia, 
Infanta de Portugalia, (dela care are 3 fii: 1) 
pe principele ereditar Wilhelm, a. 1864, 2) pe 
principele Ferdinand, 12^4 Aug. 1865, mo- 
şteaitoriul l^ronului Etomfiaiei, 3) pe principele 
Karl, n. 1868), succede tatălui seu Kari Anton 
de H. la 1885. după ce renunţase 1880 la suc- 
cesiunea pe Tronul UornUniei, la care confonn 
art. 83 din Constituţiunea RomAnă, era chiemat 
în lipsa de moştenitori direcţi ai fratelui seu 
Carol I, principe şi apoi Bege al României. Un 
rol însemnat în politica europeană 1-a jucat prin- 
cipele L. în 1870, când pentm un moment a 
primit coroana Spaniei ce i-se oferise, dar după 
câteva 4ile a renunţat la ea, pentru a nu da 
E^moiei pretextul resboiului în contra Prusiei, 
oare totn^ nu s'a evitat Interesantă este asupra 
acestui incactent istoric oontroveisa între me- 
moriile Begeloi Carol I (Aos dem Leben ^nig 
Karis von Rumănien) voi. II, pag. 70, 73^ 73, 
74, 90, 93, şi memoriile lui Bismarck (Oedanken 
und ihînneruDgen), voi. II, pag. 81. 

LeopeMvIlle, un putomio centm economio, in- 
dustrial şi comercial în statul Congo, în partea 
stângă a rinlui Congo, la locul numit Stanl^- 
Pool, cu preste 100,(XX) loc. Oraşul 1-a întemeiat 
H. U. Stanley 18S0. (Cf. H. M. Stanley: Der 
£ongo ond die Orundung des Kongostaates.) 

Leordu, în poveştile române. Ciuma nu vrea 
să-şi dea fata, până când Aripa vântului nu-i 
va adnoe apă din ^tâaa Leozdanuluî (probaUl 
Iordanul). 

LamlBOB, funiUe boierească din Yalaotiia, al 
cărei nume vine dela satul Leozdeni, veche moşie 
a neamolni în Muscel. Marele vornic Stroe X. 
e cel mai cunoscut mmnbru al acestei familii, v. 
Leurdeann. In decuisul seol. XVII şi XVIII apu- 
prin documente mai mulţi boieri din această fa- 
milie, oari însă n'au avut rol istoric ; Stais L., 
mare pidiamic 1714, era însurat ou fata spă- 
tarului Mihaiu Cantacuzino dela care avu un fiu 
Btefan. La 1717 State era refugiat cu alţi boieri 
în Transilvania, cum ae vede dintr'o scrisoare a 
lor cătră prino. Eugen de Bavoia. [O. L.] 

LMrdlia, oom. mică în Ung-, cott Maramureş, 
ou 1264 loc. (1891^ Bom. şi Germ. 

Letn, tirguşor in Basarabia, pe malul Fra- 
iolui; a4i in j. Ismail, iar până la 1877 în j. 
Ackennan. Are opopulaţituie de 24(X) Ioc ^ face 
negoţ cn grăne. Dela L. pleacă de a curmezişul 
Biearabiei un val roman până în Nistru, la gura 
Botnei. L. este capul navigaţianli pe Prut dela 
Reni în sus. Punct de trecere intre Fălciu şi Huşi 

Leoviflild, rege al Tisigoţilor, a domnit între 
anii 56^686. A ajuns la tron luÂad în căsă- 
torie pe veduva antecesorului seu, pe Oosvintba ; 
rege energic, a scos pe Greci din sudul Hispa- 
niei, a înfrînat nobilimea dedată la rescoale şi 
a restituit autoritatea regală; a pus în vigoare 
oolec^a de legi a regelui visigot Eurich. Când 
fiul seu, Henneuegitd, părăsind religia ariană a 
provocat resooală. L. 1-a prins şi după ce Her- 
roene^ld n'a voit să reprimească arianismul, I-a 
decapitat, ^5. Iu anii din urmă ai vieţii sale a 
mai ra|)ortat o învingere asupra Suevilor. L. a 
fost ultimul arian al Visigoţilor. 

Lepădătoare, numele vulgar al plantei Ari- 
stolocfaia (jlematitis L. (y. ac). 

Lspanto, oraş, v. Epakto. 



Digitized by Google 



86 IjBpeş - 

Lopef , Oeorge, episcop o&tMo al Transilvanieiţ 
este pricina unei mari resooale a ţenuiilor tna- 
nlvăneni !a contra nobililor. El omisese ridi- 
carea dijmei timp de tni ani, şi oerend aonm 
în 143? deodată suma întreagă, pe caro ţe* 
rănii nu o pateau respunde, el roatesce inter- 
dictul asupra lor, astfel iucit nu se mai înde- 
pliniau aoolo de loc funcţiuni biserioesci. Atonei 
ţeranii loarS armele, traseră cu sine şi pe aceia 
din restul Truisilvaniei, fie Români, fie Unguri, 
şt întoarseră revoluţia în contra asupritorilor 
lor, nobilii de tot felul. (Xen., Ist Bom. III, 304.) 

Lepldlna L., (botan.) gen <Un fam. Oooiferelor, 
tiib. Lepidieae, coprinde plante erbacee san sub- 
frutesoente, gbbre sau pabeBoente mai oa samă 
erecte. Âoest cuprinde vr'o 100 de specii, (« 
cresc prin regiunile temperate şi sabtro^nce ale 
globalui. In părţile noastre cresc mai mnlte speoiî 
din oari menţionăm : L. Draba L. (sin. Draba 
ruderaIwBmgt.),nuinitădepoporTJrda vacei, 
L. eampestre R. Br., L. perfoiiatum L., etc., 
L. aaiivum L. numit Cresou de grădină se 
cultivă pentru trebuinţe culinare. [Z. C. P.] 

Lepidtiteiidracee, (botan.) plante fosile dintre 
Lycopcdinee, oari au trăit din perioada carbonică 
p&nă ÎD cea permioă. Erau arbori de înălţimi 
oonsiâetabile, ramificaţi în diohotomie; purtau 
france lougi, lineare san lanceolate, ce după 
căderea lor an lăsat pe tolpini aisce arme rom- 
Inoe, owBiderate fintti oa solii, de nude şi nu- 
mele de L., adecă arbori ou solzi. Tulpina avea 
cresoere în grosime, prin activitatea unui camUa, 
adăogendu-se marea lemn secundar, nediwaa în 
zone oonoentrioe anuale. EiraalietoT08poree(v.aa), 
sporangii produceau unii micro- al^i macrospori. 
For^unile subterane de L. siînt oonoscnte sub 
numele de SHgmaria (v. ao.), iar resturile de 
tulpini sânt dispuse în doue genuri, Lepido- 
dendron şi Leptdo^tloio». [S. Şt. R.) 

Lepldodemlrea Stemb., (botan.) gen de plante 
fosile din fam. Lepidodeadraoee (v. ac.). Erau 
arbori de 20 — 30 m. îniU^me, cu cresoere in 
grosime şi ramificaţi în diohotomie. Pe sapra- 
&ţa restorilor tulpinilor se află urmele fouare 
de formS rombică, dispuse în serii spirale, oblice 
ţfl întret^ate. Numeroase resturi de L. sânt în 
depositele de huilă din carbonic şi devonio. Ra- 
murile de L. au fost desoiise sub numele de 
ffcUonia, iar ioflorescen^le cu sporangii sub 
numele de L^idos^-obus. [8. Şţ R.J 

LepIdiArokit, mineral, oxid de fier bidratat, 
grăunţoa san fibros, se găsesce ta Sayn în Prusia, 
EastoD din Pensilvania, etc. 

Lflpidolita, mineral, mica litinifer. 

Lepldranlas, minenl, mica magnesian, foarte 
bogat în fier. 

Lepldoalrei, pesce, v. Caramor. 

Lepidtn, iforew AemiUuif patrician roman şi 
consul în 78. Este cel dintUa om politic, care 
aspiră Ia succesiunea Ini Sulta. Talent mediocru 
şi neputSnd să a[angă prin propriile sale merite, 
grupă în jurul seu pe toţi nemnlţ&mi^i lui Solia. 
In anul 78, oo ocasiunea unei revolte oe isbuo- 
nesce în Gtroria, L. este înlăturat dela consulat. 
tJnit oo Jonius Brutns, guvernatorul Cisalpinei, 
este bătut şi nevoit să nigă în Sardinia, unde 
îşi petrece restul vieţii (f 77 a. Chr.). [Caion.] 

Lşplsna, gen de insect din ordinul Ortopte- 
rilor, gru[M Th^^anorilor, se recunosc uşor din 



- Lepra. 

oaoBa oorpnlui lor longăreţ, acoperit cu solzişori 
cn luciu metalic ; lUxlomoial se termină cn trei 
peri, din oari cel median ou molt mai long. 
X. Mcharina trăiesce în dolapnrile noastre ^ 
atacă substanţele zaharoase; hflrtiile şi ţesăturile. 

LepjBridae^ (zool.) o familie a Ro^etoareior, 
cu doi dinţi incisivi în fiecare falcă, cu buze 
foarte mobile, ureohi şi extremităţi posterioare 
de regulă lungite ; la picioarele dinainte au patru, 
la cele dinapoi cinci onghii; coada e foarte 
scurtă, blana moale. Aparpn : X^ţnw timidu$ L. 
(iepnrele de o4mp), Lqnif variab%H* FaUas, La- 
gomyt oljmu* T. Oov. (cu ureohi şi extremităţi 
posterioare scurte, coada nn ae observă dinafară). 
Cf. art Iepure. 

Lepra» MephanUasU QroMsonm, Lepra Areh 
btm, Malum mortuum al şootUei Salernitane, 
Ladieria a evoloi medio, Spedalskbed a Norve- 
gianilor, este boala cronică infecţioasă cea mai 
veche, de care mai şofer astăzi popnlaţiunile 
Europei, boala care era ounoecotă Chinezilor, 
lodiilor, Egiptenilor 2000 ani înaintea erei cre- 
ştine, pe care Israeliţii au adus-o din Egipt în 
Palestina, legiunile romane din Italia îa toate 
ţerile pe can le-au ocupat, pe oare armatele 
orooiadelor au traosportat-o în regionile prin cari 
an trecut Prin isolaie severă aoeastft boală te- 
ribilă a înoepat să scadă din seci. XV, ea n'a 
dispărut însă vid astăzi, cu toate progresele 
dvitisatiiuui şi ale iţienei; pe fiecare an se mai 
descopere L. în ţerile nude se credea stinsă 
de mult timp. Darea de samă a ultimului con- 
gres de teprol(^e, adunat la Berlin în anul 1^, 
conţine date oooi foarte instructive asupra istoriei 
acestei boale şi constată, că în ultimul timp L. 
a mai făcut oarecan progrese în Europa; că 
imele boale din cari neurologiştii au voit a orea 
entită^ morbide noui sunt forme de L. ; că nu 
există în toată Europa nioi o ţeară liberă de L. 
In multe caşuri se poate precisa că L. a fost 
importată în Europa dio alte continente, în altele 
remâne dobioB dacă focarele de L. endemică no 
represintă remişiţele epidemiilor din secolele 
trecute, focare remase pnn seooli isolate în locuri 
retrase, depărti^ de căile mari de comonica- 
ţione. In<At privesce in special Bom&nia, este 
probabil că L a existat aci şi în secolul trecut, oă 
întocmai ca în alte stete ale Europei şi la uoi ea 
n'a avut tendinţa a se întinde repcKle, că cu toate 
acestea într'on ««re restrîns ea s'a întins prin 
contagiune, care a fost provocată şi prin impor- 
teţiune de bolnavi noul din ţerile vecine şi din 
Orient Statistica L. este cu puţine exceptiuni 
foarte incompletă, nu numai afara din Europa, 
ci chiar în cele mai multe stete ale Europei. 
Co teate acestea ne putem forma o imagine 
despre Întinderea înspum@otătoare a L. în Asia, 
Afnca, Amenoa, Australia şi despre nomeruL 
relativ restrîns al leproşilor din Eoropa. Cel mai 
mare numer de leproşi se gasesoe la Asia. In 
India britanică există 114,000 caşuri sau 5 la 
câte 1000 locoitori. Chinezii importează L. în 
toate ţerile spre oari se dirigează emigraţia lor, 
ÎQ Touldn există comune în cari jumetetea po- 
pulaţiunii este leproasă, în Ji^nia trăie.sc 
20,000 leproşi, în coloniile olandeze 4300, în 
singura insulă lava 2700 leproşi, în Turkesteu, 
Porsia, Asia centr&iă, Kamciatoa, Siberia, Asia 
mică boala este frecoentă. In Africa meridiooidă 



Digitized by Google 



Lepra. 



87 



<Cap, Basutland, Repablica Orange, TransTaal, 
Xat^) se ooDosc 2000 caşuri, în Egipt preste 2000. 
In America meridionala focarele principale sânt 
ColwnlHa ca weste 20,000, Brasilia ou 5000, 
Sarinam ou 2000 leproşi, m America centrală 
este mai freoaentft în insalele Aatile, singura 
însoU Jamaica are presto 4000 leproşi. In Aa- 
stnlia este vestiţi colonia de leproşi Malakai din 
insula Eawai. In Europa se află ud nomer mai 
mare de leproşi în imperial Rusiei cu 5000 bolnavi, 
Roaia p<wede 12 leproserii şi se mai deschid alte 
Doni. In Norv^ia, unde s'au afiat în anul 18&6 
2870 leproşi, în urma isolării riguroase numeral 
lor a acă4at pină în anul 1895 la 688. In Svedia 
se găsc>so astăzi numai 75, în Finlanda 67 le- 

Sm^ în insula Island s'an înregistrat 158 caşuri 
e li, namerul real este însă mai mare. In 
Torcîa namerul leproşilor este însemnat, angarul 
oraş Conatantinopole are 600 asemenea biunan 
şi vet^ile focare ata boalei sânt necontenit îm- 
prospetate prin aflueoţe nooi, prin Hosulmani 
bolnavi emigraţi din Asia mio&. Siria, Hesopo- 
tamia, Ardtua, prin Ored veniţi din Archipeuţgj 
mai ales <Un insala Harmara, prin Armeni veniţi 
din Erxeram şi Aagora, iar în familiile tsraelite- 
spaniole boala este endogeni, oonservată ânci 
dîn anal 1492 când ele isgonite din Spania B*aa 
aşezat în Tnrda. Ţerile vecine cu Turcia : Grecia, 
Insulele Ionice, lluntenegro, Bulgaria, Serbia. 
Macedonia, Albania, Bosnia, Herţwovioa posed 
asemenea an namer de leproşi. In Spania se află 
aproximativ 1200i in Portagalia 300 bolnavi de L., 
in Itidia «dsti mai malu focare aatochtone. 
Eete natural oi găsim bolnavi de L. in statele 
Europa cn comOToin maritim însemnat, ou co- 
lonii în cari L. Mte endemică, precum în Anglia, 
Belgia, Olanda, Danemarca, Fianda, numerul 
leproşilor din -Paris oscilează între 160 şi 200. 
In Oermania se afli în apropierea fruntiriei ru- 
seecî, în jnrol oraşului Uemel, an mic focar de 
L., poate importată din Roşia, ca 22 bolnavi. Se 
mai găsesc leproşi la Hamborg şi în alte părţi ale 
Germaniei. In regiei romfin au fost canoscuţj 
şi înregistraţi în luna August 1898, 164 bolnavi 
de L. şi nu poate si fle mare numeral bolna- 
vilor necunoscuţi şi neînregistiaţi. 

L. se manifestă prin aimptome f6arte variate 
locale şi generale grave, printr^ curs lent de 
mulţi ui, can mai totdenna condnce la moarte. 
Deoselnm doue fonne: L. tuberonloasi, tabe- 
roasi, catani, caracterisată prin formarea de 
noduri in piele şi în membranele mucoase, şi 
L. anestetici, nervoasă, caracterisată cel puţin 
Ia început prin perturbaţu ate nervilor peri- 
ferici şi ale sensibilitiţii pielei. Nu se pot însă 
totdeuna separa aceste doue forme în mod strict 
şi se admite şi forma mixtă a L., la care pe 
lingă nascerea de tubercule în piele apare şi 
anestesia ei. In primul stadiu al boalei se ivesc 
simptome cari nu sânt oaracteristice numai 
pentru L., ca slăbiciune, somnolenţă, lipsă de 
pofti de mflnoare, depresiune morua, diagnosa 
devine poaUIi numai dapi ivirea, mai ales pe 
obraz şi pe extremităţi a exantemului lepros, 
ooastituit din efloresoenţe maculoase ^ fuvu- 
loase, puţin ridicate deasupra niveluloi pielei, 
de mărimea unui bob de linte pfUiă a unui lat 
de mini şi mai mare, la început roşii mai târziu 
brune, aoaseori acoperite de epiderm (toscnamiU 



în formă de tărîţă. Aceste pete se resoarbă la 
mijloc şi înaintează spre periferie, formftnd nisoe 
inele neregulate. La L. tuberculoasă twtUal de 
desubtal acestor pete se inflltreazi, se ivesc no- 
duleţe miei sau nodosităţi întinse, cari daci boala 
s'a localisat pe obraz il defigoieasi prin în- 
groşarea [wrţiali a jnelei, remftnSnd puţile în- 
groşate separate între ele prin adinoătari lineaze, 
volumul bazelor şi al urechilor oresoe, sprin- 
cenele cad, boala se întinde pe membrana mu- 
coaai a nasului distrugend oartuaginl şi chiar osul, 
a gurei, a faringelni, pe laringe unde produce 
răgaşeală, sufocaţie, destruoţîanea oartilagîulai, 
pe conjunctiva unde pătrunde cftte odată prin 
oomea în interiorul ocniului ; glandele limfetice 
ale n^onei bolnave se infiltrează; cite odată 
partea infiltrată uloereazi, ulcerile leproase se 
vindeci cu greu. Binbn olanele interne se 
bolnivaso de L. mai ales meduva spinală, nervii, 
mednva oaselor, testicule, ovarii, nnichii, ficatul, 
splina, pluminile. La L. anestetici^ după ce 
prioiui stadiu a darat un timp variabil, ae nasoe 
pe suprafaţa pielei Pemfigul lepros, beşici mai 
mici sau mai mari decât un ou de găină, umplute 
ou un lichid limpede^ gălbutu sau verzuia; după 
ce beşioa s'a golit prin spargere şi pielea bolnavă 
de pe fundul peşioei s'a cicatrisat, cicatricea re- 
mine anestetică. Eropţiunea beşioilor de Pem- 

Shigus se poate repeta, se observi însi pier- 
erea senaibilităţei ou numai pe locurile pielei, 
care fusese acoperite de beşici, d şi pe toate 
părţile unde apiruse pete leproase. Gradul şi 
forma anestesieî vaiiazi, oftfe odati lipaeeoe 
numu simţbcea atingerii şi a exceselor de tem- 
peraturi, utt dati bolnavul nu simte în partea 
anestetică nici o durere când ea este înţepată, 
tăiată, arsi. In părţile anastetioe se formează 
oloeiaţiun) profunde, cari progiesftnd deaohid 
cavităţile articulaţinnilor, produc exartionlarea 
şi ciderea unor părţi ale extremitiţilor şi mu- 
tilarea corpului. Nervii extremitiţilor se infil- 
treazi şi atrofiazi, ^ ca consecinţă musculatura 
devine atrofiei, chiar paralisati. In timpurile tre- 
cute L. a fost <^te odt^ confundaţi cu SiSlis, ou 
Ijipas' şi ou alte boale outane, astăzi precisăm 
diagnosa leeue prin constatarea bacUuluill Terapia 
L. u'a dat pftni acum lesuliate satiafăoetoaraj 
medicamentele întrebuinţate în oltimul timp, şi 
cari s'an pimt ci produc o mici îmbunitaţin 
treoetoare sânt: <Aeal de Chaohnoogra, petiroleol 
brut, Creosotalul, îuberoulina. Serul antilepros. 

Literatura L. este vasti, ea înoepe în tinqiurile 
cele mai vechi; din evul mediu posedim descrieri 
cdasice ale acestei boale; în seci. XIX medicii 
norvegieni Boeck şi Danielsen precum şi R 
Virohow au studiat-o din punctul de vedere 
cliuio şi anatomo-patologic ; studiul modem id 
L. înoepe însă dela anul 1880 ca norv^anul 
G. Armsuer Hansea, care a descoperit baoilul 
L., cn A. Neissee din Breslau, care prin per- 
fecţionarea ohromotechniceî a înlesnit idarea 
aceatoi badl. De atunci s'au pnUioat scrieri 
însemnate asupra leprei, şi studHle făcute în 
Boniiaia de V. Babeş, N. Ealindem, H. Fe- 
trini de Galaţi, Paul Petrini« Q. Marinesou au 
dat un contingent preţios la aceste scrieri; 
publicaţiunea cea mai importanţi în această 
materie este însă magnifirâ oolecţtane de me- 
morii Bupoqe ooDgrenilai lepznlogiştilor ^ut 



Digitized by Google 



88 Leprandi — 

Ia Beriia îd 1887, şi darea d« sună asupra h- 
crărilor acelui congres, la care România a fost 
Irine representată. PreveuţiuDea L. are de basă 
ounoBCiaţa bacilalui descoperit de Haosen, bacii 
care i^e fţăsesce în corpul şi adeseori pe supra- 
faţa corpului bolDavilor. Beata se transmite prin 
contagiune, dar contagiositatea ei este cu molt 
mai slabă decât cea a boalelor venerice, 91 va 
ti p<mţe ţţractic ca, pentru ca să precisăm bine 
condiţiTiDile prevenţiuneî, să facem, intr'un mod 
analog ca la Tubercolosa, distincţiune între L. 
deschisă, la care cantităţi enorme de baoiii vii 
ai lui Haosen se elimiDează din corpul bolna- 
Tttlni, ^ între L. flucă închişi, oare da puţina 
ooasiune la transmitere. ITraoBniiterea boalei prin 
Dasoere este rară. Afeoţranea primară a L este 
adeseori o ulceraţiune specifică a membranei 
mucoase nasaJe; această ulceraţiune remâne în 
oele mai multe caşuri neobservată, ea precede 
obioiuuit mai mulţi sni apariţiuriiî primelor tu- 
bercule cutane, primelor simptome nervoase. 
Ulceraţiunile nasale, cari există deja în peri- 
odul latent al L., oonstitue periculositatea ei; 
secre^unea nasală a acestor bolnavi^ copioasă şl 
foarte bogată în baoilii L. este mediul principal 
pentru transmiterea boalei, apoi vin scuipatul 
şi sputele (flegmele) bolnavilor la L. glandelor 
fialivare, la L. bnouă, laringee, pulmonară, se- 
creţinniie uloerilor leproase ontanee, a tubercu- 
lelor supurate, a coujuDCtivei, lacnmi, epitele 
descuamate din părţile oorpulni acoperite ou 
bacilii L. Nasul este probabil poarta de intrare 
mai obicinoitft a boalei, Iwoilnl se transpoartă 
dela bolnavi pe membrana mucoasă nasală a 
oamenilor sănătoşi prin mfica mânjită in arma 
contactului ou bolnavul sau cu un obiect conta- 
minat de care s'a servit bolnaval. La oameni 
cari umblă desculţi, pioiorete pot servi germilor 
boalei ca poarta de intrare în corp. In general 
leeionile cele mai mici ale t^umentelor comune, 
^e membrandor maooaae dela orificiile cavi- 
tăţilor pot înlesni infeoţiunea. Prevenţiunea L. 
se resnmft dar în oprirea traiumiaiunei bacilului 
L. dela omul bolnav Ia omul sănătos, prin legarea 
şi vindecarea lesiunilor exulceratc, prin acope- 
rirea infiltratelor cutane dela suprafaţa cărora 
se descttamează epidermul, prin desinfectarea 
scuipatului, şputelor, mucnior nasali, secreţiunilor, 
nlcerilor, prin nimicirea obiectelor de pansament 
contaminate, prin desinfectarea veştmintelor, 
rufelor şi altor obiecte de care s'a servit bolnavul 
şi mfu ales a locuinţei pe care a ocupat-o, prin 
curăţenia scrupuloasă, prin isolarea cel pn^n a 
bolnavilor cu L. deschisă. Isolarea bolnavilor 
de L. în asile este o mesuri necesară dar aspră, 
care întimpinft în practică dificultăţi enorme, 
din cauea din toate boalele infecţioase onnos- 
oate, L. are durata cea mai lungă şi bolnavul 
aşezat într'an leprosar se crede condamnat Ia 
expnlsarea din societate, analogă cu ceea a noiu 
criminal închis pe viaţă. Trebue să procedăm 
cu umanitate, să îndulcim rigoarea isolărei, 
să înfiinţăm colonii ori sate de leproşi în care 
bolnavii vor avea mai multă libertate decât într'un 
asii. In România ospiciul de infirmi Răchitoasa 
este divisat în doue părţi separate, din cari una 
servă drept asii pentru leproşi. 

(Lit : d Y. Făcurariu, Câteva cavinte despre 
Lepră, teea de doctorat in medicină. Bucuresoi, I 



■ Lepuus. 

1886; K. Kalindera şi T. Babeş, Stadii asupra 

Leprei, Analele institutului de Patologie şi de 
Bacteriologie. Bucuresci, 3889; N. Katindenx, 
La Lepre. In Compte reodu du Congres de 
Dermatologie. Paris, 1889; N. Kalindera et 
Y. Babeş, Resnltats obtenus par Ies tnjections 
de lymphe de Koch dans Ies difTerentes forines 
de Lepre, Revue de Medicine. Paris, 1891 ; N. 
Kalinderu, La L6pre, In Compte rendn du Con- 
gres de Dermatologie. Viena, 1892; N. Kalin- 
deru, La Lepre, Roumanie medicale. 1893; I. 
Felix, Rapoaitele generale asupra igienei publice 
şi servicialai sanitar a regataloi român. Bucu- 
resci, 1893— 99; Mitteilangenund Veriundlnoţţen 
der Leprakonferenz. Berlin, 1897, (oa memoriile 
doctorilor V. Babeş, N. Kaliudem, H. Petrini 
de Galaţi, Paul Petrini) ; V. Babeş, Sediul baei- 
lilor Leprei, Analele Academiei române, 1898; 
Babeş et L^vaditi, L'histotogie patholc^que de 
l'oeil dans la Lepre, Arohives des sciences medi- 
erea. 1898; Lucreţia Moschuna-Sion, Contribu- 
ţiuni la stadiul anatomiei patologice a Leprei, 
tesa de doctorat în medicină. Bucuresci, 1898; 
31 Petrini de Galaţi, Qaelques mots sur le trai- 
tement de la Lepre. Bucarest, 1898; V. Babeş, 
tiber die Euttur der von mir in Lepra gefundeneu 
Diphtheride. CentraiblattfiirBacteorologie, 1899; 
Q. Mariaesou, Des rapporto de la Lepre avec 
la Syringomyelito et la Maladie de Horvan, 
; Compte rendu de Ia Sociâte mâdîcale des h<^i- 
taux de Paris, 1897; B. G. Nicolau, Torburările 
sensibilităţii în Leprfi, tesa de doctorat în me- 
dicină. Bucuresd, 1899; Eugenia Felix, Lepra 
nasului, a faringelnî, a laringelui, Uemoriu pentru 
abilitarea ca docent la facultatea de medicină 
din Bucuresci. Bucuresci, 1899). [l. Felii.] 

Leprandl, agent rus în principate (1827), trimis 
a culege informaţiuni necesare oştilor rusesci în 
vederea reeboiului acestora cu Turcii (1828), 
Domnitorul Moldovei, loan Sandu Sturdza, par- 
tisan hotărît al Turcilor, poruncesce ca acest 
L. aă părăsească ţeara în 24 ceasuri, căci altfel 
îl va expulsa. Ca toată intervenţia consulnlai ru- 
sesc, L. e silit să treacă hotarul in Basanbia. 
Revine în ^ară la declararea resboiului şi la 
înlăturarea domnitorului. 

LeMliiBi Sari Ridiard, orientalist german, 
membru on. al Acad. rom., n. 23 Dec. 1810 ta 
Naumburg, + 12 Iulie 1884. Studiile superioanj 
le făcu la Leipzig, Gottingen şi Berlin, unde 
le termină sub direcţia celebrului filolog Bopp 
la 1833 cu lucrarea; De tabulis Eugubimij. 1834 
este premiat de Academia din Paris pentru me- 
moriul : Die Palaeographie als Mittel der Sprach- 
foischung; urmează apoi alte doue memorii foarte 
însemnate: Cber die Anordnung nnd Yerwand- 
Bohaft der semitischen, îndischen, aitpersischeo, 
altaegyptischen and aethiopischen Alpliabcte, 
1835 91 trber den Uisprung und die Yerwaod- 
schaft der Zahlworter in den indogermanischen, 
semitischen und copbtischen Sprachen, 1835. Iu 
acest an pleacă în Italia unde lucrează iu mai 
multe biblioteci, este admis în institutul archeo- 
logio din Como, institut fundat de Bunseo, cu 
care se împrietinesce şi publică: Lettre â M. 
Rosellini sur l'alphabet lîiercglyphiquH, 1837, 
după care urmează alte memorii. Dela 1841, 
când publică: Inscriptiones ombricae et oacae, ca 
I un oomentar şi doue memorii asupra Etrusdlor, 



Digitized by Google 



Lepta — Lesa muestate. 



89 



Isemâijţtneace aprtm^pe exclusiv la egipttdogie. 
1338 osta trimis in Anglia de catră Institutul 
trdiMlogic, se întâlaesoe ou Bunseo şi în 1842 
•flpFBQni OD acesta «i ca alti înveţaţi ^ artişti 
mani ţi eo^ezi Caoe o cftifttorie de stadii !□ 
oipt dnpi însAroioarea regelui Pnisiei. Aoeste 
m aa dorat patru ani, şi la Sntoaroere, 1846 
l fii numit profesor Ia Beriin, iar la 1850 
wDibra al acad. de sciinţe din aoest oraş, al 
.'iim museu îl îmbog&ţise ca preţioase colecţii. 
îk aci îooolo L. îţn pnbliofi operele sale prin- 
dpale:DenkfnăIer ans A^ypten und Aethiopien, 
iS3^57; Chronoiofne der Aegypter, 1849; 
rherdeo ereten aegy pt. GStterkreis, 1851 ; Briofe 
m Aegypten, Aethiopien nnd der Halbinsel 
ies Sioai, 1852; Cber einige firgebnisse der 
i^KŢptischen Denkm^er fiir die Konntnis der 
Pioleinăeigeschichte, 1853 ; Bas aligemeine lio- 
fBKtiscâie Alphabet, 1855. Afară de acestea, o 
îmi de disertaţii relative la mesarile, arta şi 
tuba vechilor I^ipiteni, ^ku tradnctia evan- 
abei lai Marcu din limba naUanft, 1860, ^ Nu- 
tscbo Grammatik, 1880. L. s'a ocupat şi ca 
iDtichită^te asiriene şi mai ales ea limba şi oa 
mijloacele de transcriere în alfabetul latin. In 
pnmavara a. 1866 L. făcn a doua oâlătorie în 
Eeipt ţa deacmperi o foarte însemnată inscripţie 
ca caractere hieroglyphice, demotice şi grecesci 
din timpol Ptolemeilor. L. a întrodas metoda 
severâ 4e cercetare în stadiile egiptologice şi cu 
ireţt afost recunoscut ca fondatonil egiptologiei. 

inte na Xepton, monetă greceasoft de araoiă. 
Vm Lepta 1 Drachmă veche. 
LtflUli, n>c&, T. Granolita. 
LBfUntarea deeemtUneaiOf insect Coleopter 
dÎQ gnţa Tetramerilor, familia Chrysomelidelor ; 
tensteaâ (runsele de cartoA in America. 
LeptMUlHI, (zool.) T. Acraniote. 
LeptacMaa Beanv., (botan.) gen dintre Ora- 
ininee, trib. Cbloridee cu 12 specii din America 
Goidieă şi Anstralia; ca specii menţionăm L. 
arida Foum., L. eapiUaeea Beanv., L, pam- 
eoides Wight, ş. a. 

Leptadlseas medwoides, protozoar cistofla- 
^■elat. marin, are forma unei sticluţe de ceasornic. 

L^t— p araaglate, (botan.) sânt plantele la cari 
sporangii se desTOută din^ o celulă emdemiici 
«i Ia maturitate ei au an înveliş simplu; aşa e 
la Fţlî<3neae (v. ac.) L-, adecă la Polypoiliacee, 
Cyatheacee, Hymencphyliacee, Osmundacee, eto. 
In oposiţie cu L. sunt plantele etuporangiate, 
la cari sporangii se desroalti din mai multe 
cehile epidermice şi învelişul lor la maturitate 
are mai multe strate de celule, cum e la Ua- 
rattiacee, Ophi<^los8ee, etc. [S. Şt. R.] 

ij^vttrfx Kâotz., (botan.) bacteriacee fila- 
mt^ntoase, cu filamente imobile şi fără teacă ge- 
latinoasă. Specia L. buecaiis Robin trăiesce în 
cavitatea bacală a omulai şi dtor animale car- 
civore. Posedă particularitatea de a precipita 
irurile de calce, şi aşa provoacă depunerea lor 
pe dinţii oonstitaind boala (}isă caria dentară 
saa (Hâtra dinfilor. Dacă dinţii an smalţul atacat 
de caria, ori de aci4i, atnoci L. b. întră în dinte 
până la partea vie (palpa dintelui), se inmul- 
ţesce aci, provoacă găunoşarea, fărâmarea, cum 
fi insaportabilele dureri ale dintelui. Alta specie 
L. gufantea Hiller, trăiesce în dintii ofinilor, 
pÎBăafor, eiibr, «. a. [S.ŞL R.] 



LSTi după poveştile romftne e nnmele obni 
împerat, care e ursit să se prefacă în rouă, 
dacă soarele îl va atia în cale. Dnpă altă po- 
veste, Fet frumon peţesce pe fata lut I^er im- 
perat, care in veci trăiesce şi nn îmbetrftnesoe. 
Namele L. se aflA şi în coUnde şi în desoflnteoe. 
Probabil stă in legătură cu Lear _(a4i Lir la 
Englezi), numele unui rege mitic în Britania. 
(V. Ures.) Cf. şi Etymol. Uagn. Rom., p. 3183. 

LBreheifaid, odinioară sat în Austria infer., 
dela 1810 încorporat la Viena (distr. VIII). 
Neulcrchenfeld la diBtr. XVI. 

Lereaolt corn. rur. în Rom., j. Muscel, situată 
în depărtare de 5 km. spre nord dela oralul 
Câmpulung, ca 1284 Ioc. (Uicţ. geogr. 1893), 
cari se ocupă cu fabricarea oburestelei şi cu 
prăsirea vitelor. Aici se ved ruinele unei vechi 
citadele, pe oare poporul o numesce sCetatea 
"nităreaBcAs onm şt mine din palaturile Basa- 
rabilor. Corn. are 1 biserică şi 1 şcoală. 

Leritt CarUittaf v. Zoaima. 

LwMit prov. sfMui. in CatiUonia, 12,151 km*, şi 
285,417 loc. (1887). GapUaia L. an 21,886 loo. 
Aci a bătut Cesar la 49 a. Oir. pe pompeianii 
Afranins şi Petrejus. 

Lerliloe, intuU, (franc. JÂriiu), grupă de in- 
sule franceze în Mediterana in faţa oraşului 
(Tanoes. Pe insula St.-Marguurite se află închi- 
soare de stat, în oare a stat Bazaine 1873 — 74. 

Lenneatow, Mih. Jurjeviei, (1814—41) mare 
poet rus; oficiei în garda imperi^ă, fii trimis 
pe un an în Caucas peutrn o ţţoesie făcută la 
moartea lui Puşkin. In 1840 fu trimis iar în 
CaoMS pentru no dnel. Ad că(}u într'un al 
doilea duel, alna de 27 ani. Măreţia munţilor 
CHaucaa, descrisă de el oa de nimeni altul, ii in- 
spiră cele mai fmmoase poesii. In prosA a lăsat 
un foarte bun roman >Eroul timpului nostru*. 

Lenw, (mitol.) o mocirlă pe ţermul mării din 
ţeara Argolis. La L a trăit Hydra (v. ao.), pe 
care a omorit-o Heracles. 

Lera, insula turceasca în Egeica, 49 km*., ca 
3000 loo. Capitala L. are InOU loc. 

Leray-Beaullcu, PUrră Paul, economist frc, 
n. 1843, a studiat în Paris, Bonn şi Beriin, 
1K72 profesor la Ecole libre des sciences poli- 
tiquea, întemeiază jamalul «L'^conomiste fran- 
ţais<, 1880 profesor la CoUege de France. Nur 
meroaselfl lai scrieri din sfera economiei politice 
şi a sciioţelor de stat a|iărară în mai multe 
ediţiuni. Fratele seu Anatole, n. 1842, publicist, 
scrise: >L'Empire des Tsares et Ies Russes*, 
(ed. III, 3 voi. 1890), una din cele mai însem- 
nate opere publicate în Francia asupra istoriei 
şi politicei msesoi. 

Lef, Leah, v. Polon. 

Leuge, Alain R., scriitor franc. (166S— 1747), 
a sens »lje Diable boiteux* şi »(iil Blas», îm- 
prumutate din lit. spaniolă, dar a căror valoare 
consistă în calităţile personale ale lui L. Prin' 
stilul seu simplu şi natural L. aparţine perioadei 
clasice. A mai scris comedia >Turcaret« de o pro- 
funda observaţiune. 

Letft mieifne, (lat OrimnlaeaMVMjttiaiit), 
crimă politică, oare consistă in nn atentat contra 
statului sau capului acestuia. Eacuprinde atât aten- 
tatele contra constituţiunii, cât şi trădarea (diplo- 
matică sau militară) şi violarea persoanei capului 
statului, (v. art Atentat, Maiestate şi Trădare.) 



Digitized by Google 



90 Lesbos- 

Lssbet, insulă ^fi, t. HitUene. ' 
Leuln^l, (iMMtjfnMJ, v. Btauisliui, regele 
Poloniei. 

Leicot, Pierre, architect fro., pe la 1610 
ÎD Paris, t tot aoolo la 1578, qduI din înte- 
meietorii KeDaissaace-i frc, 1546 — 78 ocmduoe 
sidirea LouvraluL 

LaMOvItaf oom. mio& io Ung^ oott Caraş- 
Seveiin, UU loc. (1891) Rom. «i SerM. 

LmiNmIj popor caucâsicÎQ maaţiiDageBtanuIni 
foa. 3wi.273), din grapa eaticS. E pu^ ouDoscat. 
La L. aparţin Avarii, Daiginii, Curiaii, etc. 

Laţia, materii bmte ca cenuşa, pământuri, 
diverse deposite minerale, eto. cflnd sunt tratate 
cu apă caldă cedează acesteia toate sărurile so- 
lubile pe cari le conţin. In genere aceste să- 
ruri sânt carbonaţi şi bidraţi ai metalelor alca- 
line, potasiu şi sodiu. Asemenea soluţiuui se 
numesc leşii (germ. Lauge, fraac. Lessive). Po- 
pular 8e înţelege în special sub L. soluţia preparată 
cu cenuşă, care servă la spălatul rufelor ca 
mijioo de curăţire şi deainfectare. 

J>fM de erikaU, soluţia concentrată îa care 
a oristalisat un corp. Sinonim ou apa mnmft 
(Hntterlauge, I'ean mere). 

Xefu rofie, nome dat soluţiei de aoetat de 
sodiu, întrebuinţată îd technica colorilor la pre- 
paratia (mordant) fixărei colorilor roşii, precum şi 
la coloarea verdelui de Scbweinfurt [S. M.] 

Laşii, ayneope, pierderea consciinţei, împreu- 
nată cu uterarea mişcărilor corpului şi a aoti- 
vităţei sensurilor. Cel ce oade în L. devine 
palid şi simte că toate puterile îl părăsesc. C!au- 
sele L.-Iui sânt: irita^uni şt tacordări corporale 
puternice, dureri mari, pierderi de sânge, morbi 
de inimă şi de nervi, ioTrainSii. 

LmJm, (slav. HvarJ, iosolft austriacă !d Adria- 
ticalăogă coasta dalmatină, 316 km*, ou 17,016 loc. 
(1890) ; teren muntos, multe fructe sadice. Capi- 
tala L. cu 3596 Ioc. are port şi comerciu maritim. 

La^la, fmagb. LesJ, comună mică îd Trs., cott. 
Bistriţa-Năseud, 1299 loc. (1891) Români. 

Letlane, (med.) pertorbaţianea locală a ţesu- 
tului Dnoi organ. L. se poate produce prin ac- 
ţiune mecbanică (proiectil, cuţit, piatră), prin 
agenţi fisici (căldură, frig, electricitate) şi prin 
agenţi chimici (acidul sulfuric, potasă, etc). 

Leskiea, Augtut, slavist distins, n. 1840 la 
Eiel, prof. univ. la Leipzig. A scris: Handbach 
der altbulgar. Spracbe; Die Declination im Sla- 
visoh-Lituisohen nnd Oermanist^en ; Unter- 
SQchangen liber Qnantităt und Betonung in den 
slav. 8prachen, ş. a. 

Laskavfto, oraş îo Serbia, districtul Vranja, 
12,132 loc. (1890); industrie textilă, liiorărit şi 
comerciu cu cânepă. 

Leslle, (pron. Iesle) iStr John, Asician engl., 
n. 18 Apr. 1766 în Laigo (Scoţia), t 3 Nov. 
1832. A fost profesor de matematică, mai tân}iu 
de fîsică la unir. din Edînburgb. Prin lucrările 
sale asupra temperaturii şi umezelii aerului, mai 
departe prin inventarea termometruloi diferenţial, 
apoi a unui hygi-umetru şi a unui fotometru, 
a atras asupra sa atenţiunea societăţilor de soiinţă 
din Edinbo^ şi Loadra, cari l-au alra între 
membrii lor. L. a mai construit un aparat pentru 
determinarea greutăţii speciBce a corpurilor pul- 
veriforme, şi a aflat metodul de a înghieţa apa 
cu ajutorul pompei pneuma^. 



Leasing. 

LeulţL oom. arămânească în Zagori îo Epir, 
cu 1150 loc. 

Lsspwjl, com. ruj*. în Bom., j. Suceava, pe 
Şiret, compusă din târgul L şi sat Heciu, Hâr- 
toapele, Bâdiliţa, Stolniceui, Slobocjia, Şiretul, 
Berezl(^i-Comu şi Brăteni, cu reşedin^ în tîrg, 
unde e şi reşedinţa plăsii Şiretul de soa, şi avend 
6015 loc. (Dicţ. gaogr. 1894), oari se ooapă cu 
ascultară ^ prăsirea vitelor, 7 lusexioi, ? ţooale 
Şl staţie de oale ferată. 

L'EspInaata, Iidia ^^morof scriitoare frc., 
n. 1732 în Lyon, ţ 1776. Sor. Lettres, Lettns 
inedites şi Ncavelles lettxes, cari trădează sen- 
timente profonde şi Înclinare spre romantism. 

Letsaps, Ferdinand de, diplomat frc, n. 
19 Nov. 1805 în Yersailles. După ce îşi făcu 
studiile la Paris, la etatea de 20 ani, fu trimis 
la Lisaabona, în calitate de elev-consul. Cinci ani 
după aceea, L. fu trimis la Alexandria, unde 
remase până în 1839, a|)oi mai avu diverse mi- 
siuni diplomatice la Hadrid, Berna 9 Borna. In 
1854, otuematde Tioe-regele E^ptnlui Mohamed- 
Baid, merge la Alexanaiia «i printr'im aot de 
ooacesinne, din 30 Kov. 1654^ e îaBănrinat cu 
întreprinderea str^nn^;erii istmului de Suez, şi 
duce la bun şi strălucit resultat această mare 
întreprindere. Canalul de Suez (v. ac.) a fost 
terminat la l Oct. 1869, adeoă după ud interval 
de timp de 10 ani de lucrări materiale continue. 
Inaugurarea se făcu ta 17 Nov. 1869. La 21 Febr. 
1884 L. fu ales membra de academia franceză. 
Intreprintjend mai tân}iu străpungerea istmului 
de Panama, L. a că4ut victimă împrejurărilor 
nenorocite, f la 7 Dec. 1894. 

Laaaaa, v. Şulumbei^. 

LmIm, OoMAoId Eihraim (22 Ian. 1729 până 
ÎD 15 Febr. 1781), poet olasic şi oel mai mare 
critic german, reformatorul literaturii şi intrai 
vieţi mtelectoate a Oermaniei; n. Ia Eamenz in 

Obeiiausitz, fiul^ unui erudit preot, fâ trimis 
pentru teolone în Leipzig, unde studia fllosofia, 
literaturile clasice şi sciinţele exacte şi aretâ 
multă predilecţiune pentru teatru. In 1751 luă 
gradul de mj^estru în artele frumoase la "W^itten- 
berg; ţwoi trecii la Berlin oa redactor la >Vos- 
sische Zeitung<, unde scrise fabulele sale, distinse 

Erin lămurirea cugetării şi simplitatea formei, 
lela 1760—65 trăi în Breslau ca secretar al 
generalului Tauenzin. Aci scrise comedia >Minna 
de Bamhelm* şi începu pe •Laokoon sau despre 
marginile între piotură şi poasiec Urmănd un« | 
invitări, merae oa să tondeae un teatru naţiond 
la Eambargt nade scrise >Hambuivische Dra- 
mataigie*, o serie de critice teatrale^ în cari 
expune teoria sa despre arta dramatică, combate 
imitaţituea străină ca piedecă priaapală a artei 
dramatice, critică teoria celor 3 unităţi şi în- ! 
dreaptă poetica tui Aristotele ou exemple din 
Shatespeare, Calderoo şi Diderot. In 1 770 ducele 
F. de Braunschweig îi dete un loc de bibliotecar 
în 'Wolfenbiittel, unde putu desvolta în linişte 
bogata sa activitate literară, turburată uumfu 
prin moartea demnei sale soţii. Intre nume- 1 
roasele sale scrieri, afară de cele aretate, amintim I 
dramele: «Nathan der Wei8e«, în care predică | 
toleranţa religioasă, pentru oft valoarea morală i 
a omului stă în caracterul, iar nu in credinţa | 
sa; >Emilia 6alotti« şi «Hiss Sara Sampson^ tra- 
gedie boif^eză; >DieEiaehung des Mrasohen- 



Digitized by Google 



Lemmia — Leu. 



91 



gescUetAtBB^ âiaertitîime jprin otre deschide 
alea pentru flk»(^ utori« Ini Herder «i şooalei 
fiiie, ş. a. Mult cetite sânt fabolelo «i poenile 
Sile oui micL LitentaT&: C. Sohmidt, L. Ge- 
sdiidite seinee Lebeos nod Schriften. Berlin, 
iSSi ; Fontanee, >Le christianisme moderne etude 
sar I«aring<. Paris, 1864; O. Spicker, >L.'s Welt- 
anscbacungc Leipzie, 1883. [H. 8.] 

iBWla Bory, (botan) gen de alge, familia 
Laminariacee (t. ac), ce poate ajoage cftţi-Ta 
metri de înălţime; are an trancMo, adesea de 

grosiine considerabili, ramificat la vîrf, unde 
se termini ca nn soiu de frunze. Cele 5 specii 
ale sale trftieac mai alea îd m&rile aatatctioe, for- 
mind aderexate p&duii snb-marine; L. Umina- 
rioidE» Poet. et Unpr. singuri trâieace în Marea 
Odiotxk; JL itigreicem» Bory, L. fucMeens Bory 
% a. snnt prin Oo. Padfio de snd. [8. Şt R.] 

Leat, greutatea mobilă oe se pane în fundul 
Tiselor oe mare pentm a le asigura stabilitatea, 
când an annt încfiroate cu matfiL Pe oorftbii 
L e de obiceiu saTurft san nisip, care se debarci 
ciad Tasul începe a înciroa mărfi. Pe vapoarele 
modeme lestul e format din apă care se pom- 
peazi în compartimentele din fandai sautioei 
Is trebnînţi şi se sooate tot on fţompele cftnd 
jasnl e încărcat. Vasele de resboio, fiind prea 
încircate în etagele superioare ou tnnnri, bărci, 
chiuraii, etc, an în fund un L. permanent ^ 
fonti şi un u mobil lichid, pentru a leetabili 
echilibrul. [Constant B.J 

LMtritni* (mitol.) «n popor de riţi de gi- 
ganţi ^ mflDcitori de oameni, departe la apus, 
onde an foat cercetaţi de Od^seos. Dupi Oreoii 
mai tăr^ii, ei bcnian în Sioilia, iar după nnii 
poeţi romani pe ţermaml audio al Latiulni, în 
teritorial dala Formiă. 

Lata, \)Ij.wiartj corn. mare în Ung., cott Bihor, 
5739 loc. (1891) Magfa., Rom. (.1676) «i Germani ; 
of. postal-triegrafic. 2) L. midL, corn. mică îa 
UDg., ootL Szabolce, UU loc. (18til) Maghiari. 

I^ial, (lat-) mortal, ce se sHrşesce ou moarte. 

Letarpiaf (med.) stare de inconscientă, oe se 
asameni nnni atHun, din care faolnaviu se mai 
poate trezi pentrn timp scurt Obrine In morbî 
febrili QB leaiani cerebrale. 

L'Etat e*nt mI, >BtBtul sânt eu<, expresiune 
atriboită lui Lodoric XIY, rM^elui Franciei, care 
pe când parlamentai discuta (16&5) tnesnrile re- 
lielai, ar fi intrat îmbrăcat de venătoare ţi ca 
bicii^ca in mână şi ar fi replicat aceste cuvinte 
presidentulni, oare vorbia de interesul statuloi. 
Eie caracteriseaci aistemal regalităţii despotice 
;i au fost atribuite şi altor snverani (Elisabeta, 
r^ina Angliei). 

Letea, unealtă de depănat, compusă diotr'o 
roată-, serv osce pentra prepararea ţevilor de ţesat 

LsţiMe, mmetă mică în valoare de V* pan^ 

Lnea MMft, oom. mr. în Rom., i. Vlaşca. la 
loc ţes, CQ 1298 Ioc. agricultori (Diot ^ogr. 
1890); are 1 biserici aiditide mitropolitol Nifoo, 
p 1 «coală. 

LetM vaebe, oom. rar. în Rom., j. Vlaşoa, 
situată pe coasta dreaptă a văii Olavacioc, ca 
1268 loc (Dicţ. geogr. 1880); are 1 biserică şi 

1 «coală. Loc. de aici oa şi cei dio L. noua se 
ocupă mnlt cu transportul de lemne. 

Lsfea, 1) L. insuli cuprinsă între braţul Su- 
liaa, braţol Chilia şi Marea-Keagră, (Bom., j. 



Voloea), arând o întindere de ISOOkm'.; e se- 
mănată oa o unlţime de lacuri. 2) L, corn. mr. 
în Rom., j. Baciu, situată în ref^unea «esurilor 
Bi^ţei ţi Şiretului, alcătuită din 8 oit cn 
1561 loo. (Dioţ. geogr. 1895), cari se ooupă ou 
agricultura; aici se află 1 biserici, 2 şooue şi 
1 fabrioi de bftrtie, înfiinţaţi în 1881. Teritoriul 
oom. e străbătut de calea na^onali Fooţani- 
Baoău şi de calea ferată. 

Lflthe, în mitol. gro. rîul uitării din lumea de 
jos. Sufietele morţilor ao beat din apa riului, ca 
să uite de viaţa cea ca osteneală de pe piment. 

Late, în mitol grec. fata titaDiilui Kdos cu 
Elwebe, soţia lai Zens, prin acesta mama Iui 
ApoUon şi a 4inei Artemis. L. repreaiuti noaptea, 
întonezeonl. [Atm.] 

L«to|rtMtt oronică (v. ac.) veohe. 

Lettres de eaohet, (franc.) vestite ordine de 
arestare înainte de 17^, prin cari re^i arestau 
pe cei creduţi periculoşi, li alunea din octală 
sau din ţeară, îi închideau îd Bastille sau în 
altă închisoare. Erau doue feluri: L. patentes 
(deschise) şi L. de o. înobise şi pecetluite. Cele 
dinţii eran pe pergament semnate de r^e şi de 
ministra cn peoetea atatnlni pe ele; cele de a! 
doilea erau pe hărtie simplă, semoate numai de 
ministru, oa pecetea mici a regelui. Dela Lu- 
dovic XIV se abusa de ele, întât capul politiei 
le avea gata, numai nomrie celui de arestat avea 
si-l puni. Cel arestat astfel era sustras dela 
jodec^ri. L. de o. s'an desfiinţat de Aduoarsa 
naţionaU la 23 Iunie 1789. 

Lev (Felit îeo), mamifer din fam. Felidetor, 
ordinal Garnivoarelor. Are perul neted, scurt, 
galtmi-roşia sau bnm, uneori bătead în oennşia, 
b TÎtful oo4}ii negra şi formând un ciucur. Băr- 
bituşul are Ia grumaz şi piept o ooamă fru- 
moasă. Ltug. corp. 1*6 m., la amer 80 — 90 om., 
lung. oo^ii BO cm. Leul, numit şi regele ani- 
malelor, este pe l&n^ tigru şi jaguar animalul 
cel mai puternic. Prinde prada sa în săritură, 
după ce mai ftntăin se pitulează Face sărituri 
de preete 9 m. La animalele mai mari le sare 
în ^Mte, m^ndn-le reitebrele dela gnmiac. 
Anim^ele mai mitn le omoară prin patetea la- 
belor sale. Animalele moarte le tîresce la di- 
stanţe mari. Romanii întrebuinţau L. în car- 
curiie lor, astfel Pompeia aduse odată la Roma 
VOO L. pentru bătiUle m oirc. Astăc^i se ţio prin 
grădinile zoologice, nnde se reproduc. L. trăiesce 
in toată Africa, afară de partea de jos a văii 
Nilulni, ^>oi iu Auia vestica şi sudioă. Io timpul 
preistoric trăia şi în Grecia şi Macedonia. 8unt 
mai multe varietăţi: L. berberic (F. leo bar- 
bafus), L. de Senegal (F. leo seoegalensis), L. 
de Cap (F. leo oapeosis), L. pereic (F. leo per- 
sicus), ş. a. 

Leul argmtm san Ptma, v. Cuguar. 

Leul fiurmeelor (Mjfrm^ean form/feaJ^tutit 
inseot din ord. Nenropterelor, fam. Plaaipenoia. 
Seametiă ca libelula. Lnog. oorp. 25 — 32 mm., 
lung. aripei dinainte 30—4.^ mm. 8e ailă pe lâoga 
piduri. Larvele lui trăiesc prin năsipj în oare 
îşi fao nisce adftnoitari de forma pilmei (tolce- 
rnlui). la basa cărora pândesce prada. 8e nu- 
tresce cn insecte (mai ales cu furnici). 

Letil din Nemeia, în mitol. grc. un fet ^ 
£chidnei cu Typhon, crescut de Hera, care îl 
pune in ripele şi poterile dela Neoieia. £1 era 



Digitized by Google 



02 



Leu — LeaoociL 



o groază pentru tot jurai. Heraclea io servidul 
lui Eurysteos, a căţwtat prima poruDOa ca Bă-i 
acIuo& L. din Nemeia, dar fiiodoi L. era invul- 
nerabil, Ueivcles se ba;^ în peşteri, îl st^rami 
cu minile, îl belesce, iar pielea o aruncă presto 
umeri, ca şi pe et să-1 facă io vulnerabil. 

Leu paraleu, ia basmele române numele unui 
smeu, care a răpit pe fata împer. Alb, ursită 
unui băiat remas fără de mamă $i prigonit de 
mama vitregă. Boul Balaur scapă pe băiat, se 
Inptă cu Ii. p. şi-t omoară, apoi băiatul se duce 
Ia palatul smenlni. dcapă fata şi şi-o ia de soţie, 
iar vitrega c&^vl moartă de supărare. 

L6U sau franc, unitatea de monetă în România 
= 100 de bani. Aur în piese de <fO. 10 si 5 iei; 
argint în piese de 6, 2, 1 şi >/* lei; brotiB in piese 
de 10, 5, 2 şi I bani. BUke ale Băncii na^o- 
nale romane n 1000, 100, 60 şi 20 Iei. 1 Lea = 
Cor. 0-96. 

Lei vedu, veche monetă română, numită şi 
piastru român, â 40 parale sau para k 3 asprii 
sau bani = circa 40 bani (fileri). 

Leu, (astron.) numirea oonatelaţiunii a 5-a din 
Zodiac (V. ac.). 

Leuca, Capo dl, punctul cel mai snd-eatic al 
Italiei. 

Leuoadeadrea Betg., ţbotan.) gen dintre Pro- 
teac«e, cu vr'o 70 specii de arbuşti sau arbori 
cu frunze coriace întregi şi fiori dioice ; trăiesc 
ÎD Africa tropicală şi de sud.; printre speciile 
sale oităm : L. abietinum R Br., L. argentam 
R. Br., (Colonia Cap), L.ramosisgimum Baek., etc. 

[S. Şt. R.] 

Leaoaenla, nume dat de Yirchow formaţiunii 
exagerate a globulelor albe în sânge. Pe lângă 
leucaemte omul poate suferi şi de anemie, 
adecă âimioaBrea globulelor roşii. L. apare în 
difterie, disenterie, tuberculosă, boale infc>cţioat>e, 
malaria, scrofule, etc. Tratament fortifiant. 
Fierul, arsenicul, etc. ajută îndoelnic. 

Leuoaena Bentti., (botan.) gen de Leguminoase 
Mimosee, cu vr'o 9 specii de arbuşti sau arbori, 
ce trăiesc prin America tropicală, intmlele Pa- 
clfteului; aşa e L. canescena Beath., L. «<cu- 
Imta Benth., L. glauca Benth., ş. a. Specia din 
urmă în Uartinica dă lemn pentru lucru, iar frun- 
zele ^ seminţele sunt adatnngente. [S. Şt R.j 

LeveaRtheaiini DC, (botan.) v. Chrysan- 
themum L. 

Leaehtenberg, familie de orig. franceză, în- 
rudita cu familia domnitoare a Rusiei, purtând 
dela 1B52 şi numirea secondară Bomanovaki. : 
Stiăbunut familiei e un anume Wilhetm Bean- 
haraais, 1400 domo al cetăţii Miramion. 1) L., 
Eugen, fiul losefinei Beauhamais, n. 3 Sept. 
1781, t 21 Febr. 1824 în Miinchen; a însoţit 
pe tatăl seu vitreg (Napoleon) aproape în toate 
resboaiele. 1804 numit prinţ imperial, căsătorit 
cu Amalia prinoesă de Bavaria, 18(^ vice-rege 
în Neaiwl, 1807 câpetă şi titlul duce de Veneţia. 
I^a meritul învingerii dela Wagram (5—0 Iulie 
180U) are egală parte ca Napoleon. învingerea 
dela Liitzen (2 Maiu 1818) o a lui singur. La 
vestea abdicăni îniperatului, L. care lupta în 
Italia contra Austriacilor, a încheiat armistiţiu 
cu gen. Bellegarde, cedând Austnacilor Man- 
tova şi Lombanlia. In schimb pentru excontun- \ 
tarea sa de 5 milioane, votată de congresul din 1 
Viena, socrul seu Uajcimilian I i-a dat corni- j 



ţiatol L. şi ducatul EicfastiUt 2) Svtgen Cârd 
Napoleon, fini vioe-regelni, o. 9 Deo. 1810 în 
Milano, ţ 20 Ian. 1835 în lissabona la câteva 
septeqiăDi dnpi onnunia ou regina Mana. 3) L., 
lîMgen Maximilian loitif Htmokon, al doilea 
du al vioe-regetni. a. 2 Oct. 1817 în Miinchen, 
t 1 Nov. 18^ în Petersburg, soţul Măriei Ni- 
oolaevna, Rea Ţarului Nioolae I. A avut 2 fice 
şi 4 fii cari, ca membri ai casei domnitoare ru- 
sesci, au şi nomirea Rtmanoveki, Dintre aceştia 
Sergiu AfaximUianovici, n. 20 Dec. 1849, a 
că(}ut ta Kusciuo (20 Oct 1877) în lesb. ruso- 
româno-turc. Mai sânt în viaţă doi : Eugen Ma- 
ximUianovici, n. 8 Febr. 1847 în Petersburg, 
comandant al divisiunii 37 (dela 16 Iunie 1899 
veduT şi de a doaa aoţie), şi Oeorge, n. 29 Febr. 
1852 ; căsătorit, a dona ouii, cu Stuia, prinooaă 
de Huntenegra. [ti 

LflKiaa, oorp organio, amidi, puţin resplnaită 
Ia plante, tinde provine din distrugerea ubumi- 
nddelor, sau poate să represinte şi unul din 
stadiele de sintesft a aoestor substanţe în vege- 
tale; e de natura substanţelor grase, un acid 
amido-oapronio. [S. Şt. R.] 

Leaolpp, filosof grec, n. în Abdora, afostdiscipul 
al eleaţilor Parmenide şi Zeno. Pe la 480 a. Chr. 
fundă şcoala atomistică, pe care o desvoltă apoi 
ou preciaiune marele sen discipul Demoorit din 
Abdera. Nu ne-a remas nioî o nnnă din sorierile 
lui. In schimb ne-au remas din Deauxnit destule 
fragmente pentru oa să reconstituim oBtemnl 
atomisfio. (v. Demoorit.) 

LeiMiIt, mineral, silioat aluminos de potasiu; 
în cristale psendoouUoe şi anume în tr^iesoedri. 
Se găsesce în lave. 

.MttCttîf, rocă eruptivă vulcanică formată 
aproape exclusiv din microlite de leucit şi aogit. 

Leucitopjt^r, rocăeruptixă vulcanică, formată 
de un agregat microlitic de leucit şi ortosă, la 
oare se pot adaugă nefelin, mioe, etc. 

Tuf ieueitic, format de roou leucitice, în el 
se găsesc cristale libere frumoase de leucit 

Leiioltei (botan.) placide L., formaţiuni de 
natură protoplasmică, ce se găseao in celula ve- 
getală, mai ales în jurul nutdealui; de obioeiu 
sunt rotunde şi se înmulţesc prin tnpartiţiune. 
După rolul ce-1 au de îndeplinit aa deosebesc: 
leucoleucite sau leucoplaste, cbloroleueite san 
chloroplastide, chromoleucite sau ohînmatopla- 
stide, nydroleucite sau tonoplaste. 

Leuckart, Eudolf, zoolog, n._ 1823, f 1898, 
1850 profesor în Giessen, 1870 în Lipsea, bine- 
meritat prin studiile sale asupra animatelor ne* 
vertebrate şi mai ales asupra helminţilor. 

Leuoobryum Hpe , (botan.) gnn de Muşchi 
Acrocarpi, familia Leucobryaoee; trăiesce pe pă- 
ment umed prin păduri; specia europeană L. 
glaucum Schim[}., e de coloare verde palidă ori 
alburie, analog cu tufele de Sphagnum, cu care 
se aseamenă şi în structura tulpinei şi frunzelor. 
Această specie a fost indicată în România ântâin 
de U. IIoffmaDu la 1864 tn munţii Vălceişi Oorjului, 
iar eu am cules-o prin pădurile din jurul (^n- 
descilor (j. Muscel) la 1899. [S. Şt. R.] 

Leuoaolt, globul alb al sângelui. Sângele se 
compune din partea lichidă, plasmă şi din ele- 
meate anatomice, celule moi şi elastice, cari 
înnoată în plasmă ; onete din aceste celule siint 
colorate şi se numesc hematii, hematoblasti. 



Digitized by Google 



Lenoodtoaa — Leurdeaoa. 



98 



^obole raţii, aitai» necolmte m namese I* «aa | 
^bnle albe. Există mai multe feluri de anii 
celale mioi, cu suprafaţa netedă, uu simbure i 
ivtODdi hj^ţi de mişcare proprie, namiţt lim- < 
fi<iţţ, al^ grundaţii cd granule diferite dap&< 
ipecia animiualai vertebrat- L. granulaţi se îm- 
(«rt, după facultatea graculelor de aprimi materii 
■Xilorante basice, acide ori neutre, m h. basofiJi, 
acidofili gi neutrofili. Jn sângele omului predom- 
h&c L. granulaţi, neutrofili. L- ies din vasele 
oaţiilare Ta inflaniaţiunn, formează puroiul, pri- 
mesc în interioml lor bacterii si alţi corpi străini 
SI constitae celulele migratorii 91 fagocitii. Toxi- 
nele produse de bacterii 9! alte snbrtanţB chimice 
provoacă miţcarea acestor h. 

iMmnhmM, îomnl^ţM patologicft a lenooci- 
ţilor (^obulelor albe) din sftoge, oare înmulţire 
CGBstitQS an simptom al mai multor boale; ea 
se obaerră la pneumonie, pleuriti, brâncă, dif- 
trrie, reumatism articular acut, variola, tuber- 
cabsa pulmonară cu caverne 9. a. mai ales insă 
!a leucocitemia şi anele lesiuni ale moduvei 
oaselor. 

Laway, nome dat solfitului de sodiu în- 
trebuinţa ca antiolor, în industria culorilor 
pentru albire, spălatul rufelor, conservarea vi- 
nului, berai, cămei, etc. 

LemjHI L., (botan.) gen din fam. Amaryl- 
lideelor, tribul Amarylleae. copriode vr'o 9 specii 
de planta erbacee, ce cresc în Europa medie 91 
prin reginnes meditenniană. Io părţile noastre 
cresce prin fenaţde omede L. iwmwm L.^ L. 
aeâtitmm L., onnoscnte <to poporul nostru sub 
Doinirile de Ghiocei bogaţi, Ohiocei mari, 
Noduţe, Ometnţe, etc. f Z. a P.l 

LMNMit fdbeaţă. (mtă idbă pe oohin, v. Ca- 
tiracta. 

la nOM — to c V. Tieg., (botan.) gen de Bacte- 
riacee, dintre Coccobacterii, avend zooglee re- 
fulate. prove^Qte cu teacă ^lati coasă. Specia 
L, metenieraîdcM Cienk. trăiesce prin fabricile 
de zahăr, uode se iumulţesce în mod vegetativ 
ca o iuţeală prodigioasă, iotervertind in câteva 
ore zahărul de trestie sau de sfeclă în glaoosă 
şi levulosă, 91 depunend în jarul zoc^leelor, ce le 
fonneatăt sabatanţa gelatinoasă numită dttBtroM; 
de aceea e foarte temntă în fisele fabrici Fno* 
cezii numesc maesele gelatinoase de L. poimiM 
de «ucrerte, iar Germanii FrotdUeiAt din causa 
asemenăret lor ca massele formate de ouele de 
broască. [S. Şt li.] 

Leaeopluta, (botan.) Uueoleucite, sunt lencite 
incolore mai des de formă sferioa, mai rar alun- 
gite, ovale, eliptice. Se pot observa lesne în tul- 
piaele subterane dela multe plante, mai ales dela 
Stânjeni (Iria). L. represintă stadiul tiner al 
<;liro[natoforilor (v. ac.) în genere; în profun- 
zimea ţesetonlor, unde nu ajunge lumină, remăn 
ca L. ; dacă în mod normal sau accidental pri- 
mesc lumină, trec în stare de chloroplastide. 
Tot X.. formează în ele amidon (v. ac.), san se 
transformă cu total în grăunţe de amidon, 9i 
atond se ijic amylopUute sau amyMvucUe. Mai 
rar U provin din reducerea (^oroplastidelor. 

[B. Şt B.] 

Leuesrrij—a, poala albă Ia femei, produsă de 
catar uterin, constituţie debită^ deviarea ute- 
ntlni, etc. îngrijiri igienice, băi de şe^ut, spă- 
litari, rejnus sexual, etc. 



La— Itlfrlt, rocă eruptivă vulcanică, formată 
de microlite de plagioclas, leucit, angit. 

Lawatlol, indiviiji cu sânge bogat in ^bole 
albe (leucocite) şi sărac in cele ruşii. In stare 
norm^ă vine 1 alba la 3.oO roşii, iar la L. 1 : 30, 
1:10 şi chiar 1:3. (v. şi Albioism.) 

Lankaa, (Santa MauraJ. insulă ionică aparţi- 
nend nomarcbiei greoesoi &erkyra, "30,1 km'., cu 
20,078 loc. (1889). 

LeHklHMM, în mitol. grec. fiul Ini OeaomaoH, 
fratele Iui A pfaareus ; dela Oapboe a avut fetele 
Hîlaira şi Phoebe, pe cari le-au răpit Pioscnrii. 

Leuko ~, V. şi Lemo — . 

Leuketbea, o 4>Qâ la Greui, identică cu loo. 
L. (4iiia albă) da ajutor acelora, cari au suferit 
naufragiu. Ea a scăpat de pericol pe Odisseus. 

Leaktra, oraş în Beoţia tntre Plasea şi Thes- 
piae, lângă oare bătu Epaminondas pe Spartani 
(371 a. Chr.). 

Leul, com. rur. în Rom , j. Romanaţi, compusă 
dm sat L. mare de bus şi L. mic de jos, cu 
3400 loc. (Dicţ. geugr. ISB'J), cari se ocupă cu 
agricultura şi prăsirea vitelor; are 4 biserici şi 
1 şcoală. Com. e străbătută de şoseaua Caracol- 
Craiova. 

Learda, Aiu de pădure, numirile românesc; 
ale plantei Allium ursinura L. (v. ac.). 

Leardeaay, 6Yrota, vornic pe vremea domnt- 
torulni Hucteuiei Or.^Ohioa (1660— l(i64). Boier 
grecit, L. e cel mai înverşunat duşman al pos- 
telnicului Const Cantacuzin, cinstitul sfătuitor 
spre bine al domnitorului. Folosindu-se de uăi- 
măcâmia, cu care fusese însărciuat pe ttmptri 
expediţiei Turcilor, cu care trebuia a vn&tţfi şi 
Vodă, împotriva Nemţilor la I*va, L. se pune 
pe uneitin şi pin cătră domnitor împotriva pos- 
telnicului. Reîntors diu aceea neretişitâ expediţie 
şi d&nd cretfement spu.selor lui L., Vodă pune 
de ucide pe Cantacuzin (20 Dec. ICtiS). Tentra 
aceasta L. eate ţinta atacurilor Cantacuztnescilor. 
Uut>ă mazilirea lai Ohioa, L. remâne mare şi pe 
timpul succesorului acestuia, Radu IjOod Stridie 
(lti&4 — fi9). Clantacuzinesoii, cari puseseră mâna 
şi pe scrisorile de pîră ale lui L. şi pe alte acte 
de adeverirea cinstei tatălui Iot dela obşteasca 
adunare a boierilor şi dela doi patriarohi conse- 
cutivi, cer daiea in judecată a lui L. Vodă se 
opune, dar reîntarit ia tron prin sprijinul Canta- 
cuzioescilor, se pleacă a Ie da o carte de ne- 
dreapta ucidere a postelnicului (8 Sep. 1668), 
Bsemănându-se L. cu Caiu. Cantacuzioescii na 
se mulţămesc şi fac o mişcare auti-greaca în 
popor şi apoi merg cu tinguiri la Foaită. Kadu 
licon e mazilit şi înlocuit cu un boier betrân 
Antonie Vodă din Fopesci (Martie 1669), omul 
Cantaouzinescilor. Grecii, sprijinitori lui L., şi 
acesta, sunt închişi. L. e dat în jiidecata divanului 
şi osândit la moarte. După intervenţia veduvei 
posteloiceasa Ilinua, i-se schimbă pedeapsa în 
călugărie Ia mănăstirea Hnagov. Dar în 1672 re- 
venind Ghica a doua oară dumn, L. iasă din 
mănăstire şi devine iarăşi mâna dreaptă a lui 
Vodă. Cantacuzioescii sânt persecutaţi şi onioriţi 
chiar. Chinurile acestora se însutesc, când L. 
şi ai lui capătă din nou caimăcămia, pe timpul 
expediţiei lui Uhica-Vodă cu Turcii, iuiputriva 
Polonilor, la liutiu. Eşiud reu şi aceasta expe- 
diţie şi inmulţindu-se uneltirile oantacuziniste, 
Gliica e depus şi înlocuit ou altt unealtă a duş- 



Digitized by Google 



94 Leordeni ■ 

nulilor lai L., Daoa-Vodft (1674ţ. Dnţmanii 
GantaoozhieBcUor fag, între cari şi L., dar se 
reîntorc dctpft stiruinţele Ini Vod&, Cantacuzi- 
nescii luptă peotm repunerea lui L., iochipaind 
an complot. Ca sft-i împace Vodă, îct 1675 tre- 
buind si plece contra Polonilor, lasă o căimă- 
oămie mixta, ca Stroia L. id frunte. Acam alte 
pîri contra Cantaonzineacilor. !□ fine aceştia fao 
să 86 numească domn an membru al lor, Şerbaa 
logofetnl (1679>, dar L. se pare a fi murit mai 
înainte. [Agoletti] 

Leurdenl, com. rar. în Rom., j. Muscel, si- 
tuată ÎGtre dealnri; se compune din 4 r^t. cu 
1272 loc. agricultori (Dict- geogr. 1893); oom. 
e străbătută de calea naţională şi de calea feralf 
Bacaresd— Ftesci. Aici se află castelul lai Ki- 
colae Cretoleson. 

Leurdeni, fort detaţat al cetăţii Bnouresc», 
situat la sud-estnl cetăţii şi pe malul drept 
al Bftniboviţei între forturile Popesci şi Căţelu, 
cu cari se leagă prin cftte o baterie, latre L. 
şi Căţelu trece Dâmboviţa care este canalitiată 
până la moara Tanganului; Ia sud-vest între 
bateria intermediara şi fortul Popeeci trece şo- 
seaua Olteniţei. 

Lemina, oraş, t. Elensis. 

Laifteu, numele popular al plaotei aromatice 
Levisticum ofTicinale Xoch. (v. ac.) 

Lentscluui, ^magy. LScse, tdov. Levocea), oraş 
în Ung., cott Scepuş. L. a fost sediul couţilor 
de Scepuş. In biserica rom.-cat. a 8f. lacob, 
lidită in stil gotic, se află na altar priucipal 
ridicat 1510 pe spesele regelui Mateiu Hunyadi. 
L. are t>400 loc., (ca. 1000 Me^., 2000 Oerm. 
şi presto 3U00 Slov.). L. e capitala comitatului, 
are tribunal, judecătorie oeroaală, direcţiune 
financiară, etc. Apoi o şcoală reală şi un gimnasiu, 
şooidă sup. de fete, şcoală profesională, etc. 
Poporapanea se ocupă cu agricultura. 

Lava, loc onde s'a dat lupta intre Tarei şi 
Neui^ la care au participat şi domnii ţerilor 
române (1663). 

Liva (Lewenc), oraş ou magistrat în Ungaria, 
cott. Bars, 7400 loc. (1891) Magh., Germ., 
SloT. şi Ovrei (966); pretură, direcţiune finan- 
ciară, judecătorie cercuală, etc. Liceu rom.-cat, 

Sîparandie de stat, şcoală comercială inf., etc. 
tatea L. acum în ruine, datează de prin tim- 
purile regilor arpadiani^ îu resboiui cu Ţuicii 
şi în cele dintre Curaţi şi Lobon^ a avut rol 
însemnat. 

Lflvana, la Romani predicatul i^iaei luno. Era 
datina, ca pruncul nou născut să se pună pe 
pământ şi tatăl seu, dacă îl reoanoaoea de le- 
gitim, să-l ridice (levavit) şi sft-i crească. 

Levut, Levet^ieă, Aapie aaa ^aiekinai, m- 
mirile populare ale plantei odorante Lavandula 
Spioa L. (v. ao.). 

Levant, în înţeleB mai larg toate provinciile 
din jurm Hediteranei la est dela Italia pănă 
la Eufrat şi Nil; în înţeles mai restrîns lito- 
ralul Asiei mici, Siriei şi Egiptului; Comerciu 
Uvantin, denumire veche care servesce spre a 
desemna comercial Asiei minore, Greciei, Turciei, 
Archipeiagalui şi Egiptolai, şi în ^neral tota- 
litatea diferitelor ţeri supuse imperiului otoman. 
Marsilia e centrul uomeroiulul Occidentului cu 
Levantul, prin Mediterana. [— J 



— Levator. 

Scalele Inunlulm se anmeso praţele de co- 
merciu, porturile din Lerant, adecă Arobîpelaş. 
Turcia, Grecia şi coastele de nord ale Africei, 
freouentate de europeni. Această denumire de 
>trepte« san >8cale« ar deriva dela scările, cari 
servesc în aoele portari spre a transporte măr- 
furile dela debarcader, sus. Printre principalele 
scări ale L.-lm sănt: Coostantinopole, Smyrna, 
Alexandria. Alep, Tunis, Tripoli. Candia, Salonic, 
Bosetta, Cairo, Seid, Scala nova, Cypni, etc 

[O. G. L.] 

LevaatiBa lână^ oea adusă din Turcia asiatică 
şi europeană, precum şi din Bomânia, Bulgaria, 
SSrbia, Grecia, ş. a. L. se numeeoe şi o mft- 
tasă cu lustru, adaaă din Levant. 

Levaetear i^arrw EmUe, Uostra geograf, sta- 
tistidan şi economist franc, a. 8 Dec. 1828 în 
Paris. A studiat la colegiul Bourbon şi in şcoala 
normală; 1852 numit prof. la liceul din Besancon ; 
1856 prof. la lioeul Saint-Louis la Paris, 1861 
prof. tii de istorie ta liceul Napoleon, în fine 
1668 ta Coll^ de France. L. înoej^o acolo, 
în 1868, un curs de Istoria faptelor şi doctri- 
nelor economice; şi în 1872 fu numit prof. tit. 
la această catedră. De asemenea L a suplinit 
în 1871 pe Wolowski în cursul de Economic 
politica. 1872 a început un curs de geografie 
comercială şt statistică la şcoala liberi de sciinţe 
politice din Paris. L. a contribuit mult la pro- 
gresul Bciinţelor geo^fioe, statistice şi econo- 
mice; el face parte din Iiurtitatul Fraooiei (aca- 
demia de sciin^ rooiale şi politice, secţia de 
economie politică), ftncă din 1868, când el a 
succedat lui Duchfltel; este membru al socie- 
tăţii de statistică, membra al societăţii centrale 
de agrioultură din Francia, membru onorar al 
societăţii regale de statistică din Londra, vice- 
preşedinte al societăţii geografice din Paris şi 
al consiliului superior de stotistioă din Francia, 
vice-preşediote al Institutului internaţional de 
statistică şi prim-preşedinte al societăţii de eco- 
nomie politică din Paris. Ser. princ: fiecher- 
ches bistoriqaes aur le systeme de Law, 1%4 ; 
la Question de l'or, 1808^ Histoire des olasses 
ouvrieras eu France depuis la conguete de Jules 
Cesar jusqu'â la Revolution, 2 voi, 18S9 ; Hi- 
stoire des classes ouvrieres en France depuis la 
Revolution josqu'ă nos jours, 2 voi., 1867 ; La 
France indostrielle en 1789; l'lmprâvoyanoe 
et l'Epargue, 1866 ; le Role de rintelligenoe dans 
la production, 1867 ; la France avec ses colonies, 
1867; Cours d'economie ruTale, indostrielle et 
comerciale, 1869 ; l'Etude et l'enseignement de 
la Geographie, 1871; la Population franşaise, 
3 Tol., 1889—92; Ies Atpes et Ies Grandes As- 
censions, 1889; la France et sea colonies, geo- 
graphie et statistique, 3 voL, 1892—93. L a 
mai publioat în arma anei minuni ce a avut 
în America: l'ALgricnltare anx Etats-Uais, 1894, 
şi a dat la lomină în domeniul geografiei ne- 
numerate tratate, manuale şi atlase geografice 
în colaborare ou Ch. Ferigot. El este director 
al marei Enciclopedii oe se imprimă la Paris. 
Iq domeniul cartografiei L. a produs lucrftri 
considerabile. [I. I. Nacian.] 

Levator, (anatomie) numele mu multor mus- 
culi. I) L. alae naşi (pentru aripele nasului), 
2) L. anguL oris (pentra unghiul gurei), 3) L. 
ani (pentra anns), 4) L. labii superioiia (pentru 



Digitized by Google 



li&Tay — Leyden. 



66 



buza superioară), 5) L. palpebrae snperioria 
(pentra pleoapa superioară). 

L6vay,/on/,jpoet lirio inagti.,D. 1835 ; 1852 prof. 
în Mîskolcz ; 1894 vice-ootbite în Borsod ; 18^ 
membra al societăţii Kisfaludy; 1863 membra 
al academiei magh. A scris frumoase poesii li- 
rice, cftnteee populara ^ elenii patriotice. Ă 
tradus mai multe piwe din l^akespeare (Titos 
Andronîcns, Enric TV, Regele Enric V, Bobo- 
tează, ş. a.) si toate poesiUe Ini Robert Burns. 

L<¥slM, Jo*. ffmri, Dr^ n. 1796, t 1870, 
renumit micolo« firanoesj a Boria numeroase 
articole despre Cinperoi, 91 a dat o nonă olasifi- 
caţiane a lor, în Dictionnure nuiversel d'histoire 
oatorelle ; o iconografie a Ciupercilor iui Pautet 
(1S55) ; a redactat partea botanică din rela^nnea 
voiajului prinţului A. de Demidoff: Yoyage dans 
la Rosae meridionale (Paris, 1842), voi. IL 
p. 34—2^, 6 tab. fungomm. Aceasta din urmă 
scriere a lui L. e importanţi pentru utn, căoi 
se gi^eac citate în ea şi plante dinţeaia noastră, 
(cf. şi Dr. D. Brandza, Prodiom. Blorei române, 
p. XXHI.) tS- Şt. R] 

Leverrler, Urbain Jtan loaif, astronom, n. 
11 Martie 1811 tu St-Lo, 1846 prof. îu Paris, 
1^4 director al institutului astronomic în Paris, 
t 23 Sept 1877. A calculat înainte calea pla- 
netei Keptnn şi a lucrat preţioase tabele so- 
lare şi planetare. 

Lmrebew, Ulriea, baronesă, n. 1804 îo Lipsea. 
La sc^^ile dela Harienbad a făcut cunoscinţă cu 
Goetfae. >TriIogie der Leideuscbaft* şi >Eleţie< ale 
lui Goethe sunt inspirate de cunoecinţa lui cn L. 

Unrl, unul dintre cei doispretţece fii ai hii 
lacob cn soţia sa Lia. 

LavlatlMB, în sf. Boriptorft onmde unui mare 
mimai de mare. In cartea lui Iov (40, 26) pro- 
babil numele crocodilului. In i^KNtrife ^ cartea 
tui Enoch înseamnă bălanri. 

LevI raţiei, cStătoria, dupft Deuteronomion, 
orindi^ala prin care se impunea, ca în casnl 
când UD bărbat ar muri fără erede de sex băr- 
bătesc, fratele acestuia să fie dator a lua în că- 
sătorie pe cumuată-sa; cel dintftiu născut dia 
căsătoria aceasta, si se privească ca erede legal 
al mortului, ■pentru ca numele lui să nu se 
stingi in Israîl.* 

LeviTMtm, (zool.) numirea, ce nn se mai usi- 
teazi, a unei şmpe de paseri, ou ciocul uşor, ce 
cnprizMlea fiuuliile Bhamphastidae şi Bucerotidae. 

LevIfUcMI Eooh., (botan.) gen monotipic din 
familia TJmbelIiferelor, tribut Seselineae, cu- 
prinde plante erbacee înalte şt glabre. ITnica 
specie JL offieinale Kooh. c reşce prin munţii 
Europei centrale. In părţile noastre L. offieinak 
Eoch. este cunoscut de popor sub numirile de 
Leuştean, Buruiană de Inngoare şi se 
cultivi ca plantă aromatică pentru trebuinţe cu- 
linare şi medicinale. [Z. G. P.] 

LflvIţI, următorii lui Levi; ei sti^ean întru 
ajutor preoţilor la sivîi^rea serviduhii dum- 



iMtUem, (Leeiţijf a treia carte a ixd Uoîse; 
cuprinde regnle pentru preoţii teviţii Ovreilor 
privitoare la cultul religios, v. Pentatench. 

Levkeala, capitala insotei (Sprn, la ţermnrul 
nordic, 12,515 Ioc. (1891); reşedinţa episc., fa- 
brici pentra mătasă, pd» şi bumbac; oomeroiu 
rin; forturi vechi 



Levnilaa, acid levulinic c p acidul acetil pro- 
pionic sau acidul -ţ Ketovalerianic <s OH, ■ CO • 
CHi - CX)OH, se obţine dela bidraţi de carbon de 
jornmia Ca Hi, O, prin tratarea cn aci(}i diluaţi 
(HCI)- (Mstde albe, solubile io apă, alcool şi 
eter. Punctul de fuaiune 32*. [S. M.] 

Levulosa, identică cu Fruetoaa, zahărul din 
fructe C Hi, O, = CH, OH (OH OH), 00- 
OHtOH. Se gîsesce al&turea de glucosa în sucul 
celor mai multe fructe ca şi în miere de albine. 
Asemenea se obţine alătnrea de glucosă şi la tra- 
tarea zahărului de trestie cu aci^i ditna^ sau cu 
fermenţi. (Intervertit). Se mai obţine şi din inulină 
fiartă cu acid sulf u ric. Gustai duloe, aspectul amorf. 
Prin reducţie dă manita şi sorbită. Prin oxidaţie 
dă acidul glioolic şî cu acidul clorhidric, acidul 
levulinic (v. şi Glycosa). [8. M.] 

Lewal, Juiet Louia, general fro., n. 1823 îu 
Paris, a luat parte la resboiul din (Jrimea 1854, 
1858 în Italia, 1862 în Uexioo. 1870 a fost 
făcut piisoner la Hetz. 1883 a oomandat ooip. 17, 
1877-— 80 direotorul şcoalei superioare de resboiu. 
In 1865 a fost scurt timp mmistm de resboiu. 
L a scris mal mxUte opere însemnate de cuprins 
militar. [fl.] 

Lewes, Otorge Senry, scriitor en^ez, n. 
18 Apr. 1817 în Londra. Primele sale Studfi an 
fost de medicină şi apoi de filoaoGe în Germania 
1838—39. L., întors în Anglia, a desfăşurat o 
mare activitate literară. El a fost redactor la 
4iarut «Ijeader*. Apoi a publicat: Biograpbioal 
history of philosophy (2 voi, 1845—46), pe care 
a utilisat-o în scrierea sa: History of Philo- 
sophy from Tbales to Oomte (2 voi. Londra, 
1^). Be asemenea a mai scris: life of Ho- 
bespierre (1849); Selections from the modem 
Britiah dramatiats (2 voi. 1861); life of Goethe 
(1865); Sea-side studies (Londia, 1858); Phy- 
siology of common life (2 voi., 1860); Ari- 
stotle (Londra, 1804) ; romane : Ranthorpe (1B47), 
Rose, Blanche aud Violet (1848); Aotors and 
the srt of acting (1875). Scrierea lui L. de va- 
loare e: Problema of life and mind (4 voi., 
1874—79). Un alt merit deosebit al lui L. e 
faptul, că a întemeiat cunoscuta revistă: Fort- 
nighUy Review (1866). f 30 Nov. 1878. 

Lewlasky, lonf, actor german , n. 1 835 în Viena. 
Dela IStil angajat pe viaţă la »Burg-Theater<. 
In roluri de intngant e artist de pnmul rang. 

Lexicograf, autorul unui dicţionar. 

Laxleogralla, compunerea de dicţionare. L. 
română, v. Dic^onar. 

Lexioetogla, disciplină filologici, care studiaci 
cuvintele nnei limbi in privinţa fonnei, însem- 
nării, întrebuinţării n istoriei lor. 

Lflxicen, V. Dicţionar. 

Leyoesterla WelII., (botau.) gen din familia 
Oapnfoliacee, ou 2 specii de arbuşti cu frunze 
opuse, flori grupate în spice plecate, corola lor 
campanulată, fruct bacă. Specia L.formosa Wall., 
din muuţii Himalaiei se oultiTi şi prin regiunile 
noastre în grădini. [8. ŞL R.] 

LeyriM, oraş în Olanda sudici, 16 ha. departe 
de Haga şi 10 im. dela mare, cu 46,000 loc 
Dintre edificiile mai însemnate amintim: palatul 
universităţii, edificat in 1676, a fMt una dintre 
cele mai renumite universităţi europene, gri- 
dină botanici, oiUrinet anatomic, biblioteca ou 
400,000 voi., musen etnografic, ş. a. £ste fru- 



Digitized by 



Google 



90 Leydeo — 

moBfiă biserica Rf. Petro, casa orafiulaiţ otc. 
Id timpnl RomaDilor: Logdanam ^itavorum, 
în eval mediu: Leithis. Id seci. XV a fost an 
oraş împopulat şi frumos, dar în )i>73 şi 1574, 
după un Bftediu îadelangat din partea Spanio- 
lilor, pmte 6000 de oameni an pieiit de foame. 

[M. Bodiu.] 

Leydm,pila. OraşulL-este vestit pentmcăaoia 
a aQat Muschenbroek Ia 1745 aşa numita pi/fl sau 
buteli» de L. Proprie pila a fost aflată de Kleist, 
preot în Pomerania, înaintea Ini Moscbenbroek, 
dar la cuDOScinţa lumii a ajoaa Domai prin 
Musclipnbroek. 

LeydM, Ernst Victor, medic j^rnian, n. 1832 
ÎD Danzig. 1854 a întrat ca medic în armată; 
1865 prof. de patboiogie şi tiierapie în Kânigs- 
berg, 1872 in Strassburg şi 1876 îo Berlin. 
Scrierile sale se refer cu deosebire la morbii 
ner^or ^ ai meduvei spinării. Astfel : Die graue 
Degeoeration der bintem Ruckenmarkssti^nge, 
1863; Dber ReflHxl&bmuDgen, 1870; Klinik der 
RuckenmarkskrankheiteQ, 1874— -76. 

LaydSi VWidm loan Dr., secretar de stat al 
TransTaalului, n. 1857 în Magelaog (lava). 1899 
după emmperea resb. anglo-bur, a condus de- 
legaţia Burilor pe la curţile europene şi Statele- 
Unite pentru a exopera intervenţie de pace. 

Uiassa, (HlasaaJ, capitala Tibetului (Asia) la 
înălţime de 3632 m. preste nivelul mării, cu 
33,(KX) loc. (preste jumătate preoţi), numeroase 
temple şi mâniatiri; reşedinţa lui Daiu Lama; 
centrul comerciulai; reşedinţalocţiitomlni chinez. 

Lherzoilta, rocă eruptivă, peridotită fonnatâ 
de un agregat gi'ănntos de oliviu, dialagiu si un 
pirocen rombic. Se transformă uşor în Serpentin. 

Lhomond, Charlta FranQois, gramatic francez 
(1727—94). Simplu profesor la cole^giul Cardinal- 
Lemoine, I« şi-a făcut o reputaţiune nemuri- 
toare prin scnerile sale clasice precum : >De 
viri8iilustribuH«;»0rammaire latine" ;»Gram.fran- 
ţaisec; iHi&toire abr^e de TEglise*, eto. 

Lia, Lea, (ist. bibi.) lica lui lAben şi soţia 
lui lacob (v. ac.). 

Liana» (botan.) plante lemnoase sau ierboase ou 
rădăcini şi cu tulpina învirtitoare sau căţărătoare 
pe alte plante erecte ; sânt nisoe forme biologice 
partionlare de v^etatiune. Cele mai numeroase 
L. şi cele mai variate ca aspect, formă şi lun- 
gime, sânt ÎD pădurile vi^ne tropicala Forma 
lor externă şi structura specială internă e da- 
torită modului lor de traiu. Ele siint ori turtite 
ca nisce cordele groase cât braţul şi spâzură de 
pe arbori, sau siint întinse ca nisce punţi dela 
un pom la altul-, ori siînt cu tulpina sucită spiral 
în jurul ei, ea o frânghie; ori au forma de si- 
nusoid pe amendoue feţele tuipinei alternativ cu 
eşituri şi adâncătnri (la Bauhinia MununiM' 
viana ş. a., (Jise din această causă scara mai- 
muţei); intienodurile lor sânt foarte lungi, 
au frunze rari, sunt puţin ramificate, ou dau 
ramnri, nici nu înflorenx decât după ce au ajuns 
deasupra coroanei arborilor pe oari se sprijinise ; 
lungimea lor e foarte mare şi relativ siint puţin 
groase {Gatamug dintre Palmieri poate ajunge 
2—300 m.; numai pe pămeat până ajunge un 
snport se presintă ca o frânghie divers sucită 
până la 250 m. luog.). L. tropicale se întâl- 
nesc în familiile Sapindaceelor (Serjania, Paul- 
Uma), Leguminoaselor (BaulUma, Glyeint)» 



UbeUatioi. 

Ampelideelor C&ssus), Palmierilor (jCalamu», 
Pl^omiaJ, Malpighiaoeelor (DiceUa, MeeiaJ, 
Meoispermaceelor, Ariatoloohiaoeelor, Caprifo- 
liaoeelor, ş. a. O slabă idee de ce sGat L. dia 
regiunile tn>pi«de oi-o pot da L. din părţile 
noastre: Hedera, Onrpenol de pădure, Lomeera, 
Feriptoea, dintre cele lemnoase; Vicia, Con- 
wdvulutjSolanwn, Dutcamara, dintre cele ier- 
boase. (Cf. despre L., Schenk, Beitrilge zur Bio- 
logie u. Anatomie d. Uanen im Besonderea d. 
in Brasilien, 1892—93.) ' [S. Şt. R.] 

LIas, v. Jurasica, formaţiunea. 

Lllu, la Romanii vechi o pâne, un tipia copt, 
si dăruit ^eWor ca sacrificiu. L. se făcea dia 
făina amestecată cu miere şi oleu. 

Ubaa, (lÂbanm, Lebamn = monte albX mante 
în Asia, ridicăndu-se în Siria până în i^cnrile 
Sinai şi Horeb, ramifictnda-se spre nord în di- 
recţiunea Mărei Mediterane, se extinde preste o 
parte a Arabiei, preste Rilestina, Siria şi se îm- 
preună cu muntele Tauros. Partea de mijloc a 
L.-Iui spre Arabia, poartă numele de DJebel, 
care formează partea cea mai înaltă a intre> 
guluî L.; spre sud ramurile sale se termină în 

Siscul Djebel Binnan (2608 m.), spre nord Djebel 
[akmal (3047 m.), Timarum (3212 m.), Dar-el- 
Cbodib (3065 m.). De aici mai jos, ca la 400 tn., 
se vede şi astăcji un ţinut extins pleşuv, avat 
odinioară în păduri renumite de cedru, pe care 
Fenicienii îl folosiau la construirea de năi. L. 
conţine un sol cu pături foarte mari de var, 
basalt, oretĂ. In văile ingoste ale L.-lni locniesc 
aproape 240,000 loc., in^ oari sAnt şi mulţi 
creştini, cari se ocupă ou onltivarea pămentnlni. 
Pe coastele L.-lui, unde eete posibil se fao te- 
rase artificiale, pe cari, precnm şi in văi, se 
cultivă grăn, urez, tutun şi alte plaote. Fiind-că 
nud înainte între creştini şi Mohamedani erau 
certe continue, putoriJe europene în 1860, fă- 
cend oapet certelor, întreg ţicntul L.-]ui l-au 
împărţit în 36 districte, puse sub administrarea 
unui guvernator creştin. [M. Bodia.] 

LiblUlIiM (314—391), unul dintre cei mai in- 
demânateci retori ai Greciei, n. 314 d. Chr. în 
Antiochta. Cuvântările sale snnt faimoase prin 
viclenia ce caprind. [(Jaion.| 

LIbtHilS Orantz., (botan.) secţiune din genul 
8t»di L. (V. ac.). 
Ubaroa, (zool.) v. Blatta. 
Ubfttla, la Romani un saorificiu de beatură. 
C&ţiva sljiopi din beutură, îndeosebi vin, se vărsau 
ca parte ce venia unei 4âit^t>- Românii de a^i, 
când scot npă din isvor, ori din fântână şi din rîu, 
varsă câţiva stropi înderept în fântână, de bonă 
samă ca parte pentru (Jeitatea apei. [Atm.] 

Libela, un aparat fisical, a cărui deatinaţiuna 
este să arete, dacă un plan e orizontal sau nu. 
L. e făcută din o ţeve de sticlă ceva mai curbată 
la mijloc şi umplută cu alcool. Ţevea aceasta e 
pusă într'o altă ţeve de alamă, înoit numai 
mijlocul i-se vede, şi e aşezată pe o basi de 
metal. Fiind-că in ţeve este pustei aer, aerul 
ca mai uşor ocupă totdeuna posiţia cea mai 
înaltă, şi anume bulbuoătura dela mijloc, dacă 
L. stă orizontal, la din contră se abate spro 
capetul mai ridicat 

Libeilaticl, creştini, cari pe timpnl persecn- 
ţiunilor din secolii primi, spre a scăpa de torturi 
şi de moarte, îşi exoperan dela magistratele pă- 



Digitized by Google 



Ubelola — Ubertas. 



97 



.ine cotificato (Hbelli), ce oonBrman d d an 
-nfit idolilor, deşi în reiditate o'aa jertfit Aceştia 
zn ]arte& tnsericei an fiwt conaidentti ca 91 unii 
iri s'an lipedat de credinţă (LafnJ şi li-s'aa 
leti^ pedepse canonice aspre. [i—"" ] 

Ubelala, ţzool.) v. Calul Dracului. 
Uber, Pater, la Romanii vechi un (jeu identic 
. rriijDŢsos şi Bacchos Ia Greci ; predicatul lai de 
r^roiâ a fost Pater (tată). Serbitoarea lui la 
■./xtI s'a ţinut pe timpul caleealui viilor 91 s'a 
'.iciit lĂberalia, iar id ceti^ la 17 Hârtie, pe 
zn'jru când Sălii (v. ac.) îşi ţineau procesiunue 
Suma. In LaTiaium o luna lotreajd^ a fost 
i<aer»tă lui L. Pater. [^tm.] 
Lfteft (UU.J însoţirea unei persoane con- 
- trate de a pate difipune independent despre 
-:Le. despre fţandîrile mie, despre vort»le, vrerile 
;: ioctările eale. 

lĂbtri cugetători, se 4ic cei ce cred fA\n 
•L-Aai lor do a cugeta nu sunt jtoni^ de nici o 
.redioţi, de nici o prejudecată. [PI.] 

Liber, 1 botan.) phloem, leptoM, ţesetoră ce întră 
i:i i^iiDStituţia fascicolelor (v. ac.) ooadnctoare 
i-'.i plantele vascntare. Se compoue din tuburi 
I uruite, celole cambiforme şi parencbiui libe- 
r.ia, la un loc formând L. moaie, căci toate 
elementele sale an păreţii snbţiri ţi conţinut 
it'DDdent, 91 ^ra deosebire de X. tare, în com- 
Pv^^ cămia mai întră 91 fibre (r. aa) neca- 
nk-e. La plante ande funcţionează vn cambiu 
•V. to-) se deoeebesoe, cel puţin la început, un 
I. primar^ cel anterior funcţionarii cambiolui, 
$. DO L. teeundar, format tot din aceleaşi ele- 
j^^Dte ca «î cel primar, eşlt din activitatea ţe- 
<<tarei cambiale. Uneori în L. secundar se ob- 
THi o alternanţă regulată de L. moale şi L. tare 
(mtAbast şi hartbast), s. e. la Tein. L. servă 
j vondocerea substanţelor sintetisate de plantă. 

[S. Şt R.] 

Lfeera, la Bomanii vechi 1) predicatul tjinei 
FeroDÎa, ca <}ina aperatoare a sclavilor eman- 
•.ipaţi, adecă a Ubertinilor; 2} L. s'a îachipait 
i ca soţia hu liber Pater (v. ac.) ^ s'a iden- 
aScat cind ca Ceres (Demeter Ia Ored), cind 
Ml fata ei Proserpina (Persephone Ia Greci). 

[Atm.] 

Liberal, care dă bncaros ; fără prejnaiţii. Xt- 
kraiitatt, lărgimea de sentimente; în înţeles 
i" Iitic : profesarea ideilor liberale. 

Liberat, liberalism, în înţeles politic s'an în- 
tr^bninţat la deosebirea partidelor pentru prima 
'■arâ ÎD Spania, unde se vorbia de >UberaIi< tn 
r-.'siţie ca «servili* ; în alte state europene libe- 
nlismul politic se înţelege în oposiţie cu cooser- 
Tatisnml. Amendooe aceste partide nu pot decât 
•Ă vrea prc^resul ţerii, însă asupra mijloacelor 
^ deosebesc adeseori. Principala deosebire, bine 
'uteleasa, piure a fi, că Kberâlii îşi închipuieso 
^rj^e^nl pnn cea mai întinsă participare a 
rrctţiniei la afacerile statulni, pe când conser- 
ut'jfii cred că atunci, oănd mulţimea nu este 
wtul de pregătită, participarea ei la asemenea 
a'icen este dăunătoare progresuloi şi trebue în- 
1' -.-iiita prin setecţiuoea celor mai capabili. (Cf. T. 
U'iiorescu, Precedente constituţionale 91 partide 
i":itiee. Bucaresci, Socec, 1886.) 

Liber irWtriM, {lat.J se numesce în etica ca- 
-'ii-<rică facultatea morală a unei persoane de a 
^ pme decide liber în actele voinţei într'o parte 

BMid191diKnalBl.Tal.IIL 



oa şt tn alta; facultatea de a pntâ alege liber 
între done sau mu multe alteraative posilMle 

(indifferentia aeoailibrii). [PL] 

Uksrla, republică în Africa nord-vesbcă pe 
litoralul piperului (Guinea super.) 85,350 km*., 
ca. 2.000,000 loc, toţi Negri. Clima este căl- 
duroasă, pentru Europeni este nesănetoasă.. Pă- 
mântul este fructifer, se produce în abundanţă 
cafea, palmieri, cacao, indigo, ş. a. In fruntea re- 
publice! stă preşedintele ales pe 2 ani, miniştrii, 
senat şi casa deputaţilor. Negoţul cu sclavi este 
oprit Dintre articlii de export amintim: cafea, 
cacao, zahăr, unt de lemn, fildeş, piei de ani- 
male, ş. a. Republica L. a fost îd 1821 înfiinţată 
da o societate americana din Washington, care 
a fondat aci o colonie, numită după numele pre- 
sidentalni Statelor-Unite: Honroviaţ astSdi ca- 
pitala republice!; în 1848 s'a proclamat L. re- 
publică independentă. [M. Bodin.] 

Llberlot, pontifice roman (352 — 866), sfânt, fu 
depus şi exilat 355 din partea împeratului Con- 
stantius în Tracia, fiind-că n'a voit să subscrie 
condamnarea Sf. Atanasie; 358 i-s'a restituit 
scaunul avut 

Uber seMMh, expresiuoea care servă a de* 
signa, în timluigiul economic, libertatea absoluta 
de transacţiune între vendetor şl cumperător. 
Această formulă se aplică cu deosebire când e 
vorba de libertatea comerdolui internaţional. Ea 
este traducerea formulei engleze: fre* trade^ 
care a fost losinoa ligei dela Manchester îu lupta 
sa contra UgUor-certaie. Astăifi teoria liberului 
schimb este în general admisă. Ea no este în 
realitate şi cu tărie combătută decât pe terenul 
practicei, fiind-că în acest din urmă cas pro- 
dncetorul nu mai este o fiinţă impersonală, o 
generalitate, dar devine o persoană, o specie, ca 
să (Jicem aşa, şi oa atare avend nisce interese 
particulare, cari pot întră în conflict, găsindu-se 
lezate, cu libertatea schimburilor. Foloaal şi le- 
gitimitatea L. 8. reiese, în mod victorios, din 
chiar atacurile al căror obiect a fort şi este ftncă. 
In adever, producetoml care reclamă o pxoteo- 
ţiune este cel care, găsindu-se în nisce condi- 
ţiuni mai pn^n fitvorabile dec&t rivalii seiţ are 
trebuinţă de a fi protejat, spre a putâ susţine 
concurenţa lor. De aci, îu teorie pură, o serie 
de consequeuţe dăunătoare şi pentru consumator 
şi pentru producetor, căci drepturile fiecărui din 
aceşti doi factori se găsesc violate: cel dintâi 
fiind silit a plăti an preţ superior preţului real, 
cel de al doilea pîenjend beneficiul oferit de con- 
diţiunile mai avantagioase in cari producţiunea aa 
si'a operat. (CI şi N. E. Idieru, >Studii de ecou. 
pol. şi finanţe», t. I, p. 585—055. Bucur., 1895.) 

Libert, sclav liberat. Liberarea sclavilor în 
Roma se făcea de cătră patron ţe oămpnl lui 
Uarte, când erao adunaţi censorii spre a primi 
declarările de cens ale cetăţenilor. Această li- 
berare se nnmia manamissio censu. liberarea 
unui sclav se mai făcea şi prin testament. In 
timpul imperiului unii L.-i aa fost chicmaţi să 
joace în politica Romei un rol foarte însemnat 
Etite destul să cităm numele celor trei L.-i ai 
împeratalui Claadiu; Calisţ, PalUs şi mai ales 
Narcis, care s'a distins pe timpul lai Neron prin 
o mulţime de infamii criminale. [Caion.] 

LIbSftas, la Romanii vechi orig. a avut înţe- 
lesul de traiu plăcut al vieţii cu iodestulare şi 

7 



Digitized by Google 



98 Libertate - 

fftrft de grije: mai tftr^iu L. îu înţelesul drep- 
tolui roman de Btat a fost libertatea cetăţenilor 
faţă de BclaVL şi în fine^ eliberarea de sab jagul 
tiiioiei. pina L. se închipuia oa o femeie [ntmoasă, 
^ atributele ei aa fost sicca (pumnarul) şi că- 
dala; templal ei a fost pe muntele Arentdn, şi ea 
se veneia Uidele lui Aprile, împteană cu lupiter 
Tiotor. Dapft moartea brantuai OommoduSf statua 
dinei L. s a aşezat in aenat. [Atm.] 

Libertate, Oat.J starea de neatîmare îd care 
se aâfi cineva sau ceva faţă de o forţă externă. 
L. este starea naturală a omului şi cel ce are 
în posesiunea sa această condi^une se 4ice liber. 
Se face deosebire între următoarele forme de 
libertate: L. fisică, va să (Jică starea şi condi- 
ţionea celui care este stăpân pe toate mişcările 
sale; opus captivităţii. X. civilă, puterea de a 
face tot ce na jignesce L. şi interesele altora. 
L. pauAoIofieă, puterea oonsdentă a omului de 
a lua tiotăriri pnn pro[>ria impolsione a moti- 
velor şt mobilelor sale interne. L. morală, pu- 
tinţa unei persoane de a lucra în conformitate 
ca ra^unea şi după cele mai bune motive; cel 
ce are 1*. morală nu face numai ceea ce i-ae 
pare folositor, ci ceea oe^ dupft legile morale, 
trabne să facă. L- containfa, dreptul ce-i are 
dneva de a profesa f&ră împiedecare opioiunile 
sale, de ori şi ce natură ar fi. L. cuvintului 
fi a praei, dreptul de a-şi pute manifesta şi 
exprima lioer cugetările sale prin vorbire şi 
tipar. L. abaolută consistă întru a fi în reso- 
Inţianile sale absolut independent ^i a du fi supus 
nici nnui fel de necesitate ori astringere. Numai 
Damnei}ea poate avâ o astfel de L. Credinţa că 
omul aie L. aeplini cflnd lucrează, impune omului 
leeponsalnlitatea pentm faptele sale. [PI.] 

ukertatea tovSfUiitRtiilil este na principiu 
de orţanisare a înveţămSntnlai, în virtutea căruia 
ori cine poate înfiinţa şi conduce şcoale, fără 
vr'un drept de amestec al statului. £n America, 
Anglia, Belj^a şi în Mveţia există o perfectă 
libertate a inve^mentului. Unde s'a constatat 
însă, că iniţiativa particulară (confesiuni, comune, 
judeţe, corporaţiuni, etc.) nu poate asigura un 
progres destul de satisfăcetor, sau conduce în- 
veţămentul în direcţie neaprobată de puterea 
de stat, aceasta din urmă intervine cu ajutoare, 
rednceod în schimb o parte din drepturile de 
dispmieie ale celui ce întreţine şcoala, stabilind 
însuşi s. e. materiile de predat sau condiţiile de 
reomtiu^ ale corpului didactic. Astfel s'a în- 
tâmplat, în timpul mai nou, în Anglia, node 
intervenţia statului începe a limita tot mai mult 
drepturile iniţiativei particalare. 

Libertini, a) La ituM; se ^\oem L. aceia, 
cari s'au reîntors din captivitatea romană, unde 
i-a dus Pompeiu, când a ocupat Ierusalimul. 
Aceştia, reîntorşi în Ierusalim, şi-au ridicat o 
sinagc^ numită a L.-lor (Fapt Ap. 6, 9). 

b) Libertini, sectă eretică in seci. XIII, cari 
afectând o amilinţă şi pietate de tet mare, umblau 
reu îmbrăcaţi, al^ chiar eoli, afirmftnâ, că ei prin 
legea spirituloî sunt elioeraţi dela legea peca- 
tiuui. Despre D^eu şi suBet^ omului avean păreri 
panteiste, înveţând, că toate lucrurile din lume 
au emanat din D<}eu, în oare se vor reîntoarce; 
ci sufletul omenesc e scânteie din esenţa divină, 
ca ^ cum D^eu ar fi divisibil. Combăteau au- 
toritatea şi dieptal clernlni de a posede averi. 



- Uboasa. 

Sub denumirea L. se înţelege astăiji şi de- 
străbălat. 

Llbetbănya, (Libethen), com. mare în Ung., 
cott Zolyom, 1779 loc. (1891) Slovaci. însem- 
nate mine de fier şi fabrici, prodocend anual 
30,000 q. miiieraiu de fier, 10,000 q. fier brut ^ 
3000 q. fier turnat. Are şi mine de cupm, nicc4 
şi cobalt. In vechime L. era oraş liber r^eec. 

Libia, în timpurile vechi sub această numire 
se înţelegea întreagă Africa, mai tÂrdîu nnmaî o 

f tarte nordică a Amoei, pe cftnd centrul Afrioei 
a Herodot are numirea Ţeara Etiopilor. 

Ubitlia, Ia Bomaoii vechi ^in& plăcerii, vc- 
luptâţii şi a dorului, numindu-se şi Lubentia, 
Lubia, Lubentina. L. e ^ 4^na înmormentării 
trupurilor omenesci, 4ina morţii şi a morţilor. 
T. Tatius regele a ordonat, ca U fiecare oas de 
moarto să se pună câte un ban (lucar lAbi- 
tinoe) pentru (}ină in liduţa din tom[4ul ei, şt 
în acest mod se scia numerul morilor de presto 
an in Roma şi în alte comune. L. avea ^ o 
dumbrăvi, din care se aduceau lemnele de lipsi 
pentru îngropare. La Romani erau reuniuni pentru 
îngroparea morilor, ^ membrii se numian: £«- 
biiinarii. [Atm.] 

Ubeoedm SndL, (botan.) gen de Conifere, 
trib. Cupressinee, caractorisat prin conuri cu 
2 solzi fertili şi 2 solzi inferiori, sau şi alţi 2 su- 
periori, sterili. Are 7 specii, toate arbori cu port 
de Tbuja, ce trăiesc aproape numai c&te una în 
Chili (L. ehilensis EndI.), China (L. macrdepis 
Bentfa. et Hook.), Zelanda nouă {L. Bidwilii 
Hook.), Noua Caledooie, California, Japonia; prin 
urmare L. are astădi o arie geografică foarte 
disjuncţi. [S. Şt R.] 

Ubra, Dud de mult pond oomeroial în Spania 
şi America spanioli » 460 gr., în A^ntinia şi 
tJruguay = 459-37 gr. 
Librar, cel ce se ocupă cu comoroiol de cărţi. 
LIbrftria, profesiunea celui ce se ocupi cu 
comeroiid de cărţi, precum şi prăvălia de cărţi. 
Afacerile de L. sunt de mai multe feluri. Dacă 
o librărie cumperă manuscriptul dela autori şi-1 
tipăresce pe spesele sale ca să-l dea în formă 
de carte publicului, L. se namesce editoare. 
Librăriile de aoriirnent se ocupă numai cu vin- 
derea cărţilor primite dela editori »fi comiaiune, 
sau comandate anume. Librăria care se ocupă 
exclusiv sau aproape exclusiv cu vinderea şi 
camperarea de şi opere de artă vechi şi 
rari, se numesce antiquariat. Românii din Un- 
garia şi Transilvania au de câţiva ani câteva li- 
Drării românesui; în România mai ales străinii 
sânt librari. 

Llbraţluae, flatj balanţare, clătinare. L. lunei, 
apariţiunea şi dispariţiuoea periodici a unor 
anumite păr^ marginale ale lanei. 

Libretf (ital. libretto = cărticica), nume dat 
poemului dramatic pus, sau destinat a fi pus în 
musică. Se f^ioe mai cu samă despre textul unei 
opere. Libreiist = autor de L.-e. [T. C] 

Llbvniet bastimente ale Romanilor vechi, cu 
veli levantini şi doue rânduri de vîste. An fost 
inventato de Qiri. 

LibiniMt (Portui L.), numele latin al ora- 
şului Livorno. 

Libussa, lege&dara întomeietoare a oraşului 
Praga (7U)), lato mai tineri a lui Erok; dupi 
moartea acestuia ijunse regină a Cehilor ^ se 



Digitized by Google 



lioata — lichteoberg. 



99 



^aritâ ca ţeranul Ffemysl, devenind străbuna 
?femysli(jilor, cari an domnit în Boemia pfină 

i 1306. 

Ucsta, (Alicata), oraş cu port în prov. ital. 
î.i^nti (în StoUia), 17^78 Ioc. Export de po- 

UecHfa, (lat.) permisiune} libertate de a face 
«va. L. poeiică, nşoarS abatere gramaticală în 
tiTuroI ritmulni sau rimei poesiei. 

Licenţă, şrad universitar, t. Licenţiat. 

Lieenfăr tmpoait. Snb numirea de L. se mai 
Înţelege în Rom. şi impositol ce se pl&tesce de 
■ .mercianţii, cari exercită comercial de beuturi 
'pirtcase. Acest comerciu se exercită pe basa 
.Doi brevet de L. (permisiune), liberat de mi- 
Li-teriul finanţelor, şi din faptul că impositul ia 
:i£cere odată cn emiterea brevetului de L., i-s'a 
iit acest nume. L. este trecută printre imposi- 
t*-le directe şi se plătesce deoseoit de patentă, 
Ur este aşa de strîns leg^ de acest din armă 
jr.posit, căci în general oins plătesce L., plă- 
■jfiJM şi patenti. L. s'a înfiinţat pen^ prima 
'.'jri priD l^ea din 1 Apr. 1873. 

Lieuţiat se numesce absolventul uiei lacul - 
'3p oarecare, după ce printr'un examen annme a 
jobiodit dreptuT (licenţa) de a profesa în pablio 
> s^'iÎDţi ca specialitate a sa. Acest examen e o 
'.usdiţie de admitere în corpul didactic secundar 
ţi superior, în cele mai mnlte state europene. 
Ia România s'a adău^t, prin legea actuală a 
ÎDTeţămentulai, examenul de capacitate pentru 
eoisul secundar ; şi s'a adoptat, ca în alte state, 
^lamenol de babilitare pentm cel superior. 

Ue6>, nome, împrumutat din Fxancia, pentru 
ţimnasiul (v. ac.) saperior ţoiganisat ou 7 clase). 

lichea, (med.) morb de piele, oaracterisat prin 
Apariţia onor papale albe saa roşiefa'ce, la virf 
iir-perite cn solzi albi; aceste papule, grupate 
In cfrcuri, dispar prin exfoliaţiune şi nu pro- 
'«.;aeă mâncărime, Se deosebesce: L. scrofulo- 
jorumşi L. ruber (aconimatus şi planos); primul 
"4 tratează cu untură de peeoe, al doilea ou 
sT'îuţie de arsenic. 

Uebeiil, (botan.) lidients (germ. FlechtenJ, 
lasă de Crijptogame celulare (Eothallopbyte), 
aUtarată de Ciuperci, după alţii incorporată lor, 
-ia de alţii considerată ca independentă şi făoeud 
trt^cerea dela Ake la Gupera. In lealitate în 
< 'mposiţia unui L. întrfi doue soiuri de elemente : 
iRcle veriji sau albastre, ^ise gontdii (v. ac.), 
^'jTudite că sunt Alge ; altele incolore ce aparţin 
tlupercUor. Aşadar L. na siint decât Ciuperci 
iintre Basidiomyoeţe. dar m^ ales dintre Asco- 
n.ycete) ce trăiesc în asociaţie, în simbiosă, sau 
■•.'□Mrtia ca Alge (din cele veriji sau din cele 
lihastre); mai rar (Ruperea se comportă ca părăsit 
im de Alga ca care s'a asociat L.au un aparat ve- 
j^tAtiv sau thal foarte divers conformat: gelatinos 
: hf/meomer, saa uegelatinos şi heteromer (v. ac.), 
ic care cas e sau difus crescend sub scoarţa 
r-bijrilor, ori e ca o ooqe pe stimei (thal cru- 
-tuvu), sau 6 foliacea, on fmtioatos (v. ao.). 
't*ipi natara thalului se şi disting L. ea thal 
-Tj!,taceu, L. foliacei, L. fniticuloşi şi L. gela- 
y^-^î {s. e. CoUema, Leptogium, ş. a.). L. se 
iainulţese prin soredii, na soiu de propagule 
i -rvaaie din gonidii şi din filamente de Ciuperci, 
ţrji conidii (r. ac.), prin spori, etc. Sporii sunt 
p.duşi în ascele apiOec^or {y. ac.) sau in baside, 



după cum Ciuperca din L. e Ascomycetă sau 
Basidiomycetă. Din acest punct de vedere se 
deosebesc L. în Aacolichent, oei mai numeroşi, 
şi în Baaidioli^ni. L. sunt respăndiţi preste 
tot globul, mai numeroşi din ce îa ce dela ecuator 
spre poli, şi din cftmpii spre TÎifurile munţilor ; 
la poli şi pe creştetele pleşuve ale mun^lor ei 
sânt aproape singurii representanţi ai v^eta- 
lelor. Cresc pe substraturile cele mai variate: 
pe stânci, ziduri, scoarţa arborilor, pămint, pe 
frunze, pe alţi L. sau pe muşchi, chiar pe fier 
vechiu şi sticlă. Unii preferă stâncile de pe ţermul 
mărilor, alţii se găsesc numai pe stânci calcare, 
ori pe stânci silicioase, alţii numai pe sooar^le 
arborilor (L. saxicoli cei de pe stânci, corticoli 
pe scoarţă de arbori). ResistA mult uscăciune!, 
au crescere înceată şi durată aproape nelimitată. 
Cu timpul desagregă substratul pe care trăieso, 
şi aşa pregăteso terenul pentru alte plante mai 
superioare. Unii L. au întrebuinţări (v. C^atia. 
Ctadonia, Leeanora, BoceUa). (Pentru studiai 
aprofundat al L. Cf. Krempelhuber, Oesohîi^te 
und Litteratur der Lichenologie bis 1870, 2 toL 
Miinchen, 1867 — 72; pentru literatura mai re- 
centă, M. Fiiofstaok, Flechten in natiiriichen 
Pflanzenfam. von Engler u. Prantl, Lief. 180, 
I Teii, 1 Abt.) [8. Şt. R.l 

Lichenlna, (Cg Ht» 0()n., principiul extras din 
planta Liobenolui ^va islandes. Se presintă ca o 
massă j^umoasă fără gust şi miros. Se colorează 
Cu îod m brun sau galben. In apă rece devine 
gelatiooasă, iar în caldă se disoalvă. Cu acid 
sulfuric treoe în gtuoosă. B optico activă. £ un 
hidrat de carbon analog amidonului. [S.Af.] 

Uchanrif beuturi dulci alcoholioe, amesteoiM» 
ou diferite sucuri de poame (persed, pere, vi- 
şine, cireşe, fragi, smeură, portocale, etc.) ori 
cu extracte de plante aromatice (cafeauă, cacao, 
vanilie, etc.). L.-le cu foarte mult zahăr, groase 
ca oleul, se numesc creme (cremes). Vinuri L.^ 
sunt cele foarte tari şi mult-puţin dnld : de Tokaj, 
Malaga, Xeres, Madeira, Porto alicante, eto. 

Lichide se numesc corpurile, cari au volum 
determinat, dar nu au formă proprie, oi iau forma 
vasului în care se afiă. De corpurile solide se 
deosebesc, căci aceste au forma lor proprie, iar 
de corpurUe gazoase, căci aceste nu au nici formă 
proprie nici volmn determinat Corpurile lichide 
se mai numesc şi fiuide sau picurăeiotue. In 
vase şi reservoare mici suprafaţa apei, daci e 
liberă, în stare de echilibru formează un pUm 
orizontal, in lacuri mari şi în mări suprafaţa îi 
este curbă. 

Uchidaţiune, flat.) operaţiunea priu oare se 
limpe(Jesce, ee discurcă un patrimoniu, o avere, 
pentru a se sci la ce valoare se ridică şi din 
ce se compune. Cel însăroinat cu această ope- 
raţiune, se numesce Lichidator. Societăţile odată 
disolvate, trebuesc lichidate. Lichidatorii nu pot 
întreprinde nici o operaţiune nouă de comerciu 
şi ei pot sta în judecată sau să fie aoţionati in 
interesul lichidănt, fiind snpuşi regnlelor man- 
datului. L-, desfacerea societăţU, nu liberează pe 
asociaţi şi nu împiedecă dedaraţiaoea în stwe 
de faliment 

LIchtenberg, fost principat german, dat de Prusia 
181(5 ducelui de Coburg, cedat de acesta 1834 
Prusiei pentru o rentă anuală de 80,000 taleri. 

Liehtenberg, v. Dealul Iederii. 



Digitized by 



Google 



100 lichtenbeii 

Lldrtwberg, Qeorg CAnri^A> Rmciaii genn., 
n. 1 Iulie 1742, f 24 Febr. 1799. L. a fost pro- 
fesor Ia uniT. dio OSttiiigen, şi a făcut mai 
multe descoperiri |>e tereoul electricităţii. Aşa 
între altele au remas vestite figurile L. Aceste 
fi^ri sunt: experienţa prin care se demonstrează 
diferenţa de propaga^une a celor doue electri- 
dtăţi pe materiile reşinoase. Pentru acest scop 
vine luat un disc de reşiaă, pe a cărui supra- 
faţă se trasează cu o sferă electrisată cu electri- 
citatea negativă un desemn, iar cu o fdtă sferă 
înciroatftcQ electricitatea positivă, nnalt desemn. 
Proiectând apoi pe acest disc cu un instrument 
de soflat o smestecătoră de prafuri de minium 
şi de pucioasă, aceste doue prafuri treoend prin 
tubnl instrumentului, se electrisează unul positiv 
^ celalalt negativ. Pucioasa care o electrisată 
negativ se aşează pe curbele positive ale do- 
semnolui, iar minium pe cele electrisate negativ. 
Ceea ce e remarcabil este, că liniile galbene ale 
pucioasei presintă ramificaţiuni multiple şi di- 
vergente, iar cele roşii făcute cu minium pre- 
sintă conture unite. 

Uola, (LykiaJ, în evul vechin provincie îd Asia 
mică la ţiarmurii sudici, bogată în munţi de origine 
vulcanică (Eragoa, Masikites, acrnn Aotar-Dagh, 
Bolima, Olimp, etc). Avea însemnat comercin de 
export ţcedru, pin, platan, vin, grâu, etc.). Sub 
imperaţti romani provincie romană. Lociiitorii 
din familia indo-germană. Kemăşiţele sculpturale 
şi architectonice mărturiseso despre o înaltă 
oivilisaţîe. 

Uelnlis 8t«lo, tribun al poporului la Roma 
dela 37tt — 367 a. Cbr. împreună cu colegul seu 
Luciua BextoB presentă legi cari oglindeau ne- 
voile şi dorinţele poporului roman. Ei cereau 
ca să se restabilească cele doue consulate şi unul 
să fie ocupat de cătrâ un plebeu. Mai cereau şi 
alte reforme favorabile plebei, între cari şi legea 

Srin oare căr^le S^rbiline să nu mai fie păzite 
B doi patricieni, d de 4Qce magistraţi, dintre 
oari dnci să fie plebei. In anal SU? legile ace- 
stor doi mari b&rba^ se realisară ^ puseră capet 
luptelor dintre plebei şl patrideni. Aceste legi 
pMită numele de licinienu şi au un caracter pur 
Bodal. In 367 Sextus fu primul consul plebeu. 

[Caion.] 

LIelt, oe este permis de lege. 

Uoltâţiun6ţ operaţiunea vendării prin inter- 
mediul justiţiei. L. sau meeatul imobilelor se 
face la tribunal, unde agentul urmăritor (porta- 
reliil) cetesce publicaţiunile, condiţitmile veD<)ării, 
sudneie ce poate ave imobilul, etc. L. se face 
prin trei stngăn. Lucrul se adjudecă asupra 
aceluia, care, la ultima strigare, dft cel mai 
mare preţ. 

UomtoRioa, sapranomele grec al oraşului 
Chilia (seci. XII), probă de vecnimea ledurilor 
comerciale dintre Ored şi ţerile dela Dunăre. 

Llctar, magiun (v. ac.).^ 

LIctarI, funcţionari cari însoţiau pe magistraţii 
de frunte ai Romei şi în special pe consuli, 
purtând fascele, adecă însemnele consulare. L. 
iioeau şi slujba de călăi. [Caion.] 

Llonala Thunb., (botan.) gen de Palmieri, trib. 
Coryphee, cu vr'o 30 specii, arbuşti cu frunze 
flabelate, ou flori uneori foarte mari comparativ 
cu oale OB siint de obiodu la Palmieri, cu fruct 
o baoă drapacee. Speciile sale trăiesc în Asia orien- 



; — liebîg. 

taU tropicală, Uaiaesia, (Joiana nouă. Australia 
boreală: aşa e Cetemca Mtq. din îosnlele Ce- 
lebes; L. tiegans Blume din Sumatra; L. Bw»- 
phii Blume din Holuooe, ş. a. (S. Şt R] 

Ucnn, V, Lykuig. 

LiCflriolu, com. rur. în Romftnia, j. Ooij, ca 

1222 loc. (Dicţ. geogr. 1892). 

LICHrlclyl, (LampyHs no^Uuca L.), un însect 
din fam. Lainpyridelor, are antene de forma firelor, 
corpul întins, moale. La partea dinderet jos a 
abdomenului organe de iluminat (fosforescenţă). 
Coloarea brună, aripile negre. Lungimea bărbă- 
tuşului 10 mm., a femeinşiî 12 — 16 mm. 6boar& 
rar, stă de obiceiu ^n iarbă. Se află în Bo- 
mânia, Transilvania, Ungaria, Italia şi alte (cri 
ale Europei, Altă specie mai este: LampyHs 
aplendidida. 

LldlSt (L^dia), provincie antică la termurii 
vestici ai Asiei mici, la sud de Hysia, cu bogate 
mine de aur. CapitaJa Sardea. Lidienii au in- 
ventat boiangeria, metalurgia, eto. In antichitate 
regat putermo sub domnia 8iaadoni(}ilor şi Hei^ 
mna()ilor. Ultimol învins şi supos (546 
a. Chr.) Persiei. 

LIda, (ital., plural UdiJ, ţermuri; deosebi fâ- 
şiile de păment cari despart lagunele de oătră 
mare. In acest înţeles L. a devenit termin 
technic geografic. Pe Ij, din preajma Veneţiei 
se afiă stabiliment balnear 

Lleber, fVafHMc,jpublidst şi savant american, 
n. 18 Martie 1800 in Berlin, ţ 2 Oct 1872 în 
Kew-York. A luat parte la asediul cetăţii Namur 
(20 Iunie 1B15) şi în lupta dela Waterioo 
(5—6 Iulie 1815). Ca universitar în Berlin a 
fost arestat pentru agitaţiuni demagogice, iar în 
Halle şi lena stătea sub supraveghiare poliţie- 
nească. Trecut în America (1827), publica »Enci- 
olopedia Americana*, 1835 prof. de istorie şî 
sdmţele de stat din Columbia, iar dela IBSiS 
în New-Tork. Ser.: «Folitical ethics* (2 voL), 
■Civil liberty and selfgouvernment^ eta 

LlebfraHenniloh, renumit vin de Rin, extras 
din struguri risling, tramin şi silvan de pe te- 
ritor ca. 3Vs ha. din jurul Inserioei Bf. Haria 
(Kirche unserer lieben Frau) din Worros. L. 
veritabil nu se exportează; cele din comerda 
sunt vinuri comune de Rin, ca eticheta L. 

Lieblfl, Ittttua, celebru chimist german, n. 
12 Maiu 1803 în Darmstadt, f 1873 în Miiuchen ; 
studiă mai ântăiu farmada, apoi chimia în Bonn 
şi Erlangen, şi în fine la Paris în laboratorul 
lui Cray-Lossac. La întoarcere fu numit praf. la 
univ. din Giessen 1826. înfiinţa primul laborator 
de chimie, la care se pregătiră o întrebă pleiadă 
de chimişti germani şt stnuni, ca Frankland, 
Fresenius, (îerhardt, Hoffmano, Kopp, Streoker, 
WilliamsoD, Wîiftz, etc. In 1860 fu ohiemat ca 
profesor în Miinohen, unde fu şt numit pre- 
şedinte al academiei de sciinţe şi director al 
museului sciinţific. El dete o mare desvoltare 
chimiei, ridicându-o la rangul de sciinţă, iar nu 
numai la acela al unei arte de experimentare. 
Numeroasele sale lucrăii denota un vast spirit de 
in^'estigaţiuni, a căror înrîurire s'a simţit cu 
deosebire îo domeniul chimiei, fisiologiei şi a^ri- 
culturei. Printre prinuîpalele scrieri numerâm: 
Analisa elementară organică j Chimia în agri- 
cultură şi fiaiologie; Chimia organică în fisiologie 
şi patologie; Chimia farmaceutioă; Analele de 



Digitized by Google 



tiebkneclit — tiga sohmalkadioK. 



101 



chimie şi farmacie, 1832; Scrisori chimice, 1878. 
Lucrările importante sunt: ConBideraţiaiii asupra 
teoiiei radicalelor; Despre cianuri şi ^licaţia lor 
în galvauoplastie \ Argintarea prin ajutorul alde- 
hidei etilice. Importanţa ingrişămintelorpeotru 
agricalturfc; Preparaţia extractului de câine; 
Fabricaiva fericiaDiimlai de potasiu; întrebuin- 
ţarea acidului pirogalic în fotografie. Descoperi 
addul hipuriCf kreatinina şi fii cei diutfiiu care 
prepara in mod artificial base oi^anice, eto. etc. 

LiebkBecM, Wiihelm, socialist gerra., n. 1826 
ÎD Oiessen, închis şi apoi exilat pentru partici- 
parea la revolte; 186::! reîntors în Germania, 
editează : tDemokr. "Wochenblatt» şi »V'orw&rts«, 
oi:gannI uvrierilor germani, al căror conducător 
a fost L. închis du repeţite ori pentru delicte 
politîf». Dela 1B74 membru al Reichstag-uloi. 
t 1900. 

Uebr^eli, MaUdas Eugen Oskar, medic germ., 
n. lKj9 ÎQ K&nigsbei^; uela 1872 prof. de far- 
macologie şi director al institutului farmacologic 
din Berlin. L. a publicat o mulţime de studii 
din domeniul specialitiţii sale; dela 1887 redi- 
gează revista «Therapeutische Monatshefte*. 

Uecbtewteln, ducat între Vorarlberg şi caD- 
toanele Graabiinden şi St. Gallen, 159 km*., loc. 
ca. 9500. Capitala Vadoz; riu principal e Rmol; 
climă moderată, ocupata poporaţiunii agricul- 
tura, viticultura şi economia de vite. F&ai Ia 
1886 apar^nea la federaţia germană, avend să 
deie 55 solda^. Dela 1880 nu ^larţine nici 
Oemuuiîn nioi Aostriei. Parlamentul e compus 
din 15 membri sub presidenta duoeliu, se în- 
truneace odată pe an în Vaduz. A.utoritatea supr. 
administrativă e cancelaria de curte a ducelui 
in Viena. In chestiuni judiciare forul apelativ 
e tribunalul din Innsbruck; afacerile de postă 
Ia administrează Austria. Armată nu are. Popo- 
raţia na plătesce contribaţie. 23 Febr. 1899 şi-a 
serbat iubileul de 200 (mi dela existenţa sa ca 
ducat L. Familia L. îşi derivă originea dela 
Hang, iar arborele genealogic se întinde, fără 
întreruperu, iwaă la Henric I, proprietarul ce- 
tăţii NicolsbuiK (-f; ca. 1260). 

Mulţi membri dia famiha L. au servit ca ge- 
nerai în armata Austriei, luptftnd în numeroa- 
sele ei resboaie după vremuri; totre aceştia 
loMÎf VeneiOav^ii. 19 Aug. 1696, flOFebr. 1772), 
a li^)tat alăturea cu Eagen de Savoya contra 
TuToilor în Ungaria ; loan losif (n. 26 Iun. 1760, 
-f- 24 Apr. 1836), în luptele contra Iui Napoleon 
s'a distins deosebi Ia Aosterlitz. Wagram, Regens- 
barft, Aspem, etc. Ei a subscris pacea dela Fojon 
(26 Dec. 1805); Frandac loachim (n. 25 Febr. 
IM02, j- 1 Apr. 1887), a luat parte sub 'Windisch- 
grStz IU resboiul pentru sufocarea revoluţiunii 
maghiare, etc. Dintre membrii în viaţă: L. 
Aioitiu (n. 18 Nov. 1846), după Lue^r e cel 
□uâ intreind conduoetor al purtidulm creştin- 
social (antisemit) din Austria; e bun orator şi 
polemist de fortfi. L. MiuMfj dela 2 luUe 1896 
e suprem mareţal de curte al împendnlui Fran- 
dsc losif I. 

U^ge, numirea franc, a oiaţ ului L&ttich (v. ac). 

LIsgBitz, 1) L., district prus. între Boemia şi 
Saxonia, 13,608 km«. cu 1.067,243 loc. (1895). 
2) L., capitala districtului L., cu 51,518 Ioc. 
Numeroase fabrice şi institaţiuni culturale ; mo- 
Domeatiil Ini Fnderic otA. Hue şi al ostaşilor 



căduţi 1870—71. La L- a fost bătut generalul 
CoUoredo (13 Maia 1634) şi generalul Laudon 
(15 Aug. 1760). 3) Prineua de L., soţia mo^;a- 
natică a r^Iui prus. Frideric Wilhulm III, con- 
tesă Harracb, f 5 Iunie 1873 în Hombn^. 
Ues, V. Splina. 

UMtarla, o formă de dîareă, în care evacua- 
ţiunile intestinale conţin alimente nedigerate. 

[V. I.] 

Llesol) com. rur. in Bom., j. TecQciu, formată 
din 2 căt. : L. şi Şerbănesci, cu 3763 loc. (Dicţ. 
geogr. 1897), can se ocupă cu agricultura; are 
3 biserici şi 3 şcoale. Com. e st^bătată de şo- 
seaua caţională Tecuciu-Galaţi şi de calea ferată. 

LIeue, {f rc. pron. lio) sau mii franc, ă 2284'2 toise 
franceze — 4451'9 m. sau V» aequatorgrad. 

Liftă, (lîtfă), numire dată străinuor năvălitori 
ia ţerile rom^e = cumplit, selbatec, uneori şi 
venetic. Ocură des în poesiile poporale din Ro- 
mânia şi la Alexandri. 

Liţa, itaUenesce alianţă (v. ac.), Ie^tui*ă. Cele 
mai însemnate în istorie sunt: L. binelui public 
făcută de nobilii francezi contra regelui Lu- 
dovic XI 1465; L. sfântă făcută contra lui Lu- 
dovic XII, regele Franciei şi a lui Maximilian ly 
împeratul G^maniei de cătră Ferdinand (cato- 
licul i-egele Spaniei, de papa luliu II (de aceea 
sfântă), de Veneţia şi Anglia- L. eaiolică sau 
gfântă făcută de prinţii catolici (1538) spre a 
se apera contra alianţei dela Schmalkalden ; L. 
sfântă făcută de oatolioii din Francia contra 
Hughenoţilor 1585; £. catolică făcută 1609 de 
prinţii catolici oontia protestanţilor. 

Liga pentrv unitatea etUturală a BomânUor, 
societate înfiinţată 1891 în Bucuresci; are sec- 
ţiuni în toate oraşele României. Pftnă la 1899 
a editat o revistă pol. lit. sub titlul: »£dga 
Eotnână.* 

Liga patrlsţllor, societ. franceză, înfiinţată de 
Deroulede după resboiul din 1870—71, pentru 
a prop^a între Francezi idea de revanşă şi a 
recuceririi provinciilor Alsaţia-Lorena. 1888 a 
luat numirea >Uniou patriotique de Francec 1889 
desfiinţată. 

Liga sohaalkaldică, s a stipulat în Dec. 1630 
într*o adunare ţinută in oraşul Sohmalţalden^ 
definitiv s'a încheiat însă numu în 1531 în alttt 
adunare tot în acest oraş. Membrii L. s, au fost 
principii, conţii şi oraşele de confesiunea pro- 
testantă, sub conducerea principelui loan Fri- 
deric I, fiul princ. de Saxonia, şi a landgrafului 
Filîp de Hessa; scopul L. a fost aperarea pro- 
; testantismului contra împeratulai Caro\ V. L. 
s'a încheiat la început pe un termîti de şese ani, 
dar mai târ4ia s'a reînoit pe alti 10 ani. în- 
cordarea între partidul catolic şi cel protestant 
a devenit din ce în ce mai ameninţătoare, iar re- 
fusând unii principii protestanţi a trimite repre- 
senttuiţi la concîhul din Trident, a enwt resboin 
formal (1546) între L. s. şi împerattu Canri T. 
Protestwitii erau la începutul resboiului în po- 
nţione norocoasă faţă de armata împărătească, 
dar auimosttăţile între cei doi capî, i-a împie- 
decat a ataca pe duşman şi au lăsat să treacă 
cea mai bună ooasiune. In acel restimp împăratul 
şi-a ados armată din Italia şi Olanda, a bătut la 
Muhlbei^ (1547) pe loan Frideric, liAndu-I pri- 
sonier, silind apoi pe landgraful Filip a capitula 
şi a se p.reda. Frin aceasta s'a desfiinţat şi L. s. 



Digitized by Google 



102 ligamente — 

UgUWiito, tesat alb şi fibros, oare anesoe 
oasefe sau viscerele; au formă de bande (făşii) 
iau oapBule (la articulaţii). Ău rol important îq 
chirurgia luxatiilor (Bcrintitarilor). 

Llgiridls Paisie {PanteUmon), înveţat dascăl 
grecesc, originar din Hios şi studiat prin Italia, 
care da lec^, dimpreună cu un alt conaţional 
Ignaţîe Fetriţ, la şcoala greşească diu Tîrgovişte. 
A ajutat dimpreună cu acest ieromonach P»triţ, 
Im Dionisie (Daniil) Panoniaual la traducerea >de 
pre limba elinească pre limba proastă romfinească* 
a Pravilei cei mari sau Imireptair*a Urni a lui 
Matein Basarab (1652). După detronarea Lupuloi- 
Vodă a treont în Moldova şi în 1655 e mare 
dascăl la şcoala din Iaşi. 

Llgitm, ţmusică), semn de notaţiune, o linie 
onrbă, de o intreboioţare dublă: 1) cuprin^end 
mai multe note, ne spune că atacul acelor note 
să se facă liniştit, păzenJ cu rigoare valoarea 
lor indicata, şi nepărăsind pe uua decât drept 
în momentul atacului celei următoare. 2) Pusă 
deasupra a doue note de pe acelaşi grad. su- 
primă atacul notei a doua, care nu mai e decfit 
ca o prelungire a celei diDtăiu. L. in cootra- 
pnDotoI modem e sinonim ca sincopă. In vecliia 
ranaioă proporţională, L. (lat: li ga tur) se na- 
miau grupuri de sunete representate prin figuri 
de note complexe. In faotura iustramentală se 
dă In special numele de L. la o specie de dublu 
inelf ou şuruburi, care menţine ancia clametei 
şi a saxofonului. [T. C] 

Ugatura, (med.) oprirea unei emoragii prin 
legarea vasului sanguinifer, fie în partea lesio- 
nată a vasului fie în continuitatea lui. 

Llgne. (pron Lini), famihe veche belgiaaă, diu 
oare: Catol loaif, duce de L., (n. 1735 în Bru- 
xella, t 1814), intrat în armata austriacă, s'a 
distins în numeroase lupte sub Laudon. A fost 
de multe ori trimis în misiuni diplomatice la 
FetersbttiK- Era om deştept, bun scriitor şi mare 
curteaan. Intre scrierile lui se află şi despre res- 
boaiele Iui Rabutin (y. ac.) în Uagaria. Jiugen 
JLamoralf duce de L., de Amblise şi Epinoy, 
grand spaniol, n. 1804. După desfacerea Belgiei 
de oătră Olanda, erau să-1 candideze la tron, dar 
a refusat. 1842—48 ministru plenipotenţiar la 
Paris, 1852 president al senatului. t2UMaiu 1880. 

Llgalia, lAgnoea, (bot.) v. Lemn. 

LIgHit, cărbune fosil, la care se mai vede 
Structura lemnului; se găsesce şi în trunchiuri 
întregi. Cf. art Cărbune. 

Ugrolna, un product lichid volatil, obţinut între 
temperatura ISO'—ISO', dela destUaţia petro- 
leului. ^ întrebuinţat în technică din causa 
marei sale volatilităţi ca gai aerian la luminat, 
apoi ca mediu disolvant pentru diferite sub- 
stanţa organice. [8. U.] 

Ugili, (botan.) formaţiune apendiculară, de 
obiceiu ca o mică lamă, ce se observă la frunzele 
Oramineelor între limb şi teacă; la frunzele de 
Isoetes şi Selaginetla; la petalele de Sitene, 
Narcissua, ş. a., unde formează ooronula (para- 
corola). 

Ugalirla Cass., (botan.) secţiune din genul 
Senecio L. (v. ac.). 

LlgMrit. Alfonto Ifaria de L., sfftnt, n. 1693 
£n o nobilă familie neapolitană, fost advocat, 
în 1726 a frot sfinţit întră preot. L. a fundat 
congregaţiunea Bedemptoriştilor (v. ac.), 17(i2 



Lifca^Erbava. 

numit episcop de S. Agata dei Ooti în regatul 
neapolîtan, 1775 s'a retras în mănăstirea E^- 
demptoriştilor fundată de diiisul. f 1787 ; l&ii 
a fost cacoiiisat ca sfânt. Ser.: Teolo^a moralii, 
apărută mai ftntăiu la 1748, >Homo apostolicu3<,et(;. 

[Dr. Is. Marcu.] 

Ligiira, instrument mn<i foarte vechio, res- 
pândit deja de prin seci. X în toate ţerite Eu- 
ropei sub diferite nume (Harmonie, S^mphonie, 
Vielle in Francia, Sambaca, Ohirouda, Lira rustica, 
tedesca sau pagana. Viola da orbo, Stampella 
în Italia, Drebleyer, Bauernleyer, Betierleyor 
in Oermauia, Hurdygurdy în Anglia, ş. a.). In 
general e formată dintr'o ladă de resonanţă, latâ 
ca a chitarei sau bombată ca a cobzei, pe care 
suut întinse mai multe coarde ce pot fi puse în 
vibraţiune prin frecarea cu o roatâ-arcuş miş- 
cată de o manivelă. Unele coarde vibrează liber, 
dâud o specie de pedală, ca sonul cimpoiului, iar 
altele pnn ajutorul unei specii de claviaturi, care 
le variază lungimea, pot da diferite sunete. 
A trecut prin diferite perioade de favoare şi de- 
cadenţă. [T. C] 

LlgarlSf regiune nordică a Italiei aotioe, cu- 
prinzi între Gallia şi Etruria, coaţinend toate 

Srovinciile situate la nordul golfului de Oenua. 
'raşe prindpale: Oenoa, Augusta laurinorum, 
Veturium, Lucus Bormani, Honoeeus, Dertona 
şi altele. (Caiun.] 

Liguria, republica, numele republicei geno- 
veze, conform pactului încheiat cu Napoleon la 
1797, sub gavem democratio. 1805 anexată la 
Francia. 

Llgnstrun L., (botan.) gen din familia Olea- 
ceelor, tribul Oleineae, cuprinde tufe sau mici 
arbori ^labrii şi are vr'o 25 de specii, respăn- 
dite pnn Europa, Asia şi Australia. In părţile 
noastre cre.sce prin tufişuri, crânguri şi pe mar- 
ginea pădurilor Ii. vulgare L., numit de poporul 
nostru Măliniţă, Mălin negru. Lemn 
cănesc, Lemnul ofinelui. Această specie 
se cultivă ca plantă decorativă mai cu sama 
pentru garduri vii. [Z. C. P.J 

Li-Hang-Clang, om de stat chinez, n. 1823 îo 
satul Hveilong din provincia Anhuei. Primul 
fapt prin care a atras asupra-şi atenţiunea curţii, 
a fost sufocarea rescoalei Taiping din provincia 
Nganhui în 1853. Secretar al guvernatorului su- 
prem Ceng-Kuo Fan, judecător suprem în pro- 
vincia C^-Kiang, apoi guvernator al provinciei 
Eiangsu. Sufo<ând şi aici revoluţia, împeratd 
pe lângă alte distincţiuni îi dă rangul de nobil 
ereditar. Cel inai mare diplomat al Chinei, se 
ridică pfină la rangul de vicere^, e încredinţat 
cu cele mai dificile misiuni diplomatice; el a 
condus tratativele păcii dela Simonoseld (res- 
boiul japan-chinez). In conflictul chinez-european 
pentru masacrarea creştinilor şi asasinarea con- 
sulului german baron £etteler (I90U), L. a fost 
singurul vice-rege, care nu s'a asociat boxerilor 
şi nu a mobilisat contra trupebr europene, lu- 
crând pentru aplanarea conflictului pe oale 
pacinică. 

Lika-Krbava, comitat în Croaţia-Slavoaia. măr- 
ginaş cu Bo8nia,Dalmaţiaşi Adriatica; 621 1 -48 km*., 
190,978 Ioc. (1891) Croaţi, Şerbi, Germani (IOC) 
şi Maghiari (15). Ţinuturi muntoase şi în mare 
parte neroditoare, cu cea mai pregnantă carac- 
teristică a Earstului. Bînrile se pierd printre 



Digitized by Google 



lila- 

mnn^ făitt a li-se cttnoasce locul unde se varsă 
ÎD mare, astfel Ijka, OaAka, ObSeniţa, Rîdiţe şi 
Krbava; are 13 lacuri ca frumoase cascade. Ma- 
joritatea locoitorilor se ocapă on agricaltara. Cel 
mai anidfabet comitat dia ţerile coroanei an- 
Kare: 78-3«/« analfabeţi şi 94'3«/o analfalbete. 
Gsţntala Gospift. 

Ula, o coloare compnsă din rSaSt şi roşa. 

Uiao, (zool.) cf. art. Chiroptera. 

Liliac, numele popular al plantei Syringa vol- 
ga ris L. (v. ac.)- 

lĂHac de munte, (botan^ numele popular at 
arbostului Alaus viridis DC. (v. ao.). 

Llllaces, (botan.) familie de Honocotiledonate, 
destul de naturali, cupriDiJend plante mai des 
ierboase, ori perene sau arbuşti, mai rar arbori ; 
tulpina aeriană erectă sau căţărătoare, fninzoasă 
ori fără frunze ; tnlpiua subterană e un ibizom 
sau o ceapă (balb.); florile ermafrodite, homoobla- 
mydee, mai w hetezoohiamydee} franzele pe- 
riau tnlai mu des 6, libere sau unite; stamioe 6 
în 2 verticile de cftte 3; ovar cu 3 logi (şi 
ca 2, 4, 5) super saa iufer, cu placentaţie axilă; 
fruct divers, bacă, capsulă, eto. Cuprinde preete 
2000 specii respfiodite şi în re^unile tropicale, 
^ în cele temperate, ireci şi alpine ale globului. 
Se divide în mai multe subfamilii, acestea ca 
mai multe triburi; meuţioDăm următoarele sub- 
familii: MelatUhoidee cu genuri mai însem- 
nate Veratrvm, Colehieutn (v. ac), Bulboco- 
diurn (v. ac); Asţhodeloidee, eec. Aaţhodelus 
(v. ac.), Antiierieum, HemaroceXU» (v. ac.), Aloi 
(v. ac); AUioidee, gen. Agapanthus (v. ac). 
Oagea (v. ao.), AUium (v. ac); LUioidee, gen. 
Littum ty. ac), l^ritillaria (v. ac), Erywro- 
iHMm (v. ac), TulwOf SciOa, Omiihogalum, 
Hyaeinthu$(v. ac), MuM:ari;Dracenoideefgsa. : 
JJasţflirion fv. ac), CordjfUne (v. ac), Dracaena 
(r. ac), Tueea; Asparagoidee, gen. A^ragu» 
(V. ac), Btueua, Majanthemum, Potypmtattm, 
Convailaria (v. ac). Paris; Smilacoidee, gen. 
Smiiax. [S. Şt. R.] 

Ulie sau Crin, numele vulgar al plantei Li- 
liom Martagon L. (v. ac). 

Uniflore, (botanO serie de Monocofiledonate, 
caracterisată prin flori bomoiochlamydee pe tipul 3 
(2 verticile de 3 tepale, 2 verticile de 3 stamine, 
3 cârpele), dar ^ pe tipal 4; semSnţa are al- 
boraen cărnos sau comoe. Aci întră familiile: 
Juneaceer LiHacee, Amarytlidaeee, Dio$eoriacee, 
Iridaeee, ş. a. 

Lfiipiit, ţeara piticilor, Itftjmtom » piticii. Cu- 
noscuţi din romanul «Călătoriile lui Galliverc al 
lui lonathaa Strift (1726). 

Llilth, fovr.J după tradiţia rabin, femeia primă 
a Iui Adam, creată deodată cu dînsol. Trăia apoi 
ca strigoaie seducătoare. 

LUIan Toum , (botan.) gen din familia Li- 
Hacee, trib. Tulipee, cuprinde plante ierboase, 
florile an un periant oampanulat; stamine cu 
an te re lineare, doraiftxe; aro vr'o 60 specii de 
prin regiunile tempmate nordice. Ptîn Eurom 
eresce L. eandiâum L, L. Matiagmi L, L. 
Imtbiferum L., L. Aakedotiieum L. fmL. al' 
bameum Griseb.), etc Cele dintâin doue specii 
cresc şi pe la noi, prima cultivată prin grădini 
pentru florile sale albe, simbolul curăţeniei tru- 
peşei şi al candoarei, numită de popor Crin 
alb} Lilie albă; a^aa ţreBoe Bpontaneaprin 



Limba. 103 

crângurile dela marginea pădurilor, se cultivă 
pentru florile sale frumoase cărămiijii, pătate 
cu violet, galben şi purpuriu, şi e numită popular 
Cric, Lilie, Aiu de pădure. Bulbii de L. 
eandidutn L s^aa folosit altădată contra hy- 
dropsiei ; w}i se flerb în aţă sau lapte şi se uo 
cataplasme emoliento cu ei, căci conţin muci- 
lagiu. Florile sale aa miros plăcut, pătrunzător, 
dar vătămător dauft se ţn m odăi unde locuim. 
Din ele se scotea altădată o l^>ă folosită ca an 
calmant [S. Şt R] 

Lllle, (olaod. Byaael), oraş francez, capitala 
depărtam. Nord, cetate important^ 160,966 loc 
(1891); cetatea are 7 forturi, citadela e un cw> 
de operă; universitate, academie de musică, 
mnseu de arte şi de sciinţele naturale; însem- 
nată industrie textilă, oomerciu, grădinărit de 
legume şi flori. 

LUvUUtB, IMibaeum, în evul vechiu promontor 
fortiont în Sicilia, cu rol însemnat în multe 
resboaie. Carthaginezii ţineau gamisoaaă de 
20,000. Fortul a susţinat (250) cu snooes aaedial 
Romanilor şi namai după încheierea {^i a 
trecut în posesia lor. Sub Romani era residenţa 
unuia dintre qnaestorii Sioiliei. Marsala de acum 
e zidită între murii sadici ai veohiului oraş. 

Lim, afluent pe dreapta al rîului Drica, isvo- 
resce din munţii Zljeb la graniţa muntenegrină, 
avend ours nord-vestic pe întindere deca.2(X)km. 
ou basin de 6625 km*. Valea Limului, partea 
la vest a Novibazarului, conform contractului 
dela Berlin, e ocupată de trupe aastro-ungare 
şi tarcesoi; staţiuni princîpide: Hevlje, Prilwj 
şi Priepolje. 

Lima, 1) L., capitala departunentoloi cu acelaş 
nume şi a repablicei Peru în America sadică, 
întemeiată de FraaciscPizarro( 1^35) ; 103,5S(I loc. 
(1890), numeroase iostituţiani culturale, între 
cari universitatea, îotomeiată de Carol V (1551), 
67 biserit^ şi capele (cea mai însemnată cate- 
drala cu o «Yeronică* de Murillo), 33 parcuri şi 
promenătţi, statua equestră, de bronz, a Uber- 
tadonilui şi statua de marmoră a lut Columb. 
1746 outremuF de păment, în care au perit 
5000 oameni. 2) L., oraş în statal Ohio, ca 
15,981 toc (1890); fabrică de vagoane, hârtie^ 
dinamită, maşini şi rafinerie de petroleu. 

Llaan, v. Port 

Umax, melc (v. ac). 

Ltnb, (teoL dogm.) locul în oare se deţin dupX 
moarto sofletele acelor oameoi, cari, ftră vina 
lor peisonală sânt lipsiţi de fericirea suprana* 
tnrată, de a vede pe D^eu faţă la faţă în ceriu. 
Aşa au fost patriarchii şi toţi drepţii înainte de 
venirea Iui Christos ; Ia aceste suflete s'a coborît 
sufletul lui Cbristos, pe când îi zăcea trupul în mor- 
mânt (Evr. 1 1, 39 ; 8, 9). Acest L. (Umbus patnun) 
a încetat cu înălţarea lui Cbristos la ceriu. £1 
se numesce în 8f. Ser. şi: » Sinul lui Ariratn*. 
In L. (limbus puerorum) ajung sufletele pron- 
oilor, cari mor uebotozaţi înainte de a fi. ajuns 
la anii priceperii, fiind ei întinaţi numai cu pă- 
catul oru^nai. [i — m.] 

Linb, (botan.) lamina, partea Iată a frunzei, se- 
palului, petalului şi a tuturor felurilor de frunze. 

Unibai exprimarea gândirilor prin sunete ar- 
ticutote; în înţeles special sistem de combina- 
ţiani fonetice de care se servesoe un popor 
pentru acwt scop. După structura lor gramati- 



Digitized by Google 



— limbaj. 



104 Limba - 

cală, limbile se împart in trei clase prindpale: 
limbi «M»MMiZaMi» san itolante, la cari combi- 
naţinnile fonetice elementare (rădăcinile) remio 
neschimbate şi raportările gramaticale se exprimă 
prin aşezarea şi gruparea rădăcinilor în propo- 
siţie ; limbi aglutinante, cari posed done categorii 
de rădicini, rădăcini cari exprimă ideile şi ră- 
dăcini cari arată raportuiile gramaticale şi se 
alipesc (se sagluticează*) la cele dintâiu; şi limbi 
cu flexiune, la cari combinaţiunile fonetice (cu- 
vintele) sunt variabile şi exprimă şi idei şi ra- 
porturi la nn loc, ca aiatorol anei schimbări a 
sonetelor mediane (eogi. mau, om, men, oameni) 
aaa finale (rom. umbltt, uaUfli, uaMă, eto.). 
C3asa dintâin coprinde limba chinezi şi nnele 
idiome din Indo-China, a doua limbile oralo- 
altaice, precum şi limbile autochtone din Africa 
şi America, a treia familiile limbilor iudo-europene 
şi semitice. Ijmbile se află într'o evoluţiune con- 
tinuă şi, diferen^iodu-se în timp şi spaţiu, dau 
nascere la varietăţi de limbi, numite limbi-fice 
în raport cu idiomul din care au ieşit (limba- 
mumă) şi limbi-surori în raporturile lor reciproce, 
toate Ia un loc formând o familie de limbi. X}e 
aici se expUcă marele oumer al limbilor, care, 
chiar dacă ne restringem ta limbile rii şi facem, 
abstracţie dela nennmeratele lor dialecte şi sub- 
dialecte, totnşi se urcă Ia vr'o mie. 

Clasificarea limbilor după relaţionile de înru- 
dire 08 exista intre ele, ne dft unnătoarele fa- 
milii şi grupe: 

L Famila, indo-chinuă: chineza, siameza, bir- 
mana, tibetana şi limbile din Himalma. 

U. Familia malaao-poUnenană: grupul ma- 
laez, melanesian şi poUnesian. 

IIL Limbile Drawida, voibite în India do sad: 
Telngu, Tamil, Canaresa, etc. 

IV. Familia uralo-aUaică sau turaniană, cu- 
prin<}end cinci grupe : grupul 6no<ugric, cu fineza, 
estnîcaf lapona, maghiara, eto.; grupul samoied, 
turc, moDgoUc şi tongus. 

T. limbile Amti* din Africa de sud. 

VT. Familia hamUo-am,it&, ca grupul hamitic, 
care cuprinde limbile Berber (Africa de nord), 
limbile etiopice şi vechia egipteană ou fica sa 
copta, şi gropul semitic, onprin(Jâad asiriana, 
batnlonioa, ebraica, feniciană, limbile aramee, 
araba, etc. 

Tll. Familia ariană sau indo-europeană, se 
împarte în noue grupe, şi anume : grupai indian, 
ca sanscrita, pracrita. Pali, Hindi, Sindi, limba 
Ţiganilor, etc. ; grupai iranian, cu Zend, vechia 
persană a inscripţiilor cuneiforme, Pehlewi, etc; 
armeoMo.; grupul grtc, cu elina şi greaca mo- 
demA; woaMMi; gmpnl itaUc, cu latina şi lim- 
bile romanice ieşito diotr'însa, timbra şi osca; 
grupul oeUte^ ou chimrica şi bretona, oomica 
şi f^lioa; ţ^rapnl lefo-slov, ou vechia prusianfl, 
lituaniana şi letona de o parte, bulgai'a, rusa, 
aerbo-croata, ceha, polona, dialectal bisericesc 
(vechia bulgară sau slovenă), etc. de alta; în 
fiue grupul germanie, care se subîmparte în 
ramura estică ou limba gotică, ramura nordică 
ca suedo-daneza şi norvego-islandeza, şi ramura 
vestică, cu germana de sas (Hochdeuttich), ger- 
mana de jos (Plattdeatsch), olandeza, flamanda 
şi engleza. [Ti.] 

UHţWţO massă cărnoasa, fixată prin muşchi de 
osul hioid şi maxilaml inferior, a cărei basă e ai- 



toatS la partea poaterioară şi al oirei vîrf e la cps 
anterioară; ea are o suprafaţă si^»erioar&, uns 
inferioară ^ doue mai^ini. Massa musunlara a 
L,, compusă din muşchiul liiigual, e acoperită Is 
suprafaţă de mucoasa, al cărei epitelia e petvi- 
mentos stratoGat; mucoasa e oaraoterisată prin 
conţinutul papilelor, cari s'int de 4 feluri : ealici- 
forme, fongiforme, fiiiforme şi hemisferice. I'a- 
pileie caliciforme conţin corpuacuUU gustative^ 
in cari se termină rainificaţiuaile nervilor glo-so- 
faringian şi tingual ; cu aceste oorpuscule se face 
perceptiunea gustului priu nervul gloso-farinfrian, 
pe când nervul lingual e pentru percepţiuuea 
tactilă, ijub chorionâ mncoaaei snnt situate nu- 
meroase glande salivare mioi şi foliouli închişi. 
De limbă se inserează mai mulţi muselii : ^ito- 
gloB, hyo-gloa şi genio-^los, etc. Arteria limbei 
este : linguala, oaie provme dela carotida externă ; 
vina are acelaşi nume; vasele limfatice sunt 
foarte numeroase. L. este organul gustului, ea are 
un rol în fonaţiune şi masticaţiune. [V. I.] 

Limba boiiul, numele popular al plantei An- 
chusa offîcinatis L. (v. ac). 

Limba broascel, numele românesc al plantoi 
Alisflia Plantago L. (v. ac.). 

LlMba eeriwlul, Limba veci$m sau Năvalnic, 
namirile romftnesci ale plantei Scolopendriuni 
ofiioinarum 8w. (v. ac). 

UMbaglii, graiu (v. ac.). 

LInbariţii t. Umba broascei şi Alisma. 

LInbrIe, Âscaria, vierme intestinal din ordinul 
K»matoidelor, familia Ascaridelor; gura limitaţii 
cu 3 baze (1 mediana dorsală; 2 laterale). Băr- 
batul este mai mic ca femeia, şi coada sa puţin 
recurbată; prove4ut cu 2 spicule ventrale. Fe- 
meia are coada mai lungă şi mai dreaptă. L.. 
cuprinde mai multe specii, una din cele mai 
principale este Ascaris lumbricoides, cel mai 
comun părăsit la om, trăiesce în intestinul subţi re, 
mai cu deosebire Ia copii. Bărbatul esttt luog' de 
15 — 17 cm., femeia de 20—25 cm. OueJe sunt 
elij>8oide, deavoltarea se faoe în apă sau în pâ- 
ment umed- L. se capetă daca se bea apă nefil- 
trati, care are oue de L. saudacă se măidn că salată 
sau alte legume, cari an fost stropite cu apă 
murdară. Se poate ca cineva să aibă L. fără ca 
să aibă cunosciuţă de presenţa lor, alte ori din 
contră dau loc la diferite accidente: oonvutsiuni, 
congestiuni cerebrale, scoborîre de temperatură, 
uneori chiar oprire de respiraţinue, care poate 
provoca moartea, dacă nu se intervine la timp ; 
se semnalează accidente hysteriforme, paraiîsie, 
pseudo-menengită, turburări intelectuale grave şi 
chiar moarte subită. Contra L.-ior se prescrie 
ou succes: santonina, calomel, semen, eto. {Ct. 
R. Blanchard, Zoologie mMioi^e. Paris, 1889. 
Pentru caşuri mai deosebite în România : Dr. V. 
Immerwol, (?ontribution ă l'etnde de l'etiolog^e 
des abces vermineux, Revue des maladies de 
L'enfance, Paris, şi Y. C. Bimitriu, Considera- 
ţiuni asupra Helmintbiasei, tesă de doctorat dela 
faoult de medicină din laşi.) [Dr. N. Leon.J 

Llmbiirţ, fost ducat, prin pacea vestfalică fu 
împărţit intre republica Ţeriior de jos şi Olanda 
aostriacă, 1794 ajunse la Fraucia, 1814 iarăşi 
la Olanda; 1830 se ataşă la revoluţiunea belgiană, 
1839 fu împărţit între Belgia şi Olanda, formând 
actualele provincii: l)prov. oland. L., în partea 
sud-estioă a regatoloi, 2204 lun^ cu 256,721 loc. 



Digitized by Google 



106 



(1890) ; capitala Maaetrioht 2) prov. belg. L., în 
partea nordică a ţerii, 2412 km> ca 222,814 loc. 

(1891) ; capitala Hasselt 

Linbarg, 1) L., oraş în prov. beJg. Ltitticb, 
mai de mult capitala ducatului L-, 4805 loc. 
(1801); se fabrici brânză renamită. 2) L., oraş 
în guvernam, pnts. Wiesbadea, 6860 loc., re- 
şedinţă episcopească, catedrală fnunoasă. 

T. şi art Flamandi. [ — ] 

Cronica de Limburg, un op istoric anmit dapă 
oraşul Limbiu^t din Olaada, scris de notarul 
î/np. nietnan Elhen de Wolfbagen în limba ger- 
mană după 1402. Se începe cu 1336 şi termină 
ca 1398. Are însemnătate mai mult culturală, 
decât istorică, căci descrie din propria iutniţiuno 
persoanele acelei timp, povesteaee anecdote, îq- 
^lA poesii poporale, conţiDe informaţiuni despre 
doBvottarea mosioeiţ poeâei, portului, eto. Prima 
dată a fost edată sub titlul: *Ftuti Limpur- 
gaue»* de I. F. Faost (Limburg, ltil7), apoi la 
1826 de Vogel, Ia 1860 de Bosel şi la 1875 în 
•Monnmeota Germaniae historica* (între cro- 
nicele germane t 4). [Dr. F. O.] 

Uiibarglta, rocă eruptivă vulcanică, formata 
principal de microlite de augit şi oliviu. 

Liaeriok, comitat irlandez în prov. Monster, 
2755 km*, cu 158,563 loc. (1891); capitala L. 
are 37,072 loc., port bun, comerciu. 

LhHt, (lat) frontieră, graniţă; L. imperii 
romaniy luţol uvrajeior de aperare, ridicate pe 
timiml imp^ţilor în acele părţi, ande irapenal 
roman era ameninţat de popoarele barbare. Astfel 
era X. brUoHnieua la nordul Britanici între 
Oceanul atlantio şi Marea nordică; L. germa- 
fncM in Germania dela Taunuâ preste Main şi 
Neokar pAnă la Dunăre; £. Daeieug in Tnm- 
ffilTania; L. pamnoniau în Slavoma, Croaţia şi 
în lingaria (dincolo de Dunăre); X. alutamu 
dealnngul Oltului până la Dunăre (Bomânia). Of. 
Cohausen, Der rom. Orenzwall in Deutschland 
(1884 şi 1886); Mommsen, Kom. Oeschicbte, 
Bd. 5 (8. Anft. 1886) şi Der Begriff des L. 
(> Westdeotscbe Zeitscbrift- voi. 13, 1894) ; Torma 
Kăroly, Adaltt eezak-nyugati Dâoia f91d- es hely- 
iratihoz (1863) şi A L. daacus fels6 risze (1880); 
FrShiich B., (Aidi. Ert, 1892) : Or. O. Tooilesoa, 
Raport asupra luciirilorâe expiorara întreprinse 
la L. alutanna. (Anal. Aoad. Bom., sena II, 
tom. XVIII. Partea adm. şi deabat p. 97). V. şi 
Valal lui Tnuati. 

UmtB^ V. Lympha. 

Livfionl, un braţ de mare Inng de 157 km., 
ce S8 viră în partea estică a Jfltlandei; preate 
L. duc doue poduri. 

LM^a apestrioran, (lat.J. Pentru ca pontificii 
romani să aibă cunoscînţe exacte despre starea 
singuraticelor dieoese, episcopii diecesani la anu- 
mite termine sunt obliga^ a merge la Roma şi 
a cerceta mormintele ^(il*)^ a^Mstoli Petru şi 
Pavel (se praeeeotare apo^orum Petri et ^uli 
limtBibQB aeu riaitatio Uminum sa. apottolorumj. 
Ca această ocasiane episcopii au să relateze 
despre moravurile clerului şi ale poporului, despre 
seminarie, mănăstirile călugărescî, starea ma- 
terială a bisericii şi despre toate raporturile din 
diecesă. [Dr. ^. Marcu.] 

Unita, (laij margine, linia care mărginesce 
ceva, hotar. 

LWtat, măigiiut; se ^oe^ dar rar, şi im- 



propria ÎD seasul de lipsit de o pricepere mai 
largă a lucrurilor. Io acest cas este o traducere 
prin neologism a ouventulai: măiginit luat In 
sens figurat 

LImItatiune, mărginire ; determinarea hotarelor 
uoui lucru. Totuşi ar ft impropriu întrebuinţat 
pentru hotărnicie. 

Limitativ, Ciot.J ceea ce limitează, mărginesce. 
In Hlosofle se numesc, după Kant, judecăţi li- 
mitative acele, cari deşi au forma judecăţilor 
afirmative, totuşi din pricina restringerii, limi- 
tării no^unii predicative, au inţeies negativ. 8. e., 
când (ţie >safletal este nemuritur<, se limitează 
înţelesul noţiunii »muritor« şi judecata exprimă 
acelaşi lucru ca şi judecata «sufietul omului au 
este muritor.* [PI.] 

Limitrof, ce e pe limită, pe graniţă. 

Llmuathemuni Omel., (botan.) gen din fanulia 
Oentianeelor, tribal Menyantheae, cuprinde ier- 
buri aquatice şi are vre-o 24 de specii, respân- 
dite prin regiunile tropicale şi temperate. In 
părţile noastre oresce plutind la suprafaţa apelor 
stagnante şi lin curgetoaro L* nvmphoides Link. 

[Z. C. P.] 

Unoilonin L., (botan.) gen monotipic din fa- 
milia Orohideelor, cuprinde plaiite erttacee erecte, 
ou tulpina nefoliată. Singura specie cunoscută 
L. abortioum Swartz., cresce prin regiunea me- 
diteraniană şi prin Europa centrală. In părţile 
noastre cresce prin pădurile din Dobrogea. 

[Z. O.P.J 

LInogn, (pron. limOj), capitala departamen- 
tului Haute-Vienne în Franoia, la malul drept 
al Viennei; 72,718 loc. (I896t, residenţă episco- 
pească. Are numeroase instituţiuoi culturale, 
brici, musee, pinacotecă, etc. In piaţa Jourdan se 
află statua mareşalului Jourdan. Sub Romani se 
numia Attgustoritum şi s'a încreştinat în seci. III. 

Limonada, apă amestecată cu şuc de lămfiie 
şi îndulcită; beutură recoritoare. L. caldă se fo- 
losesce la afecţiuni catarale. 

LImonIt, mineral, oxid de fler bidralat, brun 
gălbiu amorf, ceva cristalin, oolltic sau în masse 
reniforme, etc. Produs prin alteraţiune de mi- 
nerale de fier, poate fi deposit de iavoare feni- 
ginoase sau pnn substanţe organice, minereu 
apreciat de fler. L. e foarte respâudit; în Ro- 
mânia se cunosc gisemiute mai mari la dealul 
Dîrmoxa (Suceava), la Baia de fier (Gorjiu), în 
dealul Serijilor, în împrejurimile Bahnei (Me- 
hediuţi), etc. 

LInosella L., (botan.) gen din familia Scropbu- 
larineelor, tribal Gratioieae, cuprinde mici ier- 
buri cespitoase cu frunze radicale sau fasoicu- 
late la noduri; florile mici albe sau palid-rosee. 
Acest mic gen are vr'o o — 6 specii, respândite 
prin regiunile temperate şi tropicale ale globului. 
L. aquatica L. cresce îa Europa şi prin păr- 
ţile noB8ti-e. [Z. C. P.] 

LhMUSiii) vecbe prov. (comiţiat) franc, cu ca- 
pitala Limogea, dela 1589 unită cu coroana; 
acum formează depart. Vionne aoper. şi Correze. 

LlMpeijtre, v. Filtru. 

Liaiplarfa, aluminat de sodiu Na, H, O4. 

LImpopo, Oori, Bempe sau Siul crocodililor, 
rîu mare în Africa de sud cu o lungime de 
1900 km., în republica Transvaal. ISToresce între 
Pretoria şi Pocefstrom şi se varsă în ainul De- 
lagoa în Oceanul Indio. 



Digitized by Google 



linaceae — »L'independanoe Ronimine*. 



106 

LInaoaae sau LIneae, (botan.) familie de Di- 
ootyledonate-Folypetale, cupnnde plante erbacee 
san fiutesceaie mai rar arbori ou franzele al- 
terne sau opuse; florile r^alate hermafrodite, 

calicele cn 6 sepale, rar numai 4, libere san 
uBite Ia basă şi imbricate; corola cu petalele 
în numer egal cu al sepalelor. L. au vr'o 14 ge- 
nuri cu vr'o 135 de specii, respăndite pe întrea^ 
suprafaţa globului. Această familie se divide in 
următoarele 4 triburi: I. trib. Eulineae, plante 
erbacee sau subfrutescente, capsule ca detiis- 
cenţa Be[)ticidă, nieuţionăm genurile: Radiola 
Qmel, Linum L. 11. trib. Hugoniefu, plante 
arborescente sau frutescente adesea acăţătoare, 
fructul o drupâ, însemnăm genul HugoMa L. 
111. trib. Ery^roxyUat, plante frutescente sau 
arborescente, froctal dru^ă, men^onăm genul 
ErythroxyUm L., şi în fine IV tribal Ixonan- 
theae, din care mentionftm genul: Ixonanthet 
Jack. [Z. C. P.] 

Llnares, 1) L., provincie în Chile (Amenca 
de sud) 9036 km*, ca 115,646 loc. (1891). (!a- 

Îitala L. are 7611 loc. 2) L., oraş în prov. span. 
aen (Audalosia), 29,692 loc. (1887); mine de 
plumb şi argiot 

LInaria Juss., (botan.) gen din fam. Scrophu- 
larineelor, trib. Antirrhineae, coprinde plante 
erbacee mai rar subfrutesoente şi are vr'o 130 
de apeoii, respftndîte prin regiunile temperate şi 
calde ale şlobulai. In părţile noastre oreso mai 
multe specii, dintre cari menţionâm : L. vulgari* 
Hill. numită de poporLinariţa, In selbatio. 
Gura m&ţei, sau Buruiană de ie. L. oe- 
nistifolia Mill., X. minor Desf., etc. [Z. C. ?.] 

Linarita, mineral, sulfat de cupru şi plumb, 
rar, se gâsesoe la lânaris (Spania), Rezbânya, etc. 

Una Rajallna, după o poveste romilnă e <}iaa, 
care înven}esce câmparite şi înQoare florile. Are 
însuşirile ^ia^i Flora la Romanii vechi. 

Llnas, Otarles de, anbquar francez, m. on. al 
Acad. Rom., a publicat numeroase studii asupra 
industriei metalelor preţioase în evul mediu, 
asupra antichităţilor religioase, etc. -f 1887. 

Llnofll, academia dei, înfiinţată la Roma, în 
1603, de principele Frederico Ceai. Numele ei 
însemna, că membrii ei trebuiau să studieze 
natura cu ochi de lince sau rîe (lat. Lynx). Cei 
mai renumiţi savanţi i-au fost membri (Oalitei, 
Colouna^ eto. Acum e soc. lit regală, ou sediul 
în Roma in palatul Corsint. 
LinMH, V. Lynkeus. 

Lincoln, l) L., oraş în Anglia, e capitala comita- 
tului L., cu 89,500 loc. Acest oraţf are o fru- 
moasă catedrală gotică. Aci se găsesc multe ruine 
din epoca anglo-saxonă şi normandă. 2) L., oraş 
în Uniunea nordamericană, capitala Statului Ne- 
braska, 60,000 loc, universitate. 

LiDOOln, Avraam, president al Statelor Unite, 
n. 12 Febr. 1809 în Hardin Gouuty (statal Ken- 
tucky) din părinţi săraci ; a fost ucenic de me- 
seriaş, ziler şi matroz. După roscoala indianilor 
(1832) a deschis prăvălie în New-Salem, apoi 
strămutat în Springfield (183t)) a practicat advo- 
catura, câştigând şi ceva avere. 1846 deputat la 
coQgres. 1854 candidează la presideuţie contra 
lui Douglas. 1860 ales president de partidul repu- 
blican, decretează emanciparea sclavilor (22 Sept. 
1862). Sub el a decurs resboiul de secesiune 
(1861—65), terminat ou triumful statelor dela 



nord, pirtinitoaie ale enuucipirii solaTlIor. 
t 14 Apr. 1865 împnscat în taaira de actorul 
Booth Wilkes. [t] 

LlMnwta, V. Uooleom. 

Llndau, oraş în guvernam, bavarez Şvabia, 
situat pe 3 insule ale lacului Constanţa, 5349 loc. 
(1890); port, far, statua regelui Uaximilian 11; 
comerciu şi navigaţie pe Iac. 

Llndau, PaiU, critic şi poet dramatic german ; 
n. la Magdebarg 1839, studii la Halle, Leipzig 
şi Paris. Studiile sale despre >Holi^re şi Alfred 
de Mussetc, arată cunoscinţe temeinice asupra 
literatorii franceze. Criticele şi Disertaţiunile 
sale estetice, publicate prin deosebite juraale, 
se află colectate in >Dramatu^8che Blătter< 
4 voi., 1876 şi 1879; »Au8 dem litterarischen 
Frankruiohc, 1S82 ; >Aus der Hauptstadt*, epistole, 
1884. Dramele sale, cele mai multe primite cu 
aplanse şi trecute in repertoriele tuturor teatrelor 
mari, apărură în 3 voi. »Theater«, 1879, Berlin. 
Despre Rom. scrie îa>Aasd. Orient*, Breslau,1890. 

LIndeal, nume vulgar oe se dă ouelor de Pe- 
dioulus (v. ac.). 

„L'indăpeadaaea Rauaaiae", ^iax ce apare în 
Bucuresci în limba franceza, fandat de Alex. 
Ciurcu şi Emil Galii în Haia 1878 sub titlul 
»l*OrieiU.* Contribui foarte mult la succesul 
Orientulat plecarea lui A. CHurcu pe câmpul de 
resbolu, de unde trimitea ^ilaic şi chiar de mai 
multe ori pe 4i telegrame şi coiespondenţe. Dună 
terminarea resboinlui şi proclamarea runtului 
s'a schimbat nomele ilarului in »L'lnd. Roum.* 
Prosperitatea acestui diar a mers tot creaoend; 
el a contribuit la transformarea 4>anBticei în 
România. Linia de purtare a <ţiarahij era cu 
totut independentă. £1 câştigase o deosebită im- 
portanţă atât în ţeară cât şi in străinătate. 1883, 
consihul de miniştri, dupa îndemnai dlui Dim. 
Sturdza, pe atunci ministru de externe, expnlsâ 
din ţeară pe Emil Oalli. Atunci Ciarcu Ivuk di- 
recţiunea (jiaralui, resoomperă şi partea lui Oalli 
şi asociându-şi ca colaborator pe FrM. Dame, 
începît în contra guvemuloi o luptă mai pro- 
Dun^tă. In 6 Sept 1885, guvernai, profitând de 
proclama^ inoendiară pe care oftţiva tineri tran- 
silvăneni aşezaţi în România o trimiseră presto 
Carpaţi, expum dio ţeaiă alAt pe Al. Ciurcu, 
cât şi pe tatăl seu Nicolae N. Cturou^ dimpreună 
cu autorii proclamaţiei şi ou alţi doi Bomăni de 
preste Carpaţi, cari ajutaseră pe cei dintâiu Ia 
expedarea proclamaţiei. Cu toate că Ciurcu apera 
în «L'Ind. Roum.< causa Românilor din Ungaria, 
nici el, nici tatăl seu nu avuseseră nici un ame- 
stec în chestia proclamaţiei. Nnmeroase mee- 
tinguri de protestare se ţinură în toată ţeara 
în contra acestor expulsări, iar după deschiderea 
corpurilor legiuitoare gavemut fâ interpelat atât 
in cameră dit şi în senat ; în cameră mai ales 
Mîhail Kogălnioeann rosti unul din disoarsurile 
sale cele mai remarcabile. Al. Giorou se daso 
mai âutăiu dimpreună cu părintele seu la Rascioo. 
El vendu lui Geo^ £m. Lahovari ijiaral şi plecă 
apoi la Paris. >L'lnd. Roam.< fu condasi de 
George Em. Lahovari până în (fiua de 29 Nov. 
1897, când fu ucis în duelul, pe care I-a avut 
cu N. Filipescu. De atunci proprietetea (ţianilui 
a trecut asupra lui AI. Em. lÂhovari, fost mi- 
nistru al României la Roma, frate mai mare al 
repoBi^ui O. Em. Lahovari, iar direcţia nomi- 



Digitized by Google 



Lindley — tinla. 



107 



ută o ara K. Eretolesoa, Boorol lui Al Em. 
Lahorari. Pânft Is expolsarea Ini Al. CSnrcu ati- 
tudinea ^aralui a fost independentă, după ex- 
polsarea lui, noul proprietar dăduse ^iitrulai ^ea 
o coloare curat conservatoare, iar dela moartea 
acestuîa>L'Ind. Roam.*adevenit un oi^ao liberal. 

LlMHey, John, botanist englez, 1799, f 1865 ; 
a dirigiat mult timp socieâtea regală de horti- 
cultaiă din Londra; s'a ocupat in speoial cu 
Orchideele (colecţia Iui făcută din aceste plnDte 
se află in berbarol din Eew), despre cari a scris: 
The genera and species of Orchidaceous plauts, 
1830 ; Orohideae Lindenianae 1846, etc. ; pentru 
dasificaţia plantelor are scrierea foarte impor- 
tantă The Togetable Kingdom (regnul vegetal), 
1846f ediţ. 3, 1S53: mai are şi alte multe scrieri. 

[8. Şt R.] 

UadpalitMr, P. L, compositor germ., n. 1791 
în Kobleoz. f 13&6. Şef de orchestră şi de cor 
la MiiDchen şi Stattgart, unde mai cu samă ţi-a 
făcut un renume, a scris mai multe opere, ba- 
lete, oratorii, mise, un Stabat, cantate, sinionii, 
concerte şi muaică de cameră ^ un mare namer 
de cântece (Lieder). 

Llanr, (botan.) lineari$, strimt, alungit şi cu 
marginile paralele, cam este limbul frunzelor 
de graminee, Zoatera, Elodea, ş. a. 

Lmeitţ mioend, solfură de cobalt conţinând 
şi fier Şl nicket. 

Uagalţl, (dela onvental sanscrit lingam > 
semn, indiciu, gen. Simbcdnl forţei virile a ^eiUni 
Siral, societate religioasă în India sudică, intru 
venerarea forţei generătoare a lui Siva. 

Uagard, John, ecriitor englez, n. 1771 aproape 
de Lancaster, f 1851, era preot catolic în Nor- 
thomberland. El debută' ca istoric în 1809 cu 
scrierea: Antichităţile biserioei anglo-saxone. 
Istoria Angliei până la lti88. Deşi scrierea e 
^ută din punctul de vedere catolic, avu un 
mare sncoes în Anglia. 

Llngerlei (franc) rufărie, adecă: albiturile ne- 
cesare atftt pentrn îmbrăcămintea trupului, cftt 
9Î pentru îmbrăcămintea patului ^ a mesei. L. 
se numesce şi magazinul imde se vinde exclusiv 
numai rufărie şi pftnzărie. [M. B.] 

Ubh, Herman, poet germ., n. 1820 în Lindau, 
lângăTacolConstanţa, pensionat la 1850înMunchen 
ca medic militar, e considerat ca unul din cei 
mai talentaţi poeţi germani. >Oedichte«, ^toesii) ; 
»Die ^'alkyren*, dramă; >Catilina<, tragedie; 
»Die Volkerwaoderung* (Migraţi unea popoarelor), 
epopee în 8 cărţi ; > vaterlăndische Bauden und 
Gesănge* (Balade şi cântece patriotice) ; >I>untIe 
Gewalten», novele în versuri; >Von Wald und 
tiee«, novele în prosa, ş. a., sânt cele mai în- 
semnate din scrierile Iui L. 

Uagoare, v. Febra tifoidă. 

UbICU, bare sau drugi de aur şi argint în 
oomerdid firancez şi olawlez. 

Uignle sau ImAmI^ nnonim ou palatale (v. 
Consonante). 

UaOMtţa, Cap, mai nainte Aluxtkeraunic, capul 
nord'Vestic ai munţilor Keraunici, lângă Marea 
Ionică. 

Llagalst, cel ce se ocupă ca studii linguistice. 

LlBfalatloa, sciinţa care cercetează natuni, 
origiaea şi evoiuţiunea graiului omenesc, precum 
şi Importurile de înrudire dintre diferitele limbi. 
In înţelesul din uimă, ea se numesce şi filologie 



comparată. Cf. Whitoey, Language and the 
study of languages (18ti8) ; Beibriick, Einleituog 
in das SpraoE8tndium(1880); Paul, Principiender 
Spraoh^schichte (1880); Fr. Muller, Orundriss 
der Spracfawissenschaft (1876—88). Despre ori- 
ginealimbii : Steinthat ( 1 85 1 ), L.Oeiger(l8ti9— 72). 
Reviste linguistice: Zeitschrift fdr Yolkerpsy- 
chologie und SprachwisseDSchaft de Lazarus şi 
Steinmal, Zeitschrift fiir vergieichende Sprach- 
forschung de Kuhn şi Sohmidt, Elevue de lin- 
guistique et de philologie comparee, etc. [Ti.] 

Ungulide, (zool.) v. Ecardiue. 

Unguţire, nisuinţa de a câştiga favorul altora 

ftriu Hiude false, ^rin onoruri prefăcute, prin 
ucrări ori chiar şi numai pnn semne anume 
căutate, dar minotnoase, şi de aceea, exagerate. 
GfA ce se poartă astfel se numesce »ltnKaşitor«. 

[PI-] 

Ltnia, calea unui punct matematic ; L ca me- 
snrăde lungime = Vui ori '/ti policar. In armată 
se numesce L. armata stabilă, în special pede- 
strimea; L. de bătaie, posiţiunea trupelor. 

Liniar, linear, ce privesce linia; ce se com- 
pune din linii, s. e. desemn L. Sistem în 
musică cinci linii trase paralel în direcţie ori- 
zontală, menite a se acrie pe ele, intre, sub şi 
preste ele, notele musioale. 

lÂnianunt, trăsurile priacipale ale unoi opere. 

lÂntiia geodetieă, linia dreaptă (distanţa) intre 
2 puncte pe teren, determinată trigonometricesoe. 

Linie de forţă (electr.) se numesce o linie 
tangentă în toate punctele sate la direcţiunile 
forţelor ce trec în acele puncte. Kesultă din 
această definiţiune, că în ori oe punct al unui 
câmp de forţă (adecă spaţiul în oare se simte 
acţiunea unei forţe) trece una şi nnmai una linie 
de forţă. 

Linie focală, (fis.) se numesce figura lumi- 
noasă, ce o formează lentilele convexe ^ oglin(}ile 
concave, dacă curbătura lor e mare şi afară de 
raza centrată întră şi raze mai depărtate de axă. 

Linia foeuiui, (milit) întinderea frontului 
ocupat de trupele cari dau focuri, această linie 
poate fi linia do foo a trupelor de foc de infan- 
terie şi care este cea mai apropiată de inamic, 
sau linia de foc de artilerie care ocupă de obioeiu 
posiţiuai înapoia ti'upelor de infanterie. L. de 
foc in forti&râţie, numită şi creasta de foc, este 
hnia de unde pleacă focurile trapelor dinapoia 
parapetelor; liniile de foc în fortificaţie pot fi 
etajate, adecă aşezate pe mai multe rânduri, 

{irecom aveau de exemplu Turcii în fortificaţiile 
or dela Plevna. 

Linii metgnetiee. Dacă unim pe o hartă geo- 
grafică cu nisce linii toate localităţile cari au 
aceeaşi indinaţiune şi aceeaşi declinaţlune mag- 
netică, obţinem o hartă pe caro sunt semnate 
liniile magnetice ale ei. (V. şi isodinamio). 

Linia de ochire, (milit) (ÂuA se tra^ cu o 
armă de foc, este raza vi^uaUt, oare plecând din 
ochiul trăgetoruloi, trece prin mijlocul oreetă- 
tnrei înălţătorului, prin vîrful cătărei (ţel) şi 
prin punctul ochit Pentru flecare distanţă la 
care se trage, trebae să se ia o altă linie de 
ochire, căci din cele patru puncte care determină 
linia de ochire, numai doue remăn constante' 
pentru acelaş trăgetor: ochiul şi vîrfal cătărei, 
iar cele alte doue, punctul ochit şi înfilţimea 
înălţătorului, variază cu distanţa. 



Digitized by Google 



108 tiniment - 

Linia de tragere, (milit.) este osul (evei pre- 
iuD^t Ia infinit, adecă este direcţiunea care o 
ia, ia momentul tragerei, proiectilul când iese 
din ^ra ţevei. 

Xtm'a tiraihrUor, (milit.) linia pe care se 
luptă oamenii isolaţi, ea este foniiată din iufan- 
terişti aşezaţi pe un zftnd şi despărţiţi unii de 
alţii de un pas, putdod astfel da focuri cu mai 
multă înlesnire, an mai multă iniţiativă, se pot 
adăposti după accidentele tci-ennlni, fiind astfel 
mai puţin expuşi focurilor. Jndată ce o trupă 
în ordioe strinsă. întră în zona focurilor in- 
fanteriei (cam la 1000 m.) trebne să-şi snbţieze 
formaţia, adecă să respândească în tirăilori o 
fracţiune din tnijm şi care treptat se întăresce 
ou alte trupe dela spate, numite sustinere şi 
reservă şi care se afla la început la 200 m. noa 
de alta. Trecerea unei trupe din formaţiunea cu 
ordine strinsă în liuie de tirăilori se face pro- 
gresiv-, cu cit sîîntem mai departe de inimic, se 
păstrează o formaţiune mai strinsă, apoi treptat 
se desparte în o fracţiune destinată liniei tinti- 
lorilor, alta sosţinerei şi alta reservei 

Uiineit, grăsime medicamentoasă lichidă cu 
oarecare oleiu, se întrebuinţează la fricţiuni sau 
trageri pentru a scoate receaia din corp sau a 
micşora vr'o umflătură dureroasă. 

LiniBB, a numit Scbwartz sabstanţa filamen- 
toasă, ce formează m&ssa fundamenUlă a nuc- 
leului; e ca o reţea în care siint prinşi chro- 
mosomi (v. ao.) şi nucleolii ; nu se colorează cu 
reactivii coloranţi ; în o soluţie de sare de bucă- 
tărie 200/0 se nmflă; nu se disolvA in sulfatul 
de magnesie sau de cupru; prin aceasta se şi 
deosebesce de paralintnăf ce formează sucul 
nuclear, şi care e solubilă în aceşti reîictivi, 

Link, Meinrich Friedrich, botanist german, 
n. 1767, + 1851; a fost profesor de botanică la 
Bostock, Breslau şi dela 1815 la Berlin; printre 
scrierile sale siint: Hottus regins botanicus bero- 
linensis, 1827, 1833 (ca descrieri de specii noi); 
Icones anatomo-botanicae, 1837 — 12; Filicum 
specios, 1841 ; cu F. Otto împreună, despre 
Mdoeaetus şi Sdtinoea^ua (1827); cu 1. C. 
Hoffmannse^ a călătorit prin Portugalia la 1797 
pfină 1799 şi apoi aa scris Flora portugheză 1809 
pfină 1840, eto. [8. Şt R.] 

l}mk,CarotutLinHeua,cBlehTii botanist svedez, 
n. 1707 ia Rashult, f 1778 la Upsala. Fiul unui 
pastor de ţeară, a studiat ta Upsala sub Rudbeck, 
iar în Olanda sub Boerhaave; dela 1741 timp de 
37 de ani a fost profesor de botanică la Upsala. 
£1 a imaginat nomenclatura binară a fiinţelor: 
un anim^ sau o plantă să se numească sciinţi- 
ficesce cu doue nume, unul analog numelui de 
familie, altul pronumelui (s. e. Orzul: Uordeum 
vnigare L., Guşterul: Lacerta viridis, ş. a.) Are 
numeroase scrieri botanice ; printre cele capitale, 
ce au fost traduse în mai multe limbi şi au avut 
mai multe ediţii, cităm: Syateffla naturae, ed. II, 
1840, Oenera plantarum 1737, Classes plao- 
tarum 1738, Philosopfaia botanica 1751, Species 
plantarum 17r)3, Manlissa plantarnm 1767, Sy- 
stema vegetabilium 1774, Flora lapponica 17ii7, 
Fto'ra svecica 1745, Flora zeylanica 1748 ş. a. 
1. I. Reichard a publicat după moartea lui L. 
opera lui, Bystema plantarum 1779—80; H. E. 
Richter a reunit la un loc Systema, Oenera şi 
Species 1835 ; P. D. Giseke i-a publicat Termini 



— linam. 

botanici 1781 şi Praelectionea 1792. In 1735 L. 
a publicat un sistem de claaificaţiune a plantelor, 
cunoscut sub numele de ristaiuU «eanw al lui 
L. Deşi este artificial, căoi nu ^ne cont de afi- 
nităţile şi legăturile genetice dintre plante, totuşi 
a fost şi wte fincă urmat de botanisti, din caosa 
inlesnirei ce oferă spre a fixa locul unei plante 
în cadrul sistemului. Plantele cunoscute pe acel 
timp, L. le cuprinde în 24 clase, deosebite după 
caracterele organelor sexuale; a 24-a clasă cu- 
prindea plantele Cryptogame (v. ac.); celelalte 
23 pe cele Fanerogame, şi aci clasele 1 — 20 
pe cele cu flori ermafrodite, 21 — 23 pe cele cu 
flori unisexcate (Monoecia, Dioecia, Polygamia); 
pe cele cu flori ermafrodite le deosebesce, după 
cum etaminele sQnt libere(l — 15)sau concrescute 
prin filamente (16—18), ori prin antero (19 Syn- 
genesia), ori ou Oyneoeu (20 Oynandria |v. ac.])- 
Clasele 1 — 16 s&nt caraoterisate după numănil 
staminelor (I — 13) şi după lungimea lor relativă 
(14 — 15), (pentru numele claselor I — 18 ve^i 
androoeu). La rândul lor clasele sfint divisata în 
unul sau mai multe ordine tot după cuBcterele 
organelor sexuale. Gruparea plantelor în familii 
naturale după afinităţile lor, a făcut-o L. ta 1 738. 
— Fiul lui L., C. v. Linne, Linneus filius, o. 1741, 
1 1783, a fost profesor totla Upsala; ascris: Decas 
plantarum rariorum HortiUpsalieDsis(1762 — 63), 
despre Gmmînee (1779), etc. [8. Şt R.] 

Unolsam. materie inventată de fabricantul 
englez Walton înainte ca ca. 40 ani, compusă 
din făin& de ească şi soluţiane brută de caaciuc 
(linenuta). Se întrebuinţează avantagios in locul 
mnşainelii. E bun isolator contra schimbărilor 
de temperatură şi contra umezelii. L. e mai 
ieftin de cftt linorusta. Se fabrică tn Ajiglia, 
Berlin, Brema şi Paris. 

Utton, (pron. lino), pânza cea mu subţire de 
in, avend fineţa batistei. L. este cea mat scumpă 
pânză în comerciu, şi se întrebainţeaiă pentru 
rufăria cea mai fină. 

Linos, în mitol. greacă un păstor tinor şi 
frumos, dar curând răpit de moarte. L. ca şi 
Uyakinthos, Narkissos şi Hylas represintă natura, 
care in timpul înfloririi, cade pieririi. L. in 
Theba era un cântăreţ ronumît, ^ A^llon i-a 
dăruit o liră ca trei ooatde, dar olod ei au con- 
certat, L. a vrut să întreacă pe ApoUon, care 
atunei 1-a omorît [A.tm.] 

Liiotopl, cândva un oraş arămftnesc pe poalele 
nordice ale muntelui Oramos în Macedonia sud- 
vestică, foarte populat, dar după jăfuirea dio 
partea Turcilor şi a Albanezilor locuitorii s'an 
împrăştiat A<)i se află acolo numai ruine şi 
câteva colibe ale ciobanilor albanezi. 

Linte, numele vulgar al plantei liCns esculenta 
Moeucli. (v. ac.) 
Linte optică, v. Leutila. 
lAnte sau LmHfoara, (zool.) t. Oestoda şt 
CysticerouB. 

Lintltft sau Lintea broaacei, numiri populare 
aie plantelor: I^emna polyrrfaiza L. şi Lemna 
trisulca L. (v. ac.). 

Unum L., (botan.) gen din familia Lineae, 
tnbul Eulineae, cuprinde ierburi uneori subfni- 
tescente şi are vr'o 80 de specii, respândite 
prin rejgiunile temperate şi calde ale globului, 
in părţile noastre cresc mai multe specii, dintre 
cari menţionăm L. atuMacM/m L. numit de 



Digitized by Google 



Uu — lÂpik. 



109 



^pcff [nett^i Innvor, In de cAmp. L, 
ju-FM L vulgar In galben. £. hirgtUum L. 

nlgar Ia ntare, L. extraeixiiare W. Kit. care 
mce Dumai prin pişunile din regiunea alpină, 
l e^hartiatm U, etc. X. uaitatisaimum L. 
:3»scatde poporal noetru sab nomirea de In, 
^ cdtiTâ la noi deja de malt pentru fibrele 
ule textile, produse de liberal acestei plante, 
^ peDtm semiaţele sale, avute în muctlagiu şi 
:s oieo, din^ care caosa se întreboinţea^ în 
aedicinâ ţi în industrie. [Z. G. P.] 

L H otiHoă pe o ncarft întinsă în toate ţehle 
îL-opn. Gultara Iul no este dificilă. Plai^ este 
când sa ved eotorele îngâlbiDinda-se îm- 
;r»ioi ca fructale; atonei se face recolta sniul- 
fesia-se din pămSnt ca rădăcină cu tot şi te- 
iiidn-se in mănuşi ca a& ae osoce. Seminţele s«» 
jslac saa frecfind în mfini TÎrfurile plantei sau 
Uiudn-le oşor. După coriţirea seminţelor fibrele 
» desfac de pe cotor, sau prin prooesul vechia 
fflsoscut de a întroduoe L. uscat în văi pentru 
ţ/pin saa patre4ire, sau prin sistemele mai 
ijoe introdusa în fabricaţiunea mare prin pro- 
:«dsn chimice în usioi speciale. După (opt>« 
immk mdiţarea printr'un aparat anmit me- 
hta. cus sfarmă părţile lemnoase lăsftnd intacte 
^îrele. Se mai curăţă prin anumite proceduri 
ii pozderii şi se aepară de aşa numiţii eâifi, 
ori se vend separat pentru (abrioarea de saui 
pcfi m surgiue. L. cant se leagă în fuioare 
^seriode după greutate, oea mai bună calitate 
esiede coloare blonda lucie şi mătăsoasă. Din L. 
duitse toarce şi se ţese pinza cea nuu frumoasă. 

Seme»ta de tn dă un oleu foarte fto, bun 
lut peotru coDsumaţiane în tjile de post şi de 
dulce, cât şi pentru întrebuinţare în pictura, 
\i văpseh CD oleu 91 picturi în oleu. Turtele 
ii m sunt csle mai bune pentru hrana vitelor. 
Calma inuhu este mai bine desvoltată şi se 
fice mu astematîc îa Belgia, unde din fibrele lui 
H fic vestită dantele de Bruxella, ce se plătesc 
foarte scump. 

Uk, capitala Austriei superioare, pe malul 
iiftţt al Donării, are 47,68& loc. (1890). L. in 
timpiilBomanilor era castra: Lentia şi din acesta 
u desYottat oraşul de astădi. Fiind lângă Du- 
siie, industria şi cwmerciul este viu; are u fa- 
brica mare de tutan, fabrici de bere, maşini, 
chibrituri, turnătoare de fier, ş. a. Dintre edi- 
Eoile mai însemnate amintim : palatul episcopiei, 
casa deputaţilor, museul Francisco CaroUnutn, 
biblioteca cu 32,000 voi., institutul de surdo- 
moti, biserica ediScată în stil gotic, ou numele : 
Mana, biserica capucinilor, ş. a. |M. Bodio.] 

Um, V. Lyon. 

Lliriiize, (botan.) sânt namîte de Van Tieghem 
plantt'le la cari toate stratote calyptrei (v. ac.) 
od, se exfoUază, încât suprafaţa rădăcinei dela 
^îrf io sos e netedă, iar stratul do peri absor- 
bant e produs de zona externă a scoarţei; aşa 
aeÎQteoiplă la toate Cript(^raiQele vasculare, afară 
'ii Lycopodium şi Isoetes, la mai toate Mono* 
^''Cilâiuaatele, şi dintre DicotUedonate Ia Nym- 
I'bmceij. In oposiţie cu L. sunt plantele clima' 
(orhite, la cari ultimul strat ai caiyptrei persistă 
on iioia de scară la periferia scoarţei şi din 
^ mc perii absorbanţi ; aşa este la Lycopodium 
^ Isoetes, la Gymnosperme şi la toate Dicotile* 
dQuiels, afară de Nymphaeacee. [8. Şt RJ 



Upişak, (med.) lomulţirea grăsimei în singe, 
ce normal se găsesce îa 2— 3o/m' ^ observă 
Ia morbi de ficat şi la ftisie. 

Lipan sau Bruatur, numirile populare ale plan- 
telor: I^pa major Gaertn., Lappa minor DC. 
şi Lappa tomentosa Lam. (v. Arutium.) 

Lipan, (zool.) v. TbymaJlus vulgaris. 

Lipan, delegat al ţeranilor, care ca şi Eni Co- 
jocarul (V. ac.) ia parte io 1848 ta comisia con- 
vocată pentru reţfularea raporturilor diutre clă- 
caşi şi proprietari. 

LIpanIn, un amestec de 94 părţi unt-de-lenin cu 
tţ părţi acid oleic ; servesce în medicină contra 
scrofulelor. înlocuind untura de pesce. 

Upvtt Clâole Ltport sau EolineJ, un grup 
de insule în Marea Mediterană spre oord de 
Sioilia, 117 km*., 17,000 Ioc Italieni. Toate vul- 
oanioe, de altcum fructifere. Se produce în abun- 
danţă rin, cereale, bumbac, fructe sudice. Cea 
mai mare este Lipari, 38 km*., 7542 loc, cu 
oraşul L^ari. Salina, 27 km*., â035 loc., Vul- 
cano, 21 km*., de present cu vulcau activ. 
Panaria, 3 km*., Fillicuri, 9'5 km*., Alicuri, 
Siromboli, 12'& km'., cu vulcan în continuă ac- 
tivitate. Insulele sânt în posesiunea Italiei. 

[M. Bodiu.1 

Unri» RictL, (botan.) gen de Orcbidee Mo- 
nandre, tribal Liparidee; are tulpina uneori paen- 
dobuiboasft, frunzele au şi peţiot şi vagină ; Horile 
sânt mtoi, racemoase; are preste iOO specii priu 
regiunile tropicale şi temperate; in Homânia 
cresce prin locurile umede din păşuni L. Loe- 
selii Rich. [S. Şt. R] 

LIparit, rocă eruptiva efusivă, equivalentul 
modern al porfirelor. L. sunt in general foarte 
sticloase. 

Upoani, tirgiişor din Basarabia, limitrof ou 
România. Fosiţiunea geografică cade sub 48" 6' lat. 
nord. şi 44** 18' long. est. Tirguşorul este aşezat 
pe malul înalt al Prutului şi face parte din ju- 
deţul Hotin. L. e foarte vecbiu, era locuit altă 
dată de imigranţii din Utuaaia, eunoscu^ sub 
Dome de »Lipea* sau curieri Poporaţiunea 
3118 suflete, din cari presie 2000 Ovrei, majo- 
ritatea cărora se ocupă cu contrabanda. 

Upla, com. rar. în Rom., j. Buzeu cu 2314 loc. 
(Dicţ. geogr. 1892), 4 biserici şi 2 şcoale. 

Lipia-BoidanI, com. rar. în liom., j. Ilfov, 
compusă uio 10 cat, cu 5-42 loc. ţDiuţ, geogr. 
189i'), oari .se ocupă cu agricultura şi prăsirea 
vitelor. Pe teritoiiul cont. se află mănăstirea 
Căldăruşani. (v. au.^ 

LIplk, loc de cură balneară în Slavonia, co- 
mitatul Poiega. Situat la o înălţime de 200 m. 
cu ataţiuiie de cate ferată. încungiurat de co- 
line dumbravoase, slabilimental se distinge prin 
norocoasa comprâiţie a apetoTţ prin aranja- 
mentul modem şi prin resursele de cură, cari 
în re>ttmp du abia doue decenii au făcut să 
proH|>ereze această staţiune balneara ca pu- 
ţine altele din intreg regatul. Termalitatea is- 
voiului artesiac, care se menţine neschimbat 
la gradul de (}4'> C. ar fi singură de ajuus pentru 
a-i face reputaţia. Compoziţia chimică, intre oari 
sarea, bicarbonatul de sodiu, dar uu deosebire 
iodul, un mmeral rar în apele termale, fac din 
aceste isvoaiti o S)>ociaIitate naică in tot regatul 
ungar şi pre-ste tot rar în felul seu. Oa aran- 
jament: parcul bine îngrijit, basuurile mari 



Digitized by Google 



110 lipitoarea 

deOBebit pentra elită şi popor, apartamentele de 
transpirat, salonol de cură splendid şi spaţios, 
mm acest stabilimeat ÎDtre cele dintSiu ale ţerii. 
Indicaţiile terapeutice pentru apele de aici sftnt 
numeroase. Apa se folosesoe atftt la cure interne 
cât şi oa bue Ia o mulţime de afecţiuni, între 
cari în locul prim amintim scrofulosa, apoi si- 
filisul, exsudate, boalelede piele, reumatismul, etc. 
Lit Dr. Buleman, >Magyar fiirdSk es jlsvâuyos 
vizek.« Badapeat, 1896. [Dr. Vuia.] 

Upttoarea, vîrf de munte din culmea Joiţei, 
Rom., j. A^eş, înalt de 1964 m. 

UpHoarea, gen de vierme din clasa Aneli- 
delor. (v. Apode.) 

Upoma, tumoare produsă de ipertrofia ţesu- 
tului grasoB de sub piele în diferite părţi ale 
corpolni, s. e. în spate, cap, etc. Prin opera- 
^nne se deportează uşor. 

Llpenatosls, Adipositas, (med.) ÎDgrămădire 
abDormă, morbidă, de grăsime îu corp (L. uni- 
versală, corpulenţă) eau numai în unele oi^ane 
(L. parţială) ale corpului. Oamenii afiţiaţi de L. 
sfint greoi, neajutoraţi, asudS osor, respiră greu, 
ameţesc. Cel ce înclină spre L. să observt^ o 
dietă strictă, să trăiască moderat, să se ferească 
de alimente grase, de alimente bosate în zahăr 
şi amil, să nu consume bentari alcoolioe. (Cf. 
şi aii. Banting.) 

LIpova, (magh. lAppa), oom. mare în Bănat, 
cottTimiş,cu70001oc.(1891)ÎQtre cari 3300 Rom., 
2608 Oerm., 961 Ma^. Judecătorie cerc, cassă 
de păstrare, iostitot de credit, doue tipografii şi 
fabrică de oţel. Sediul băncii române >lipovaaB«. 
In vechime avea mari magazii de sare şi co- 
merciu de lemne. Acum e însemnată pentm 
tîrgurile sate de vite şt industria de olănt. Are 
staţiune de cale ferată (Hndna-Lippa). In apro- 
piere isvor de apă minerală. Cetatea Lipovei, 
clădită de Bela IV, a jucat rol in istoria ungară. 
1487 proprietate a Im loan Corvinul, 1514 în 
posesia insurgenţilor lut Dozsa; 1529 loan Ză- 
polya primesce în ea omagiul părţilor ardelene. 
Oştirile turcesci au luptat mult pentru ea, bă- 
tălii mai renumite s'au dat în jurul ei: 24 Iul. 
1659 între Georee Răkoczi II şi paşa Ahmed 
Baid, 13 Nov. 184B între oştirile împerătesci şi 
maiorul Mâriăssy. L. dela 1718 încorporată Ut 
Bănatul timişan, 

lApova, protopresbiterat gr.-or. îd diecesa 
Aradului cu B6 comune; resid. în L. ^ — ] 

IsBonU •t^a aeră* din L., mult neglijat în 
timpul mai nou, ar merita o eoarte mai bună, 
considerând composiţia sa chimică ca apă al- 
calină-feruginoasă şi mai vîrtos acidul carbonic 
liber, care după analisa făcută în 1854 de prof. 
Kedtenbach din Vieoa face 942 c. c. la un litru 
de apă. înainte de câteva decenii provincia din 
comitatul Timiş şi Arad alerga des la >apa acră< 
din L. Astădi este prea pu^n visitat locul, deşi 
s'a construit un mic stabiliment pentm băi otddu 
şi reci, precum şt camere de închiriat. O nonă 
analtsă a apelor şi o asanare a locului se impune. 

[Dr. Vuia.] 

Upovul sau FU^oni, una din iiennmera- 
tele ramuri alu sectei rusesci a Rascolnicilor, 
sau vechi ortodoxi (staroverţi). Ei conservară 
în viaţa lor familiară şi comunală o mulţime de 
datini vechi slavonesoi, şî-şi organisară traiul 
religios după convingerea, că preoţia adeverata 



a încetat ou desăvîrşire, după ce derul aretase 
atâta servilism faţă ou reformele subversive ale 
lui Fetru cel ilare. Betrftnii lor bisericesci (prm- 
bitori) trăiesc in ascesă riguroasă, împărtăşesc 
numai botezul, figurează ca simpli martori la 
spovedania, care se face de trei ori pe ui unei 
icoane de sfinţi, şi nu binecuvînteasă cas^ria; 
ei nu permit a jura, şi sfint chiliaşti. Ei ţin un 
vel secret preste credinţele şi obiceiurile lor, şi 
au fost adesea acusaţi oă interpretează reu unele 
locuri din evan^lie şi oă de aceea se castrează 
şi încuragîază sinuciderea. încolo sQnt oameni 
muncitori şi cinstiţi. Această sectă are o im- 
portanţă oarecare, fîind-oă numeră mulţi adep^ 
şi ÎD Kom&nia. Din pricina perseouţiunii bisericii 
de stat rusesci, ei au trebuit să emigreze, afară 
de vr'o 10,000, mai Intfti în Crimea, iar uci 
fiind decima^ de l^tari, an fn^t şi de acolo, şi 
s'au stabflit în Bucovina, în Pnisia ţâ mu ales în 
România. In 1893 se afiau în ţeară 28 biserici 
lipovene cu 19 betrâni. (Strahl, Beitr. z. russ. 
Eirchen-Qeeoh. Halle. 1824, 1. p. 287 uu. ; Alman. 
Cult. Buc, 1893, p. 91 ; Helchjsedec, Lipovanii.) 

LIpOVăţ, com. rur. în Rom., j. Vasluiu, com- 
pusă din 4 sate cu 1741 loc. {Dicţ. ^ogr. 1889), 
cari se ocupă cu agricultura şi prăsirea vitelor; 
în com. sunt 3 biserici şi 1 şc»ală. 

LIpovu, com. rur. în Rom., j. Dolj, pe ambele 
maluri ale Dăsnăţuiului, compusă din 3 c^ cn 
1644 toc. (Dicţ. geogr. 1896); com. are 1 bise- 
rică şi 1 şcoală. 

LIppe, 1) afiuent pe dreapta al Rinului, 255 I^m. 
lung. 2) L., sau L.-Detmoid, spre deosebire de 
8cbaamburg-L., principat germ., laolaltă ca păr- 
ţile separate de el : Lipperode, Kappel şi Oreven- 
hagen, are o întindere de 1215 km*., 134,854 loc. 
(1B95), între Yestfalia şi Hannovera, sub cotitura 
rîuluî Weser, lângă partea sudică a pădurei teuto- 
burgice. Pămentul este puţin fructifer, dar are 
păşuni bune şi păduri întinse, acomodate spre 
nutrirea şi prăsirea animatelor, cari sfint articlii 
primi de export. Industria şi comerciul este puţin 
însemnat, &c export însă cu lemne, animale în- 
grăşate. Princnp^l este constituţional ; în sensul 
constituţiunei din 1836, rectificată 8 Dec 1867, 
linia bărbătească a familiei princiare de L., are 
drept de ereditate; ca3adepataţilordiQ21 membri, 
aleşi pe 4 ani. forul legislativ, ou tribunalul în 
Detmold, cu forul de apel, după contractul din 
1879, la curtea de apel prusiană din Celle. Ve- 
nitul anual este 1.103,659, cheltuielile: 1.134,577, 
datoria: 810,398 mărci. Istoria. L.-Detmold îşi 
trage numele probabil dela rîul Lippe (Luppia). 
Numele seu este mai ântâiu amintit in o diplomă 
din 1123, când Bernhard de Lippia era posesorul 
acestui principat. De aci încoaci a fost condus 
de mai nmlţi conţi din ramul familiei Bernhard, 
Schaumburg-Biickeburg, Brake, L.-Biesterfeld şi 
L.-Biestei-feld-Weis3enfeld, din cari familii şi 
astădi trăiesc principii, cari au drept de ereditate. 
Cel din urmă principe a fost prinţul Hermann, 
care in 1884 mărind, ca erede a fost ales nepotnl 
seu Woldeinar, dar şi acesta murind fără a avea 
fii, din ramul familiei mfu sus dise, mai mulţi pnn- 
cipi fac pretensiuni Ia tron. Până laalegerea defini- 
tivă a principelui, afacerile principatului le con- 
duce Adolf de Lippe-Schaumburg. [M. Bodiu.] 

Lippia L., (botan.) gen din fam. Verbenaoeelor, 
trib. Fisrdenea^ are vr'o 90 de specii mai cu 



Digitized by Google 



111 



omăunerioue, foarte pnfiM «bieane. Lippia L. 
L^rinde plante fratesoente, snbfrateBoente, nr 
ierburi ^abre, pobescente saa hirsute. Diotra 
nineroasele specii ala acestui gen exotio men- 
ţiuim L, eitriodora H. B. et K. cultivată prin 
.asele oamenilor tji cunoscută de poporul nostni 
namtrea de Lămâiţa. L.graoecieHs H. B. 
n. L ae îutrebiUDtearil la prepararea iofusia- 
£01 digestiTe. [Z. C. F.] 

lipsea, (Xjcipns), oraş 91 capitala c&pitaoatalo) 
a icela^ niune, în regatul saxon, situat Iftogă 
ictrnoirea rîazilor Elster, Pleisse şi Parthe, 
^«iMS loc (1895). Din punct de vedere indn- 
^t^ll 91 comercial, după ^unbarg şi astăzi ocniĂ 
[ţcnl prim în într^ imperiul german. In L. se 
tdă o mnlţime de librării On^ol L. atât în 
mtm c£t şi în aabnibii, ars o mulţime de 
eMciî pompoase, dintre cari mai însemnata 
iiiA pe piaţa hii Aogustua: teatral^ museul, Aa- 

Sstenro, în oare este aşezată univeiBitatea, fau- 
ri ÎD 1409, SbnigBbans, pAoă la 1829 reudenţa 
principilor saxoni, totalei au locuit Petra cel Ilare, 
Canl Xllf Jerome şi Napoleon oel Mare ; palatul 
librarilor, casa oraşului, tribaoalol, ş. a. Cea 
mai însemnată este univeratatea, cercetată anual 
de 3000 ascultători, îotra cari sânt şi mulţi Ro- 
mÂni. In localitatea universităţit este biblioteca 
Albertîna ca 43&000 voi.; molte semiaarii, cli- 
nice, musea anmeoloeic, etnc^rafio şi minenp 
legic, 2 laboratoare ohimioe, grădină botanit^ 
couerratorde mas!că,ş. a. Are multe biserici fru- 
moase, ca: bisenca Nicolai. Panlinas, ş. a. Presa 
et>te foarte desvoltată, dispune de 450 ijiue ^ re- 
riste, 350 societăţi de tot ramul soiinţifio. Aici 
este reşedinţa tribunalului legislativ şi comercial 
imperial. Dintre monumente amintim: etatoa 
lui Luther şi Melanchton, statoa triumfală, a 
lui Tbaer, Gellert, ş. a. La L. sânt anexate vr'o 
16 comunităţi. Oraşul Ii. îşi ia începutul în 
»ecl. X din 'loloaia germană: urhs Libzi, aproape 
de no sat slav ca numele lipci, (ai cărui locuitori 
traian din pescărit), din care s'a dssToltat oraşul 
de istă4i- L- a sufuit foakte mult în resboiul de 
30am,î& reaboaiele ca Napoleon, 1812, 1818, cftnd 
in mai multe lindori a fost asediat şi ocupat 
la bătălia popoarelor de lângă L. a fost franţa 
puterea lui Napoleon de puterile aliate contra 
Ini, dar în care, deşi învins, din nou a dovedit 
talentul sen strălucit strategic. fH. Bodiu.] 

UşaiMt ^ehard AdaUmi, teolog prot , germ., 
a. 1^ în Gera. 1861 a fost numit prof. la facul- 
tatea teol. prot. din Tieoa, pe care a represeotat-o 
în sinodul general austriac din 1864. 1871 prof. 
la lena, unde a fost ales membra al sinodului 
general în mai multe ttndnri. A scris mai multe 
opere teologice. 

Lteto, (germ. lĂpţau), oott. în Ung., măivinaş 
cu Galiţia şi cott Arva, Szepes, Gomor şi Turieţ 
iTorocs), oel nai muntos comitat al Ungariei, 
teritor de 2257 54 km>. cu 76,850 loc. (1891), 
iD curs (le 10 ani un scăi^mSot de 2^3 sufiete, 
datorit emigrărilor. Pe teritorul cott L. se extind 
Dînnţii: Cu-pa^ centrali, Tatra mică şi Talra 
mare, co piscuri pflnă la aproape 25(X) m. (£.rivân 
24U4, Bistra 2250, Furcota 2437 m. şi alte vr'o 8) 
şi Iacul (Surba (20*4 ha) cu stabiliment do cura 
climatică şi hydroterapeutică. Numeroase isvoare 
minerale (Coritni^ şi Jelejno, cu apă acră feru- 
gisoasă, şt Lacski cu 1^ feruginoasă termală, 



apoi Boţa, Halujina, Smreosan, Osadă, Lujua, et.). 
Clima e aspră ; cel mai framos anotimp e toamna. 
Din regnul mineral se atlă aur, argint, cupru şi 
antimon, fără însă ca mineritul să fie in deosebitit 
înflorire. Io hotarul comunelor Bobroţ. Cvacian 
şi Huti se aSă marmoră. Productele agricole 
sânt representate prin cartofi, orz, cânepă, in; 
grâului şi săcării nu-i priesce clima. Nici eco- 
nomia de vite nu e prea de laudă. De însemnat 
f(>restrăria ambulantă, industria de spirt, şi brânza 
(brânza de Liptau e specialitate). L. a fost locuit 
din cele mai 8trăvechi timpan, dovadă cetăţile 
păgâne, coloniile din epoca de piatră şi cea de 
bronz şi cimiteriile din timpurile antice. Pe 
timpul imigrării Maghiarilor e locuit de Slavi, 
sub dominaţinne ma^iară a quna numai prin 
seoL XI. 

LiqMfaotIme, trecerea unui corp solid, gazos 
ori de vapori în stare lichidă. Fenomenul mai 
poariă numele pentra caşul dintâiu de fMsiune ^ 
se produce prin ajutorul căldurei, iar pentru al 
doilea de condensaţiane şi se produce prin scă- 
dere de temperatură (recire) sau prin compre- 
siune. Gazele sunt mai puţin lichitiabile ca va- 
porii. Licbifiarea gazelor se execută usănd în 
acelaş timp şi de recire şi de comprimare. 

UqiM, V. Lichide. 

UqaMuibar L., (botan.) gen din familia Ha- 
mamelidaoeo, tribal Altingiee, cu 4 specii de ar- 
bori balsamiferi. £. orietiialU Mill, din Asia 
midL cultivat şi prin ^dini, produce stor ax 
lidiidt ce se scoate pnn presiune din scoarţă, 
după ce se fierbe în a|)ă; e o reşină moale fo- 
losită ca şi terebentina, balsamul de Tolu, ca 
agent terapeutic; L. ttyracifiua L., dm Ame- 
rica de Nord, produce baliam de CopaUme sau 
ambra lidiidă şi oleu de L. ; L. formoaana 
Hance, cresce în Formosa, produce iar balsam 
folosit de localnici ; L. macrophyUa Oerst, cresoe 
în America centrală. [8. Şt R.] 

Ltqalde, ntntte, grapul de sunete format de l şi r. 

Ura, instrumental musical clasic al vechilor 
Ored. Primitiv era formată dintr'o tastă de 
brtMoă (de unde numele de hdi&, ce i-se mai da) 
pe oare era întinsă o membrană formând astffl 
o ladă de resooanţă. In aceasta erau împlSntate 
doue braţe, afectând forma a doue coarne, sus- 
ţinute la partea superioară printr'o traversă 
numită jug. De jug, prin ajutorul unor curele, 
erau legate mai multe coarde flxatt; Ia celalalt 
capet în lada de resonanţă prin intermediaral 
unui cordar şi ţinute la distanţă printr'un scâunaş. 
Numeral coardelor a variat In Egipt existau lire 
p&nă cu 18 coarde şi cbiar instrumente cu an 
numer mai mare de coaixie, erau tot lira mai 
mult sau mai puţin perfecţionate. De altmin- 
trelea seria numelor atribuite lirei e destul de 
însemnată. După numeral coardelor, precum şi 
după nnmele inventatoraluî şi după detalii de 
oonstraoţie L. se nnmia: heli*, barbitiu, forminx, 
epigonionf magadi», ş. a. O perfecţionare a Inei 
adatnascereinstramentului numit /wara(v. ac.). 

[T. CI 

„Ura romftnă", foaie niusica!ă şi literară, a 
apărut in Bucuresci, mai ilntuiu septemănal apoi 
nereţîulat, deia 2 Dec. 1870 păna la 31 Oct. 1880 
(39 de numere). A publicat biografii, traduceri 
şi mai cu samă o serie de articole asupra muaicei 
populare, semnate G. Misail, T. looesco, ş. a. 



Digitized by Google 



112 



Lira — Liszt. 



Un, moDeta ita). k 100 centenmi ; fineţa900 
şi pondul 5 gr. = Cor. 96. 

LIrlo, plin de simţement şi de ioapiraţiaDe 
poetici ; dela liră, iostrumeat musical cu coarde, 
cu oare poeţii elini acompaniau cântecele lor. 
Lirica (poeaia), unul dio cele 3 ^ouri prio- 
cipale de poesie. Fondul ei e riaţa intimă a su- 
fletului, aimţemiutele şi cugetările. De aci strinsa 
leţ^tură cu musica, de unde şi oumele ei. Spe- 
ciile ei sunt; oda, imnul, ditirambul; elegia, so- 
netul, cântecul, gazelul, rondelul, trioletul, glosa, 
madrigalul, idila, ecloga, cari se deosebesc mai 
mult după formă; epistola poetică, epi- 
grama, satira, pcesia 1. filosofică, pc«sia gnomică 
sau maximele, al căror obieot principţ^ s&at oa- 
getările; pastelul sau poesia L descriptivă. 

UriwieMlrtii L., (botan.) gen monotipio din 
fani._ Magnoliaoeelor, tribul Magnolieae. Unica 
spede L. iuXipifera L., eate un frumos arbore, 
ce cresce în America boreală; frunzele trun- 
chiate siDuato-4-lobate; florile mari galbene- 
ver^ii sunt solitare şi terminale. L. iulipi/era L., 
este onltivat prin parcuri ca plantă decorativă. 

[Z. C. R] 

Lisa, 1) L., corn. mică în Trs., cott. Făgăraş, 
1407 Ioc. (1891) Români. 2) L., corn. mică îu 
Ung., cott. Trencin, 1818 Ioc. (1891) Slovaci. 

UsMntţ oom. rar. în Buc, suburbie şi atenenţă 
la parocfaia Suceava, moşie orăşenească, în căp. şi 
j. Sttcevii, are 607 Ioc. (586 ort-or., 9 rom.-uat., 
1 2 mos ), o şcoală primară. [Dr. 1. 0. Sbiera.1 

LIsIgene, (botan.) lyaigene, spaţinri interceln- 
lare produse prin distrugerea unui numer oare- 
care de celule; aşa sunt spaţiurile aerîfere din 
tulpina şi frunzele de Junem, din frunzele de 
N^phaea, din mtrenodurile tnlpinei de Ora- 
mmee, Eqaisetum, Umbelifere, ş. a. 

Usinski, loan, v. loac Lusinaki. 

Uasa, una dintre insulele dalmatine, la 20 km. 
dela Leşina şi 44 km. dela malul dalmatin, te- 
ritoriu de 90 km*, cu 8674 loc. (1890). La noid şi 
▼est are golfuri practicabile. Inapropieredegolful 
nordic se află oraşul L. oa 4822 loc. şi forturi pu- 
ternice. Aici (veobiB Issa) s'au intâmtţlat nume- 
roase bătălii navale: 384 a. Qir. Dionisie din 
Sicilia a învins asupra Ulirilor, 1811 flota en- : 
gleză pe cea franceză, 18 Iulie 1866 flota au- 
striacă sub Xegettboff a nimicit flota italiană sub 
comanda lui Persane, avend mare parte la isbanda 
luptei colonelul baron Urs (v. ac.) de Margiua, 
comandant al cetăţii. In amintirea acestei lupte 
s'au ridicat în L. doue monumente. 

LIssabona, (Liaboa), capitala Portugaliei şi a 
provinciei Estremadura, residenta archtepisco- 
pului, pe malul drept al rîului Tejo, laolaltă cu 
SDburbioI Belem, are 301,000 loc. (1890). In- 
dustria şi oomeroiul in timpul din onnă a Inat 
un av§nt însemnat Are mai molte stabilimente 
şi fabrici de zahăr, tutun, maşini, sticlă, săpu- 
nărie, piei, postav, turnătoare de fier, arsenale, 
fabrici de arme, tunuri ş. a. Avend port ma- 
ritim practicabil şi societăţi de navigaţiune ca: 
Empresa nacional, Empresa insulana, face un 
comerciu foarte însemnat cu coloniile sale şi cu 
deosebire cu Brasilia. L. are o posiţîune foarte 
frumoasa, uii un aspect admirabil în toate părţile 
spre mare. L. este împărţita în 4 cercuri (bairros) 
şi fortificată cu deo.sel)ire spre delta riului Tejo. 
O mulţime de grădini şi pieţe frumoase fac o 



impresiune foarte plSontă, oa s. e.: giădiiu 

Estrelta, la înălţime de 70 m.; Pra^a do Prin- 
cipe Be^; Sano Pedro de Alcantara; parcul 
regal: Tapada; Prapa do Commercio s. Terreiro 
do Paşo, 1750 m. lungă şi 1100 m. lati, îa- 
oungiurată de palate frumoase. L. are aproape 
200 biserici. Cele mai mari şi mai frumoase 
sunt: Sano Comingo, biserica Estrella, Roons, 
Sano Tîcente de Fora, locul de înmormântare 
al regilor portughezi; cea mai veche este: dos 
Martyres ş. a. Dintre palatele mai frumoase 
amintim palatele regale: Paţo das Necessidades, 
Paţo de Belem, Pa^o d'Ajuda; casa deputaţilor: 
Palacio das Cortes; casa oraşului: Cămara Mu- 
nicipal; petele aisenalebr, bursei, ministe- 
rielor ş. a. Monumente : statueie Camoes, statua 
ecuestră a lut losif I, a lui Dom Pedro IV, ambe 
turnate în bronz; Monumento dos Etestauradores 
de Portugal, ridioată spre amintirea oelor oe an 
eliberat Portugalia de sub domnia spaniolă în 
1640. Cultura Portiig^ieî este concentrată în L. ; 
are academie de soiinte, de arte, politechnic, 
conservator de musică, şcoale militare, institut 
de agronomie: Institute Real de Agronomia e 
Veterinaria; şcoală de artilerie: Esoota do Exer- 
cite; biblioteca cu 300,000 voi. ; Museu colonial, 
industrial e commercial, militar, agricola a flo- 
restel şi Huşeu nacional de tustoria natural; 
grădina botanică; 13 spitale; oasa aliena^r, 
surdo-muţi, orfani; 7 teatre, mai însemnate: 
Theatro Normal, s. Dona Măria II, Theatro Sano 
Carlos ş. a. Istoria. In evul vechiu : Olisippo s. 
Ulisippo; ÎQ timpul Romanilor: FeUcitas lulia; 
în timpul Goţilor şi Snevilor: Olisipona şi Ulys- 
sipona. £n timpul Arabilor: Al-Osbuna şi Lis- 
buna. In 716 a fost ocupată de Arabi, de cari 
definitiv numai în 1 147 s a eliberat In 1680 an 
ocupat-o Spaniolii, in 16^ şi-a recâştigat in- 
dependenţa. [M. Bodiu.] 

List, Frideric, economist germ., n. 1789 ia 
Eîeutiingen, sinucis 1846 în Kufstein. 1817—10 
prof. de economia naţ.< destitoit ţentra ideile 
sale liberale şi înliinţarea reimiunei comercian- 
ţilor şi industriaşilor germani. Persecutat de ga- 
vem, îşi petrece viaţa prin străinătate până 1S32, 
când se reîntoarce ca consul al Statelor-Unite la 
Lipsea, apoi la Badeo. Agitaţiunilor sale (ESsen- 
baun-Journal, 1835) se atribue crearea primei 
căi ferate în Saxonia şi introducerea sistemnlni 
prohibitiv de vămi in Germania. (>Nat. System 
der polit Okonomie*). Colecţia scrierilor sub »L.-'8 
gesammelte Schriften< (3 voi.) apărute 1850. 

Dstera R. Br., (botan.) gen din vasta fam. a 
Orcbideelor, trib. Neottieae, cnprinde plante er- 
bacee, şi are vr'o 10 specii, ce sunt respundite 
prin Europa, prin Asia temperată şi montană şî 
prin America boreală. In părţile noastre oresce 
prin păduri L. oeata R. Br., iar prin păşunile 
umede din regiunea alpină şi subalpina orasee 
L. cordata R. Br. [2. O. P.] 

L'lstesso tempo, (ital.) = aceeaşi mişcare, ca 
mai înainte, în musica. 

Uszt, Francisc, cel mai mare pianist al 
seci. XIX, n. 22 Oct 1811 în Raiding, t 31 Iul. 
1886 în Bayreuth. A concertat în toată Europa cu 
cel mai mare succes, încupetid seria concertelor 
dela vîrsla de 9 ani. Studiile şi le-a făcut în 
Viena cu Czemy pentru piano şi Salieri pentru 
composiţie. In legături de prietenie ou Berlioz, 



Digitized by Google 



lita — Uteratara. 



113 



şi unul din oei mai mari admintori şi partisani 
ai lai E. 'Wagaer, L. a fost nnal din preconi- 
satorii musicei de program. Ca compositor a de- 
butat deja ÎD 1825, ca o opereti, Don Saacho, 
dar naoiai mai ttrdţo, ivcgA oe şi-a atatulit re- 
putatiouea sa de pianist, s'a dedat mai mutt 
compoai^unei. Io afară de masica de piano, con- 
certe, nqwodii ungureaei, fantasii, variaţii, pa- 
rafrase ş. a, a Boris an mare namer de com- 
poaiţiuni pentru orchestră: poeme sinfonîce, 
sinfonii conJe ş. a ; apoi musioă religioasă, mese, 
oratoriile Christos, Stanislaa, I^egenda 8. -tei Eli- 
sabeth ş. a.; cantate şi masică oorală. In fine 
o a trrâa ramoift tn oare s'a ilustrat a fost lite- 
ratara mnaicalft ; sorieriJe lai formează 6 volome, 
relativ la R Wi^er, Ghopin, Field, Mnsioa Ti- 
ganilor ţ a. Intre nenonieratele onorari ^ di- 
stiDotinni oe i-s'an conferit, a fost şi titlul de Br. 
în filoaofie dela aniveiintatea ^a Kbnigsberş, 
acel de nobil prin ordinal Coroanei de fier, ofent 
de împeratul Austriei, şi acel de cetăţean onorifîo 
al mai multor oraşe germane şi austriaca. 

Uţa, corn. rur. în Rom., j. Teleorman, cu 
2329 loc. agricultori {Dioţ. geogr. 1897), 1 bi- 
Bflrică şi 1 şcoală. Teritoriul oom. e smbitut 
de calea ferată. 

UUrie, T. Utia. 

Utarflr, oxid de jdumb topit şi cristalisat, 
(Ptambam ozidatuni, lithatgţmin, Bleigiătte, 
Massioot). Se preontă în doue stări, galben netopit 
dis masicot, şi galben roşcat topii ^ litaigă. 
Cel galben se obţine dela încăldirea cu precau- 
(iune a oarbonatoloi de plumb sau a nittatului 
re«pectiv. Se întrebdnţează în pictură. Celalalt 
se obţine ca jţroduot accesoriu la extracţia ar- 
ţăntolui din miaereorile de plumb. Acesta servă 
ia ^lasarăi la plasture medioinaU şi la prepa- 
raţia oleiorilor sicative în pictură. El fusîonează 
la o ÎDcAldire mai tare şi se întăresce la recire 
sab forma unei masse oriittaline, compusă din 
mici loiţe strălucitoare. După cum recirea s a 
făeol mai reiMde sau mai inoet, se obţin şi va- 
rietiţîle numite L. art^otia sau auria. Foarte 
pu^n BotoUl îo 1^ mai mult însă în gliceiioă, 
in gamft şi Bolirtiani B&h&roase. Uşor solubil e 
în acid acetic şi azotic. 

Ut de JasUeet (frâne.) se oumia la Francezi 
tronul revelai în paiiatnent la şedinţele solemne. 
In sens figurat oMar aoeete şedinţe. 

Uteaa, Vatfa, v. Lythuon. 

Uteai, 1) L., oom. rur. în Rom., J. Saceava, 
compusă din 3 sate ou 2870 loc. (Dicţ. geogr. 
Ifj94), cari se ocupS cu agricultnra şi prăsirea 
vitelor; 3 biserici şi 2 şooale; comuna e odată 
de Sirot [—1 

2) IâUhi, corn. rurală, ateoeaţă la puoclua 
Zifairead, moţe boiereasoi în ol^. ^ jud. Su- 
cevii in Bucovina, are 873 loo. (770 ort-or., 
72 rom.-cat, 31 mos.), 1 şcoală primară. 

[Dr. L O. Sbiera.) 

Utorm, semnul sunetelor unei limbi, oe laolaltă 
dan aUabetal (v. ac). Litera mare majwteviif ; 
L. mică = MtawcuUf. 

V. şi art Caractere tipografice. [*] 

Lttmt, omul de sciinţă, care fixează gandi- 
nle sale prin litera scrisă. [*J 

Utaratâral, revistă care a început să apară 
ia 1880 sub direcţia lui B. Floreecu, avend ca 
principali colaboratori pe A. Kacedooslu şi Tb. 

EKUursdla nntlna. VqL m. 



Stomesco. 1881 se nasc neîntele^, B. Flo- 
rescu se retrage; \886 L. îşi schimbă direoţia 
şi numele şi devine ^Revista literară*. 1887 mai 
apar 2 numere sub vechiul nume. L. ou s'a 
bucurat de colaboraţia unui numer mai mare din 
scriitorii noştri de valoare. 

Literatura, îu sens larg este totalitatea lucră- 
rilor scrise ale nuui popor, unui timp, etc. ; 
îu sena strins şi obicinuit totalitatea lucrărilor 
de imaginaţie. înţelesul cuventuloi se precisează, 
natural, prin epitetul ce i-se adauge: L. greacă, 
indiană, populară, etc. In oele mai multe limbi 
există tratate generale despre literatura de ima- 

C|ie a celor mat multe popoare. Noi n'avem 
i asemenea operă; de altfel lipsa nu este 
regretabilă, căci prin însăşi natura loorurilor 
atari Incribi na pot fi de ott superficiale şi lipsite 
de originalitate. Pentru detalii cf. fiecare popor 
şi fiecare disciplină soiinţifică în parte. [ — ] 

Literaturap<qtorană(pm}n^), cuprinde toate 
productele iospiraţiunii poporului necultivst prin 
sciinţă şi scriere. Ele ţin toate de sfera poesiei, 
pentru că în toate predomină fantasia. împăr- 
ţirea cea mai nimentă a L.-ei poporane pare a 
fi îu: lirică, epică, dramatică şi afori- 
stică. De genul liric ţin: doinole, horele, sa- 
tirele, strigăturile, colindele, bocetele, desoftn- 
tecele, versurile jocurilor de coţii ; şi aci se pot 
subsuma şi cântecele befarânesci şi istorice, pentru 
forma şi aventol br liric. Oenal epîo cuprinde 
basmele şi snoavele, prototipul romanelor şi no- 
velelor literaturei oulte ; tradiţiuuile şi legendele 
de tot felul Froverbiele, idiotismele şi oimili- 
turele formează genul aforistic. Cântecele de stea, 
vifleimul, cântecul păpuşilor, pluj^şoral, cân- 
tecul şl obiceiul, caloianul ai oraţiile de nuntă, 
sunt rudimente ale poesiei dramatice, (v. ac.) 
însuşirile caracteristice L.-ei pop. sunt: anont- 
mitatea, spontaneitatea şi prin ea oglindirea cre- 
dincioasă a vieţii poporului; nestabilitatea sau 
continua modificare a formei ; naivitatea, simpli- 
tatea şi natoraleţa expresiuaitor; in cântece, 
împreuoarea eu mnsioa, şi de aoî dese neoo- 
recteţe în versificaţiune, mai ales în rime şi 
anoeotuare. Pentru ori care popor literatura sa 
nescrisa are o întreită valoare şi însemnătate: 
psichologică, istorică şi literară. Ea este cea mai 
scumpă comoară, este reservoriol averii morale 
a unui popor. Ea nutresce inima şi mintea fie- 
cărei genera^uni şi continuă astfel firul tradi- 
ţional al vieţii naţionale, până când poporul în- 
cepe a ave o literatura scrisă. Şi ca atare ea 
e totodată mărturia valoarei morale şi iotelec' 
tuale a poporului. L. p. şi în special poesia li- 
rică şi epică este apoi un însemnat isvor al 
istoriei naţionale^ nu atât în privinţa fantelor, 
cât mai ales a aimtemintelor, ideilor şi credin- 
ţelor poporului din deosebite timpuri. Ea oglin- 
desce geniul naţional, gradul de cultură, morală 
şi intelectuală, şi infiuenţele ce au avut asupra 
poporului evenimentele şi împrejurările fie- 
cărei epoce. In sfîrşit L. pop. trebue să fie 
punctul de plecare şi piedestalul literaturei 
culte, care numai aşa poate fi originală şi vi- 
guroasa. Un strălucit exemplu de acest adever 
ni-1 dă literatura elină, isvorită întreagă din 
legendele şi mitologia naţională. Recunoascerea 
însemnătăţii L.-ei p. a dat nascere unei none 
Bciinţe, follUorul (v. ao.). L. p. na trebue a o 

8 



Digitized by Google 



114 •Uteratorâ şj artft 

oonfaada cu L. populară (scrisă) asemenea 
anonimă şi făcută in limba şi spiritul poporului; 
se deoselrâsce însă prin tendinţa sa de a res- 
pândi idei morale şi religioase şi prin faptul, 
că e scrisă de cărturari. (Cf. Haşdeu, >Căr^le 
poporane<, M. Oastar, «literatara populară 
română*.) [M. Strajan.l 

„Literatură artft Ronflflft", frumoasă şi bo- 
^tă revistă românească contimporană^ apărend 
in Bncuresci, ilustrată şi lanar, sub direcţiunea 
lui K. PetraşcQ şi sub auspiciile >Geroului ami- 
cilor literatarii şi artei românes al oirai pre- 
şedinte e Dem. C. OlISaescn. E astft^i în al 
4-lea ao al existenţei sale. Are de priacipia fun- 
damental naţionalismul. 

LIthlasIs, formaţiune de piatră în corpul omului 
şi mai cu samă in beşica adnlui. Se scoate de aci 
ori prin tăierea ţesuturilor până întră în be- 
şică, ori prin instrumentul numit I ith otripto r 
(epîirgător de piatră), ce se întrodnoe pe ca- 
nalul udului. La boala de piatră e lăudată i^a 
de Căciolata (jnd. Bfimnicu- Vâlcea), unde era 
decis a venî şi Napoleon III du a se curarisî. 
Piatra din âere se oumesce CoUlithiasia. 

LIthIun, element, frrent atomică 7, monovalent, 
descoperit în 1817 de Arfredson în Fetalit. Isolat 
pe oale electrolitică de Davy, tiunson ^ Hat- 
niessen. Se săsesce foarte respftndit în natnift 
snb forma ae combinaţiuni, dar în mici can- 
tităţi. Se întâlnesce de ordinar în ape minerale, 
Kansbad, Eismogen, Badeu-Baden^, Cftoinlata 
(România), în cenuşa animală. El e m totdeuna 
alăturea de potasiu, sodiu şi aluminiu în mi- 
nerale sub forma de silicaţi : Lepidolita, Petalita, 
Triphylin. In acesta din urmă în unire ou acidnl 
fosforic, fler şi mangan. X. e de o coloare argintie, 
moale, grent. speo. 0,594 şi P. de F. 180°. E cel 
mai oşor metal cunoscut. Descompune apa, se 
oxidează uşor la aer, arde cbiar cu o flamă 
străladtoare trecând în oxid. Sărorile mai toate 
solubile în apS afară de carbonat şi fosfat. Să- 
rurile în flamă dan o coloraţie roşie purpurie. 
Spectrul e caraott>ri8tio prin o linie roşie carmin 
şi alta roşie gălbuie. Cantitativ se dosează ca 
fosfat. PO4 Uj. [S. M.J 

Uthobiiis, animal miri^}od (v. ac.) din ordinul 
Chilipodelor, trăiesce sub pietri. 

Llâteohnmila, procedeu litografic care constă 
în a reproduce pictura în oleu. 

Uthodemus, (zool.) gen de Lamellibranchiate, 
cari cu cochilele lor lungi arată ca nişte curmale 
uscate. Specia Lithodomus dtKljfim Sow. se 
săseBce des în Marea Uediterană şi se mâncă 
bnouros. 

LltliofrMrteMr,un preparat explo6ibiI,o<m8titoit 
din dinamită şi al^ explosibili, dar al oămi efect 
e mai mic ca al însuşi dinamitei ^gare. 

Uthogllphlo, gravat pe piatră. 

Utbograyhia, t. Grafioe, arte. 

LttbwtMet se numesc crăpături în roee. 

Llthologla, învăţătura despre pietri. 

Llthopaedion (med.). La graviditatea extra- 
uterină se întemplă de fetul moare, părţile moi 
degenerează şi ce e lichid se resoarbă. Restul 
se împregnează cu cristale de cholestearină, 
calciu, magnesia şi pigment, devenind o massă 
solidă, care se numesce L., adecă fet pietrificat 

UtlMOhlna, un amestec de esenţă de tereben- 
tină şi olen de Lavand, întrebuinţat în litografie. 



Bomână* — litra. 

UUWMM, ooloare albă preparată din tratarea 
solfatiuai de zink cu snifur de bariu, întrebuin- 
ţată foarte dee îu pictară ca fiind stabilă. 

LithosperMuai L-, (botan.) gen din fam. Bora- 
gineelor, trib. Borageae, coprinde plante erbacee, 
subfruteficente şi are vr'o 40 specii, respândite 
pe aproape întreabă aaprafaţa globului. In părţile 
noastre crasce pnn locnri aride şi pietroase L. 
officinale L., cunoscut de poporul nostru sub 
nmnirile de Mărseluşe, Meiu păsăresc, 
L. purpureo-coendeum L., L. arvense L., etc. 

[z. a P.J 

LHbo^lHMra, fgrecj coaja pămdntulai. 

UthatMif (med.) operaţiane pentru delătn- 
rarea caloulilor din beşioft; deschiaerea opMatiTft 
a beşicei pentru a se put6 extrage oalonlu. Looal 
inoisiunii poate fi pe putea anterioară a abdo- 
menului Şl la perineu. 

Uthotrlftaia, (med.) distragerea caloulitor în 
beşică pnn instrumente speciale de forma ca- 
tetrului. 

Lithotypla, lithographia inatUl, v. Grafice, arte. 

Lltl, lidi, leti, lcu$i fi lagjrij fUalJ numirea 
iobf^plor în evol mediu. 

Utla, rugăciune de implorare, procesiune, 
îm(>reaDat& cu rugăciuni ţi cântări în semn de 
penitenţă, prooesiane reUgioasă pe timpul neferi- 
cirilor publice ori ea alte ocasinni. La I* se 
binecuventi pâne şi prescuri, grâu, vis şi unt- 
de-lemn. (I. Stefanelli, Liturgica bis. ort.-cat, 
Baonreeoi, 1886, § 42.) 

Litur, masa pe oare se pun pânile, vinnl, 
gifiul şi untul-de-lemn, ce se bioecav§ntă la litiă. 

LUania, complexul mai multor rugăciuni de 
invocare la procesiuni şi la anumite funcţiuni 
sacre. 

Lltlgant, acela cai-e se judecă, care se afiă în 
proces. Se mai numesce şi parte iitigantă, adecă 
oare are rol activ în un litigiu, proces. LUigios este 
oesa ce face obiectul unui litigiu, anat proces. 
Judecătorii, supleanţii, procurorii şi advocaţii în 
Rom. na se pot face cosioaari de drepturi liU- 
gioast, oari sânt de competenţa cur^i de apel, 
in a cărei oircnmscripţiune îşi exercită func- 
ţiunile lor, sub pedea{Miă de nulitate, spese şi 
daune interese. (Art. 1309, 1403 ood. oiv. rom.) 

Litlanit, sau Zinnwaldttf mineral, mica Itti- 
niferă; în gisemintele de staniu, se găsesce la 
Zinnwald, Cornwall, etc. 

LItis oontestatlo, Clot-J intrarea în proces a 
pîrîtului, respuns la pîră. Liti» denurUiatio, ia- 
sciinţarea unui interesat despre un litigiu, ca 
să între şi el în proces. Litie remmiitiaiio, re- 
tragerea ^îrei. 

Util, V. Uthinm. 

Uto — , T. Litho — . 

Litoral, regiune situată dealungul mării. 

Liioraud austriac-iltiriCf numire colectivă 
pentru oomitatul Ooriţa-Qradisca, marchionatul 
Istria ^ oraşul Triest, aparţinetoare imperiului 
austriac. 

Litoralul de aur (eogl Ootd CoastJ, o faşio 
de pănient în Africa vestică pe ţermurii lito- 
ralului Ouioea (v. ac.) sup. Numirea o are dela 
bogăţia de aur, ce s'a găsit îu aceste locuri. 

Utota, figură retorică prin care se dice mai 
puţin, pentru a se înţelege mai mult [*] 

Litra, mesură de capacitate; în România V4 
dintr'o oca (v. ao.)= 310Va gr. 



Digitized by Google 



litni — liaohe. 



115 



Utni, mesară pentru flaidită^ k 10 deoilitri, 
k 10 centilitri, i 10 miUlitri. (t. Metru.) 

LHterie aveeatwiaa, (lat.J v. Dehortatoriu. 

Lfttorelia L., (botao.) gen moaetipio din fa- 
milia PlantagÎDeelor. Dnioa specie X. lacurtrig L. 
este o plantă aqoatjoft stoloniferS, fmnzele ra- 
dicde, ceapitoase, lineare şi groase; florile mo- 
noice ; fraetul o nuculă indehiwentă. L. laeuatria 
L. cresce prin apele, mai cu samă din regiunea 
montana ale Europei medii ei boreale. [Z.C.P.] 

UttrA, Max PatU Emil, savant francez, n. 
1801 în Paria, t 1S81 acolo. Pregătit pentru 
cariera tnedioalÂ, mai târziu ae dedioi sciiaţelor 
filologice şi istorice. 1875 alea seoator pe viaţii, 
în acelaşi an membru al Academiei. Ser. ; Trad. 
tatniur scrierilor lai Hippocrat (Paris. 1839 — 61), 
>Ana]yse raisoanee da Gonrs de philosophie po- 
ntive de Comte< (Paris 1845), »Auguste Comte et 
Ia pbiloeophio p<sitive« (Paria, 18?7), limbistioe: 
»DietionDaire de la langue franţaise* (4 voi şi 
1 supt.), >Histoire de la langae franţaiae*, >Litte- 
rature et faistoire*, etc. 

Litar|l^ Cifffc.J aervioiol public (Aristot Oec. 
1, 3), serviciul pe care îl făceau cetăţenii gratuit 
statului (Plat te^. 12, p, 949 c). Fiindcă cel 
mai strAlucit semoiu pnbUc este a servi lui Btjeu, 
peatra aceea s'a dat îndeosebi numirea de L. 
^rviciolut preoţesc jjoel. 1, 9, 2, 17) şi această 
însemnare o are L. lu noul testament preste tot 
(Luc. 1, 23; Ovr. S, 6). In limba bisericească 
L ae (^oe serTioiuI divin, prin care se cele- 
breazt şi perfaoe sacrifimul eacfaariatic (Const. 
ap. 1. 6, a 6>, iar în sens mai larg L. e oom- 
plexal ac^anuor sacerdotale în nserică. Ori- 
ginea L., respective a formulelor de a săvîrşi 
saciificinl eacbaristic, se reduce la iostituirea 
acestui saciifidu prin Isus Cbr. ia cina cea de 
taină. La formulele fundamentale instituite de 
1. Cbr., apostolii fi următorii lor an adaus al- 
tele, Şl aţa s'au desvoltat litorgiile, cari le avem 
ai}i în biserică. Ele toate se încep en o pre- 
parare (proscomedia, v. ac), apoi urmează L. 
proprie, care simbolice ne represintă viaţa Mân- 
Tuitorinlai dela nascere p&na la înălţarea sa la 
ceha. In L. ae disting 2 părţi, partea numită L. 
catechumenilor (pliift la sctţi silnteţi ohiemaţi 
iegiţi*, etc), tude momentul principal e cetirea 
dio St- Sfuiptuxft, Apostol şi Evangelia, şi ex- 
pUcareâ şi aplicarea practică a perioopeî cetite. 
A dona parte e Ij. credindoşilor, io care di- 
iitiDgem: a) oferioriul, ce represintă (prin ie- 
sirva cu dwurile şi aşezarea lor pe altar) ofe- 
rirea voluntară a M&otuitorului spre patimă şi 
spre moarte; b) coMotrarea, e centrul L.-ei, 
aici prin cuvintele luaţi măncaţi «acesta este 
trupul mea«, beţi dintru acesta toti «acesta este 
sângele men«, etc., în chip misterios pfioea şi 
vinul, determinate ^rin intenţiunea preotului ce- 
lebraot, se prefac m trupul şi sfto^le Ini Cbr. 
Consacrarea aeparatăapfinei şi vinulm închipuesce 
moartea de pe cmoe; c) euwnmeana, in care 
trapul şi silele Dommilai se dă credincioşilor 
tpre nutrirea sufletească. După locul, unde s'au 
compus şi desvoltat L.-Ie, le impărţim în orien- 
tale şi occidentale. Orientale sflot: I) a biserioei 
din Ierusalim, atribuită Sf . ap. laoob cel Tiner ; 
2} L. din constit apostolilor (Ub. VIII), atribuită 
St Clemente I, p^>a dela Roma; 3) a bisericei 
alexandrine, atribuită St bt. Marou; 4) L.-Ie bi- 



sericei constantinopolitane, cari se află şi Ia noi, 
anume L. Sf. Vasitiu M., compusă de acesta din 
cea ierusalimitană şi olementină ; a Sf. loan Ourâ 
de aur, scurtat dio a Sf. Vasilin, şi a Sf. Ore- 
goriu Dialogul sau a mai inunte sflnţit^or, din 
care lipsesce partea esenţiaU adeoă consacrarea, 
ea se celebrează Miercurea ^ Vinerea în pa- 
resemi. Io apus e în us litniţia romană. 

Liturgiariu (missale), se numesce cartea, în 
care se cuprind liturgiile. 

Liturgica e tractarea sistematică a formulelor, 
riturilor şi disposiţiunilor, după cari se înde- 
pUoesce serviciul divin în biserica ortodoxă 
catolică; ea formează o parte a Teologiei pa- 
storale, p. m.j 

Lltima, ta Romani un toiag înoftmit la virf, 
ce îl purtau Augnrii (v. ac.). Când aceştia aveau 
să profeţească din sburatul paserilor, cu L. îm- 
părţiau orisontol in regiuni (preijnruri). 

LKvult UQ ram lateral al seminţiei de popor 
slavo-litvao, din familia indo-germâni, înrudiţi 
ca Letţii, Fruşii vechi şi ou Shmudii. Toate tri- 
burile litvaoe numeră ca. 3 milioane de suflete. 
Tip de popor blond, de statură pnteraioă, religios 
şi foarie superstiţios, încreştinat prin seol. XIV 
pftnă XV. Un principe al lor (Jagello) prin căsă^ 
tona cu Hedviga, fiica regelui Ungariei Ludovic 
de Anjou, a ajuns pe tronul Poloniei. Liimnia, 
teritoriul locuit de L. de priu 850 d. Cbr. La a 
treia împărţire a Poloniei (1795) cea mai mare 
parte a L.-ei a ajuns sub st^tânire msesscă 
(guvemamentele Vilna, Kovno, Grodno, Hohilov 
Vitebsk şi Hinsk), iar Ia 1814 şi cealaltă parte, 
pe oare pAnă atund o avea Prusia. litvanil an 
jQOat rol şi în istoria Moldovei. 

Liiba, 1) jD., Qruia (Murgu), publicist tom., 
n. 15 Hârtie 1845 îo Măidan, în Bănat, din pă- 
rinţi ţeranij f 1877 ca advocat în Veişeţ. A 
fost stipendi&t al familiei de Moctionyi. Ca student 
univ. în Pesta şi colaborator Ia «Albina* a su- 
ferit pentru un articol vehement, scris de alt- 
cineva, 15 luni temniţă de stat în Vaţ; s'a că- 
sătorit apoi cu o fică a lui Vine. Babeş, remftnend 
un ficior (Liviu) de dtnsul. 

2) Liuba, Sofronie, înveţăţor rom. în Uăidao, 
Bănat, o. 3 Dec. 1850. A sciis şi a publicat mai 
multe poveşti şi anecdote !n dialect mnăţăneso; 
de remarcat sunt articolii «Fraţii de cnice<, «Me- 
dicina poporală* şi cartea «Topografia satului 
Măidan*, urmată de un studia despre Oelţi de 
Dr. At M. Marienescu (Caransebeş, tipogr. dieo.}. 
Unele publicaţiuDi poartă signatura lAuba-Iana 
CAurel lana, capelan gr.-or. în Măidan, cu care 
colaborează, este ginerele seu). 

Liuoha, (pron. L^n^J, familie de origine fran- 
ceză, stabilită în ţearâ din secolul trecut. Stră- 
moşii ei trăiau prin seci. XV la Florenţ^ de 
unde s'au dus în Coraioa şi sudai Franciei. Bar- 
ih&emy de Liuehe (14B0) e trauchiul geneal(^o. 
Mai mulţi armaşi ai sei s'au distins in istoria 
Franoiei, având şi titlul de «Seigneurs de Uoissao*. 
In Valachia: Jean Ztuehe, era la 1754 mare 
sluger şi muri la 1780 în Bucuresci. Fiul seu 
era Fityţ I^^, marele vistier, n. 1799, unul 
din principalii boieri ai ţerii la începutul se- 
coluloi ; fusese propoa printre candidaţii la tron 
tu 1821, c&nd era clucer mare. Se însură ca o 
Cărpenişancă, avSnd mai mulţi copii, din cari de* 
scind actualii membri ai familim. [L.] 



8* 



Digitized by 



Google 



Unde — Uvins Androiuraia. 



116 

Uide, T. Lude. 

UiM|lt 80 D om esc ÎD BocMTina nîace colomi 
roseuci aşezate pe lingfi Romăni pe moşii bo- 
ieresci şi inSnăstiresci. Astfel de colonii au fost 
pe moşiile : Homorol, de Qode Doinirea unui oStun 
Iău(}ii Homorului sau Liudi-Homora; Horecea, 
de unde Liudii Horecii sau Uudi-Horeoeai Sam- 
sonesci, de unde Liu(}ii lui SaDison, eto. Dintre 
aceste colonii a devenit comună rurală numai 
lAwţii Botnorului, atenenţă la parocbia Co- 
mănesci, moşie mănăstirească în căp. şi j. Su- 
cevei în Bucovina, are 844 loc. (768 ort-or., 
32 rom.-cat. 44 mos.). o şcoală pnraară. 

Pr. I. G. Sbiera.} 

Linkliit (Siukiu, Luciu), grupă de iosole ja- 
poneze ÎD Oceanm Pacific, între Einaa şi For- 
mosa, 3983 km*., ou 560,000 loc. 

UMnlţa, oom. în Ylaoho-Meglen, oa 3000 loc. 
in apio[ţiâTB de Ohievgfaîeli îd Macedonia. (V. 
Mefpeaiţi.) 

LIvade şi Uvede (pL livetji), mnonim cu ţin<4- 
Id Muntenia se mai qioe livade şi la {dantapunile 
sau grădinile de pomi ou iarbă, b. e. lirade de 
proni, de meri, eto. 

Uvadhl, oom. arămănească cu 2000 loc, e lo- 
cuită numai vara, situată la Paiio-Flanina în 
Macedonia. 

Uvadhea, corn. arămănească, v. Ylaoholivadhon. 

Livadia, 1) L, (Lebadea), oraş în nomarchia 
grec. Attica-Beoţia, la poalele muntelui Helibon ; 
ca. 5000 loc.; reşedinţă episcop. Mai nainte în- 
treagă Grecia de mijloc (Hellas) purta numirea L. 
2) L., proprietate a împăratului fiusîei la sudul 
Crimeei, lângă scalda de mare lalta. 

Lhraa, monte, t. Liban. 

Llvedeni, (ung. lAvazeny), corn. mica în Trs., 
cott Hnoedoara, 3866 loc. (1891) Romfini şi 
căţira Magh. şi Gennaai ; staţiune de cale ferată. 

Livsrpoai, unul dio cele mai maii oraşe ale 
Angliei (550,0(X) locnitori) Şi nnol din marile 
centre comerciale ale lumii maritime; posedă 
docuri q)leodide, a căror constmcţiune a costat 
preste o jnmetate de miliard. Importează cu 
deosebire grftoe şi bumbac; bumbacul e trimis 
de aci în Manchester, unde se ţese pentru în- 
treaga Europa. [B.] 

LMa, Drmilla, femeie de rară frumseţă, soţia 
împ. August şi mama împ. Tiberiu, n. 56 a, Chr., 
t 28 Sept. 29 d. Cbr. Despărţit de soţia sa Scri- 
bonia a. Chr.), August silesce pe Tiberiu 
Claudiu Nero să se despartă de L. spre a o lua 
e! de soţie. Femeie superbă şi deşteaptă, avea 
mare influenţă asupra împeratul ui ; în testamentul 
aeu August o nomeace erede universal imprennă 
ou fiul ei Tiberiu, dela primul bbbat Cu Ti- 
beriu DO s'a putut înţelege la domnire, dene- 
gfindu-i acesta înrîarîrea ce o avea pe timpul 
lui August 

LIvinjutone, David, călător african renumit, 
n. 13 Mart 1813 in Blantyre lângă Gtasgov, 
din părinţi de rfind. La etate de 10 ani lacră 
în o fabrică, şi din câştig cumperă cărţi, din 
cari studiază, şi în etate de 16 ani cetesce clasicii 
Horaţia şi Vii:gil. Mai târijiu studiază medicina, 
teologia, şi în cele din urmă se faoe misionar 
şi trece în Africa. Din 1840 — 49 trăiesce în 
staţiunea misionară Mabotsa, dedicat oficiuiai 
seu. La 1849 face prima călătorie îa centrul 



Afrioei şi deaoopere lacul Ngami şl rîul oe is- 
Toresce dtn acesta, S^ia. Intre 1851— &3 des* 
00 pe re rîal Liambey (âmbed sup.), preste Cas- 
sânge trece în Loanda (1854). Intre 1854 — 56 
străbate continentul din vest sj^re ost şi dă de 
cataractele Victoria. Reîntors id Europa scrie 
primul raport despre descoperirile sale (Hissio- 
nary travels and researches in South Africa. 
Lond., 1857). Din autorisarea guvernului englez 
străbate din nou Africa, însoţit de mu mulţi 
bărbaţi de sciinţă. In 1858 din rîal Zambesi 
trece în riui Sohire şi-I urmăiresce pfină la isvor 
lacul Nvassa, 16 Sept 1869), nu departe de acest 
ao dă de altul Scbirva. La 1864 se nintoaise 
în Europa şi publică resnltatnl descoperirilor 
(Narrative of an expedition to the Zambesi). In 
1865 este numit de oătră Ao^ia consul pentru 
Africa ^ ÎQ această calitate sosesoe în toamna 
anolui 1865 îo Zanabar. Călătoria o începe acum 
din est pe rîul Rovoma, în 1866 ajunge laNyassa. 
nu depuie spre sud trece preste rîul Tscham beai 
(isvorul riului Congo), atinge sudul lacului Tan- 
ganyika, în Nov. dă pr«te rîul Lualaba (Ckingo), 
ajuDge ia lacul Moero, de unde se reîntoarce în 
Casembes. De aici pleacă spre nord, spre a ajunge 
la ndsobidschi pe coastele lacului Tangaoyika, 
însă e nevoit din causa ploilor să se reîntoarcă. 
C&lătoresce deci rore vest ţa dă presto lacul 
Bangveolo. In 1889 străbate din nou spre nord 
^ dăde lacul Tannnyika, pe care meigSnd ajunge 
Ia Udschidschi (13 Martie). In 1870 străbate prm 
Manjema ajunge până Ia localitatea Nyangve 
lângă rîul CoagOf insă secat de toato isvoarele 
şi bolnavde picioare, se reîntoarce îo Udschidschi 
(în 23 Oct 1871). Preste 5 4ile dă preste el aici 
(28 Oct.) călătorul Stanley, trimis expres peutra 
căutarea lui Liviogstone. In societatea lui Btanley 
călătoresce pe laoul Taoganyika spre nord, şi 
constată, că din acest lac nu se varsă spre nord 
nici nn nu, deci Tanganyika nu se ţine de si- 
stemul i4>elor Nilului. In 1873 pleacă cu Stanley 

Eftnă în Unyanyembe, Stanley vine în Europa, 
I. dă din non spre sud, în Carembes, iuuIq 
moare în 1 Maia 1873 de disenterie. Osemintele 
i-s'ao adus în Europa şi s'au îngropat în 1874 
în mănăstirea Westminster din Londra. A fost 
unul dintre cei mai distinşi scrutători u Africei. 

Uvlstoaa R. Br., (botaa.) gen de Palmieri, 
trib. Sabalee, ca vi^o 17 specii; tulpina lur rar 
e înaltă: frunzele sunt flabetiforme; orosc prin 
China {L. dtinenns R. Br.). Australia CL. aw 
straîig MaFt.), Olanda nouă (L. inermis R. Br. ; 
mugurii ei sânt comestibili, iar din frunzele tj- 
nere se confecţionează pălării ş. a.). India, Co- 
chincbina, Archipelagul mălaie. [8. Şt R] 
Uvll, Andreiu, v. Pop, Livio. 
UvIm ADdronieiia, (260-209 a. Chr.}, originar 
din Tarent, adus ca prisonier în Roma de cătră 
consulul Papirius Cursor, el este vendut lui Li- 
vius Salinator şi acesta observând intelieeuţa 
şi cultura ce poseda sclavul seu, îl libera. Câtva 
timp L. A. se îndeletnici ou profesoratul, a|>oi 
începu să imiteze pe tragicii greoi Eschile, So- 
phocle şi Earipide. Tot L. A. a tradas în ver- 
sori satumine Odiseia lui Homer. In a. 207 
L. A. este însărcinat să compună un himn de 
resboiu pentru înfrângerea lui Uasdrubal la flu- 
viul Metaur. L. A. este socotit ca părintele tea- 
trului şi literaturii latine. [Caion.] 



Digitized by Google 



Idvius TitnB — Lobeliaoeae. 



117 



LiWn TttH, uqdI din cei mai însemnaţi istorici 
ai antichităţii, n. 59 a. Ohr. la Fadua, veni în 
Roma sub August, care se făcu patronul şi amicul 
seu. Opera sa principală e Istoria romană (Hi- 
stonarum ab urbe condita libri qui supersant) 
dela zidirea Romei pină la moartea lui Drasus, 

9 d. Cbr.f în 142 de cărţi, împărţite de copişti 
în decade. Adî sânt numai 35 de cărţi, primele 

10 p4Dă la anul Biamei 460, oartea 21—45 dela 
aoii Komel 530—686, «i cartea 136 ^ 137. Din 
celelalte n'an remas decit fragtnente şi sumanul 
lor, f&CQt probabil do Florus, după cari Freln- 
sheinias a încercat să reîntregească istoria lai 
L- T. prin ale sale >8applementa<. Pentru bo- 
găţia şi frumseţa stilului, plin de o morala să- 
nătoasă şi de OD nobil patriotism, istoria lui T. L. 
e considerată ca o o^ră magistrală, deşi îd ou- 
noscinţa lucrurilor, in expunerea fără părtinire 
a adeTeroIoi istoric şi în alegerea isvoareloT L. 
e inferior altor istorici. Ediţiuni: Drakenborch, 
Amsterdam 1731, Stnttgart 1820—28; Madwig 
Ussine, 1873; Weisaeiwom; Lemaira; Nisaid, 
text Xitin ^ francez. Literatură: Uachiavelli, 
«Diaconi aopra la prima decade di T. L.<; Lach- 
mann, »De footibas historianun Titi Urii«; H. 
Taine, ■Gssai sur "nte Live* ; Uadwig, »Emen- 
datîones Livianae* ; Wolflin, 'Livianische Eritit 
uod liviantscher 8pracbcebrauob> ; Hommsen und 
StDdemnnd, «Analecta liriana*, ş. a. 

[M. Strajanu.] 

Uvlud şi iMonia, (rus. Lifljandskaja ^ber- 
nija), gnvemament rusesc, una dintre provinciile 
baltice Ia golfol Riga, 47,030 km', cu numeroase 
insule 91 lacori. Loc. Germani, Ruşi, Israeliţi, 
Letţi şi Estoni. Ocup. principală aghcuitura, eco- 
nomia de vite. pescăritul, veoatul. 

Uvanw, pior. ital., cupria(jând şi insula Elba, 
»t3 km*, on 120,798 loc. (1890). Capitala L. 
(Ţechini Portus Libumas) e oraş întărit şi cel 
mai însemnat port comercial al Italiei Ia jf edi- 
terana, ca 78,998 loc. (mulţi Ovrei); episcop, 
catedrală: port şi far renumit; fobrici de pă- 
lării de paie, lucrări de coral şi alabastru, şan- 
tier; comerciu însemnai. 

Uvrie, (fraitc.) costum particular, cu care se 
îmbracă sorvitorii caselor mari. 

Uvre «teriiao, numită şi Punt gterling sau 
Sovereigitf monetă engl. de aur 20 de shil- 
lings (sh.), â 12pence (d), fineta916Vi, pondul 
7988 gr. = cor. 24.—. 

L|apkeva, (infer.), corn. mică în Une., coti 
Canş-Severin, 1402 loc. (1891) Sdrbî ţi Romani. 

UMreats, (pron. liorente), Don Juan AiOonio, 
istoiie spaniol, n. 30 Martie 1756 în ^ncon de 
Solo (Aragonia), f 5 Febr. 1823 ia Itadrid, fost 
secretar general ai loqniaiţinnii din l£adrid. Ser. 
principală: «Istoria critică a inqnisi^umi în 
^lania* (4 voi.). 

UăVâ, a fost succesiv şi aproape în acelaşi timp 
nomele unui bit^raf englez (David lÂoyd, 1625 
până 1691), al unui compilator, asemenea englez 
tNicaiae Uoyd, 1633 - 1680), al unui episcop 
d'Ereter (WUliam lAoyd, 1627—1717), al unui 
«jgiez (Bobert 1733— 1763), al unui tac- 

liciaa, tot englez, (Senry Uo^ 1729—1783) 
ţi al nimi neguţător din Londra, care fondă nn 
Ui de olab san sucursală a bursei, nnde oca- 
I«tia principali eran asigaririle maritime. Ăcest 
aome a fost dat apoi la diveise stabilimente 



de prin alte ţeri. Astfel ZIoy(2-ul 
austriac, fondat în anul 1836 de cătră de Bruok, 
care este o companie şi care, prin vapoarele sale, 
exploatează comerciul Mediteranei orientale. 

LIoydia Salisb., (botan.) mic gen din vasta fa- 
milie a LUiaceelor, tribul Tulipeae, cuprinde 
plante erbacee şi are numai 2 specii, dintre cari 
una, L. terotina Salisb., se află în mon^i Eu- 
ropei, Asiei şi Amerioei boreale, în pSr^le noastre 
oresce prin păşunile stăncoase din regiunea al- 
pină, iar ceealaltă se află numai în Himalaia. 

[Z. C. P.] 

Lea, (^spanj = laudă, cftntec de landă; după 
formă: monolog ori dialog, din care s'a desvoltat 
prologul dramatic. 

Loaada, capitala posesiunilor portugheze în 
Africa de sud, zidită la 1575 prin Paulo Diaz 
de Novaes în faţa unei insule de năsîp cu nu- 
mele L. Clima e nesănătoasă, comerciul în- 
semnat 

Leangs, un teritor lung de 520 km. pe coastele 
vestice ale Africeî dela Cap Lopez pană la Ho- 
lemba. Rînrile mai principale pe aceste coaste 
sânt : Sette, Knilln, Lnemme şi Chiloango. Cliina, 
ca întreagă clima pe coastele Afrioei. e nesă- 
nătoasă. Locuitorii vorbesc directul Congo. La 
începat Portugalia a ocupat aceste locuri, an 
urmat apoi Olandezii. După descoperirile mai 
none şi dapă contractul de Berlin, in care s'au 
regulat graniţele imperialai Congo (1885), coa- 
stele L. au ajuns în posesiunea Franciei. 

Loasaces, (botan.) familie de Dîcotiledonate; 
cuprinde plante ierboase sau lemnoase, cu tulpioi 
uneori volubile, provedute cu peri ligii^i saa 
orzioâtori; frunzele n'au stipuli, siÎDt întreg 
sau penatisecte, ori lobate ; florile s&nt ermafro- 
dite, cu unele din atamine transformate în ata^ 
minode; fructnl e o capsulă dreaptă ori saoită 
spiral. Această familie numeră preste 200 specii 
grupate in vr'o 10 genuri, toate din America 
Bubtropic^ă şi temperată (Loaaa Adans., Meu- 
tedia L., Blumenbachia Schrad., ş. a.); numai 
genul Kiswnia R. Br. cresce în Africa ceatrală. 

[8. Şt R.] 

Lob, parte deosebită, rotun<}ită a unui oi^aa 
(s. e. creer, plamftaă). Lobul, lob mai mic. 

Lobaaov-Restowsky, Alexiu Boriaornei, prin- 
cipe, diplomat rus, n. 30 Dec. 1825, dela 15 Mart 
1895 şef al ministeriutui de externe io Peteis- 
bu^. Are mare parte Ia crearea alianţei franoo- 
rosesoi, 1896 a însoţit pe ţarnt Ni<x)Iae II Ia 
Paris: f 30 Aug. 1896 10 calea spre casă in 
tren la gara din Sepetowska, aproape de Kiew. 
1882—95 ambasador în Yiena, decorat ou ordul 
Sf. Ştefan. ft] 

Mat, (botan.) lobcAm, organ lat (frunze) la 
marţpii cu divisiani largi, rotunde, mai mari 
(lom) sau mai mici (lobidi) şi cari nu întreo 
1/4 din lăţimea oi*ganulm (t. şi bilobat). 

Lobella L., (bo^n.) gen de plante din familia 
Lobeliaceelor cu ca. 200 specii ; sunt plaate er- 
bacee, respândîte în regiunile tropice şi mode- 
rate; au nori mari i^i viu colorate. Iarba dela 
L. infiata L. se întrebuinţează ca me<Ucament 
contra afecţiunilor astmatice. Mai multe specii 
sunt plante de decoraţie căutate. 

Lobeiiaeeao, (botan.) familie do plante din or- 
dinul Campanulinelor, (v. ac.) caraoterisată prin o 
corolă neregulată. Silnt conoscute vr'o 480 specii; 



Digitized by 



Google 



118 



Loblnmitx — Loo oomon. 



sânt pUote erbacee saa fratesceate, oa flori fira- 
moase, oari se cnltiTă ca plante de decoraţie. 

LoMtOwItz, familie nobiliari boemă, originar 
DumitĂ Ujezd, luftod oomirea L. h 1410 dela 
castelul L. 1459 ridicaţi la rang de baroo. Ramul 
HasseDSteÎD s'a sties 1789, ramul Popel 1722, iar 
nunul Chlumetz a fost ridicat de maxim ilian II 
la rang de dace imperial. Dela 1807 poartă titlul 
>duce de Raudnitz* şi ipriuţ de L.« Actual <joDstă 
din 2 ramuri. Membrii mai maroaiiti: 1) 
Augutt Longin, o. 1797, f 1842 în Yiena, gu- 
vemator în Oah^a, cancelar anlio (1834) şi în 
urmă direotor al monetiriu imperiale. 2) L., 
lotM ChritUan Gtorg*f ^eral, n. 1686, f 1755 
10 Tiena. Guvernator în Sicilia, apoi oomaodaat 
de corp şi dela 1739 guremator suprem al Tran- 
ulvaniei. 10 Febr. 1738, ca comandantul cor- 
pului de armată din Transilvania, la ordin împo- 
răteso disoalvă dieta din Sibiiu, fiind bănuită 
că coospirează cu Hâkoczi. 3) Vencialav 
Francisc Eusebiu, mareşal de câmp, fostul can- 
celar al împ. Leopold I, n. 1609, f lt*77. Di- 
8tiD8 mult in resb. de 30 ani. 1662 preaident 
al consiliului de resboia, avend mare influinţă 
asupra conducerei afacerilor militare şi diplo- 
matice. Ferdinaod III îi donează ducatul Sa^an 
(ffilesia). Snb Leopold I canoelarj guvernând în 
spirit bi^t catolic şi abwlntiatio. Cruntele per- 
secuţiuni contra protestanţilor îq mare parte lui 
i-se atribae. Decapitarea conspiratorilor ungari 
Nădasdi, Zrinyi. Frangepan ^că e opera lui, neli- 
sftnd să ajiiof^ ia împeratul cererea de graţiare. 
Prim sfetnic al împeratolui, pe sub m&nă servia in- 
teresele regelui francez Ludovic XIT. Disgraţiat 
17 Oct. 1674 şi exilat la Kaudnitz (Cf. $i Bariţ, 
Istor. Trana„ voi. I.). 4) L., George, mareşalul 
Boemiei, n. 1835. Unul dintre conducătorii politici 
U Cehilor. !S) L., Budolf Ferdinand, general 
(Feldzeugmeister), comandantul corpului de ar- 
mată IV în Budapesta. A luat parte la resb. 
ÎD 1859, 66, 78 (Bosnia). Distins cu numeroase 
decoraţinni. 

Ltb^toTt lac mare în Aua centrală, Turke- 
stanul resăritean, în el se varsă Tarim. 

Ltkoda, (botaD.)tennin poporal pentru Atriplex 
hortensis (v. ac). L. puturoasă, termin poporal 
pentru Cbenopodium vulvaria L. 

LobODţ, (labanţi), numele de ba^ocură al impe- 
rialiştilor pe timpul resbouelor lui Bethlen, Bă- 
koczi, Bocskay, Tdkoli contra casei de Habsburg. 
Unii derivă cuventul din >lauf Haos*, alţii din 
magh. >Iafancz< = negrijit, sdrenţos, laş, fricos. 
Fruicisc F6ris în >OrigineB hungaricae* (1693^ 
II, 156) îl consideră nu ca nume de ocwi, a 
oa pronunţare defectuoasă a cuvSntuloi maglL 
>lom)anc8< (înflăcărat, iute la fire). 

Lsbaiinerleiil, monerieoî (v. ac.) ale căror 
pseudopode sunt lobate, neanastomosate, ca să 
88 distingă de Shuomotîerieni, cu pseudopode 
filamentoase, adeseori anastomosate. 

LcbOM, sinonim cu amoeMoa, amoebieni, ami- 
bieni, din cari face parte genul Amoeba (v. ac.) 

Leo, spaţiul ce ocupă un corp, spaţiu în general. 

Jjoecdf ce e mărginit la un anumit loc. 

JjOcatiVf cas particular în unele limbi, ce ex- 
primă locul. 

LootMlo, Jacob, aveoturier-neguţător italian, 
pretins fiu al lui Aron-Vodft al Moldovei (v. ac) 
ţfl pretendent la tronul «părintelui 8eu< pe vremea 



domniei a doua a lui Ştefan Tomşa (1622 — 33). 
Acestui >Ioan lacob Voivoda» inspirase gind de 
domnie datornica sa sultană vatidea, care voia sA 
scape de el prin fagădueli de sprijin. L. umbla 
Bă doboare pe Tomşa. £ combătut însă de Ve- 
neţia, care era bine cu Turcii, şi cade sub greu- 
tatea datoriilor, fiind închis pentru acestea. Hai 
tfinjia se trezesce din acest vis de domnie şi 
ajunge n^ţâtor de cai pentru armatele vene- 
ţiane, în Muntenia (1630). 

Lecallsart, în genere înseamnă a face loc, 
a fixa un loc. In alt înţeles L. înseunoă şi a 
mă^nî locul de aflare, s. e. a localisa un res- 
boiu, un incendiu. Figurat L. este oAnd unei 
lucrări, unei opere, unei scrieri se dă un ca- 
racter local, s. e. naraţiune, poveste, comedie 
tocalisată. 

L.,Locali»aţiunâ,(l(a.Jln psichologie acel 
moment în procesul de ezteriorare al stărilor 
sufletesci, în vîrtutea cimia ele par că sSnt 
simţite la un anumit ioc pe suprafa^ trupului 
sau în un medular al acestuia. In virtutea lo- 
calisării, stările sufletesci localisate se recunosc 
ca oisce fenomene născute din contactul ce s'a 
întemeiat la acel loc între stimulul extern si 
nervul sensitiv. In vîrtutea L.-i (}icem, s. e. că 
ne dor dinţii, ne dor pidoarsie, capul; că me 
doare un deget fiiodoă mi -a intrat un spin sub 
unghie, deşi sensaţiunea de durere nu s'a produs 
în deget ci in suflet Se localisează mai cu samă 
stările elementare de consoiinţă: sensaţinnile 91 
sentimentele. Cf. Pletosu, pnchol., p. 49. [Pl.J 

LooaţiHne sau incMriare, este uu contract prin 
care te obligi a pune la disposlţiuuea unei per- 
soane un lucru Sfui o lucrare. Când e vorba de 
păment, L. se numesce arendare. Proprietarul 
trebue să predea lucrul şi să facă ca chiriaşul, 
locatarul, si se poată folosi, neîmpiedecat, în 
tot timpul locaţiunii. Locatarul, în schimb, da- 
toresce pr^, chiria. Partea oare se ţine de con - 
tract, are dreptul să ceară stricarea, resiliarea, 
looa^unii. Loeafiumk ereditare cunoscute sub 
numele de emfiteuse, besman, embatic, nu se 
mai pot înfiinţa, dar cele existente se păstrează. 
(A. 1415, cod. oiv. Rom.) 

Lm MHHI, terminii cu cari îu retorică se 
designează un isvor sau punct de vedere din care 
un orator poate scoate argumente pentru ori ce 
fel de caufii ar susţine. L. comune sunt intrin- 
teci, când punctele de vedere se găsesc in însăşi 
constituţia subiectului. Astfel definiţiunea 
ne dă mijlocul de a scoate armamente pentru 
o causă, ezpUcftnd înţelesul unui lucru^ în con- 
formitate cu aoea .cauBă, enumeraţiunea 
ne ajută la argumentare,^ desoompundna o idee 
în alte idei, oari sfint mai notrivite pentru sus- 
ţinerea unei cause; genul şi specia ne dă 
mijlocul să caracterisăm o idee prin altele ca 
sfere mai întinse pentru trebuinţa caosei, eto. 
Toate aceste punote de vedete, împreună ou 
altele: comparaţiunea, contrariile, re- 
pugnantele, împrejurările, antece- 
dentele şi coosecuentele, sânt L co- 
mune intrinseci: ele sunt scoase din aualisa 
subiectului, h. comune extrimeci sunt isvoarele 
ce ne pot servi de argumente, dar cari nu sunt 
scoase din obiectul însuşi. Astfel se poate proba 
adeverul unei cause prin: legi, svon (faimă), 
jurământ, martori, torturi, eto. [D.J 



Digitized by Google 



Looh- 

iMsk, (marinÂ), iDBtnunent care iodică vitesa 
bastimeotuloi îd maro. Gradaţia este în unit&ti 
Domite nodurif ţl4-62 m., adeci Vim "liU 
marini); Dodorile sânt impftrtite în <}wîniL Pe 
vasele de coineroiu ş chiar de resboia sânt aoani 
L. mecanice, cari înregistreaxi aatomatio na- 
menil de ÎDvîrtitari ce faoe o elice ataşaţi de 
o saalA lisată îd coatinan în mare la pupa va- 
snJai ; din numerul ÎDvîrtitarilor elicei se deduce 
ntesa vasului. Id fine pe vasele de resboiu sunt şi 
L. electrice, cari prtntr'mi telefon, dau iarăşi nu- 
meral îavîrtiturilor elicei. [Constant B.] 

Lwilwi, (grec) diviaiune militară la Hparta; 
annata sparta era împărţită ta secL V a. Ghr. 
ÎD 12 lochii, oomandate fiecare de căte un lo- 
chogos. Efectivul nominal era de 500 bărbaţi 
pentru fiecare L. [Caion.] 

LMka, iofciL renumit filosof englez, n. 1632 
în Wringttm unţă Bristol; şi-a ttout stadiile 
în "Westminster şi Oxford în sciinţele naturale 
şi în medicină, t la Oates în 1704. 8crieille 
lui an fost publicate într'o ediţie completă în 
9 tom. la Londra în 1835, iar sorierile filosofice 
ale Ini la 1^4 în 2 tom. Intre aceste oea mai 
iasemoată este £BSay coDceraiug baman uoder- 
litanding (Încercare asupra ra^unii omenesci), 
ÎD 4 cărţi. In ea se cuprind vederile lui filosofice, 
cari pe scurt se pot formula în următoarele: 
Na sunt idei înăscute ; sufietiil la început este 
tabttla rasa. Toate conoecinţele aoastre îşi au 
originea ia experienţă şi le cişttgibn parte prin 
seiwaţiani sau percepţiunea externă, parte prin 
reflexiane san porcepţiuDea intomi. Idule oe 
Ie avem sânt sau simple (elementare) sau Oom- 
posa (complexe). Pe aceste le formează inte- 
lectal prin combinare din cele simple. (Dele 
compuse se ivferă ia însuşiri (modi), la sub- 
stanţe şi la relaţioni (cele trei categorif ate Iui L.). 
Ideile simple sâat reale şi complete, cele com- 
puse neoomplete. Existenţa lui D^en o susţine 
L. prin arţumeutul cosmologic: Principiul seu 
moral este fericirea. Prin Essay, L. a devenit 
iotraieietorul empirismului psichologic şi îmunta- 
merg^ml lui Kant In afară de fllosofia propriu 
disă, L. prin tratatele sale as(q)ra regimolui civil 
vaafdi să întemeieze în mod teoretic liberaliwnul 
pf^tio; prin scrierea sa despre raţionalitatea 
creştinismului se face aperătonU toleranţei reli- 
gioase, iar prin scrierea a&upia educaţi unei deveni 
părintele vederilor pedagogice ale lui Bousseau 
(pron. Russo) şi astfel al pedagctfiei moderne. 
(Ct Uiberweg, Gesoh, der Phil. 111, 106; Thilo, 
Gesch. der Pliilos. II, 78.1 [PI.] 

Lsoli-OMt, (englj contra-grevă a patronilor faţă 
de aceea a uvrierilor. Se încuie uşile, se închid 
atelierele, iar luciătorii grevişti siîat daţi afară 
cu grămada. [Nig.] 

LwMWbil, o maşină transportabilă eu vapori. 

LaoMMtiva, o maşini cu vapori oe se mişcă 
prin paterea vaporilor sei pe o cale făcntidin 
raliuri (^e). v. art Maşine ea vapori. 

taettMWrt, al doilea grad ofioereso, oare ur- 
mează du^ subloooteneat. L. ^ne locnil coman- 
dantului seu (c^Htan), (And aOBSta lipsesoe. 

LiCMt, V. Leutschau. 

Leetlittr, san locotenent, oel oare iniocniesce 
pe un ^tul îiitr*o demoitate sau funcţiune oare- 
care. LoefUior de Domn e acel oai'e înlocuiesce 
pe principe sao rege, oănd an resboia, saa ori oe 



Loess. 119 

altă cansă împiedecă pe acesta de a^şi exercita 
autoritatea, sau oflnd lipsesce un titular. In 
Franda în diferite timpuri au existat titlurile 
de: lieatenant du roi, lieat. general; lient civil, 
lieut criminel, lient. general de police. (v. şi 
art Locotenent.) [L.] 

LoMlnţa, V. Casa. 

Loouleţe, sat în Rom., v. Olodeoi. 

LocHlIOid, (botan.) se numesce debisceoţa unui 
fruct matur plurilooular, când fiecare loje a lui 
se creapă pe la mijlocul ei şi în Iviog, ca să iasă 
semeoţa; s, e. fructele de Bame, Bumbac, ş. a. 

Leoiiliis, (botan.) hje, cavităţi umple ori mul- 
tiple, oe se găsesc în ioteriorul ovarului, anterei, 
fructului, ş. a. (v. şi bilocnlar). 

LMUtteana, familie boierească, originară din 
părţile Olteniei, unde în vechime era printre 
boierii mai însemnaţi, dar mu pe urmi deveni 
de importanţă secundari. [L.] 

LooastMi, ooro. mr. în Rom., j. Dolj, com- 
pusă din 4 cit. cu 2655 loa (Dioţ. geogr. 189ti); 
are 5 biserici şi 2 şooiUe. 

LttDwti^M, (zool.) familie de insecte, din or- 
dinal Ortopteritor, cuprinde Lâctuta, (Locutta 
viridiseimaj. (v. art. Căluţ de iarbă.) 

LooutiiiM, vorbire, modul de a vorbi. 

Lodl, oiaş în prov. ital. Milano, lângă Adda, 
18,tiU9 loc.; veohiu castel (acum casaraiă); re- 
şedinţă episoopească; fabricaţiune de maiolioa, 
comerciu mai ales cu brânză parmezan; aci a 
biUut Boniq>arte pe A.ustriaoi Ea 10 Hain 1796. 

Lodiovta, (botan.) paleola, v. Olamelula. 

LsteiOM, LMU^ gen de plante din familia 
Palminilor ou o singură specie în insulele Sev- 
chelles (Oceanul Indic). L. Seycheltarum LabiUy 
ale cărei fructe în comerciu sunt cunoscute sub 
Dumirea de nuci de Seyohelles sau cocos de mare. 
Fructele acestea ajung până la o greutate de 
15 kgr. şi sunt oele mai mari dm câte se cunosc. 
Albumeuul seminţelor aoeatuî fruct este come- 
stibil, adstringent şi se ^tce că ar ave şi pro- 
prietăţi afrodisiace. Din fibrele acestui rar pal- 
mier se ţes o mulţime de obiecte de lux foarte 
delicate. 

Lodonerla. odinioară, sub duoele Lodomer, 
provinde p(uonesă (slavă), parte mve situată 
unde eeto Toihinia de astătji, Ifin^ rîul Bng, 
ctt reşedinţa în oraşul de astăiji Vladimir sau 
Volinslcij. De present, după împărţirea Poloniei 
în 1772, îinpreană cu Oalitia 90.) a ajuns 
în posesiunea Aostriei. 

Lodz, (LodsiJ, oraş in guvernam. ruso-poloD 
Fetrokov, cu 314,780 loc. (1B97); L. e numit şi 
■Hanchester polon*; industrie de lânării şi bumbac. 

Loeu, rocă, formată de o margă foarte fină, 
poroasă, compusă de grăunţe foarte mici col- 
ţuroase, de quartz, aigilă şî carbonat de calciu. 
C>aracteristic pentru L. sunt concreţiuni calea* 
roase, păpoşe de L. L. e o fonnatiune eoliana 
(praf adus de vSntori), iar materialul in cea nuu 
mare parte e nămol de ^eţari Fauna găsită îa 
L. e oea caraoteristică pentru stepe. L. ocupă în 
Bomănia o mare parte din Moldova, toată partea 
estica şi în speoiu snd-estică a cfimpiei române, 
Ddbrog^ şi se întinde înspre est în Basarabia. 
Oraţie separaţiuuii sale verticale, L. formează 
păreţi înalţi, ca la Brăila, Oalaţ, Fetesci, etc. L. e 
unui din cele mai fertile pămenturi, presintă însă 
inconvenientul de o peimeabilitate prea mare. 



Digitized by Google 



120 



Lo(6 — LogojaWL 



LefS, itiBolă în lacul Mălar îa provincia Stock- 
bolnij cu castelul regal Drottningbolm, clădit de 
JBcateriua Jagelloaioa, so^a regelui loan UI 
la înoepatnl seci. XIII, v încunginrat de parc 
frumos. 

iJSMtf grupă de insule Ifingă cOBstele Nor- 
yegieij lipsite de arbori, cu ţermuri fitSncoşî, 
aelbatici; sunt cercetate mult de pescari. 

LO0a, Constantin, v. Diacooovici. 

LtQaDltoeae Endl., (botan.) familie de plante 
dicotyledonate-gamopetale, cuprinde vr'o 30 de 
genuri cu vr'o 350 de specii, răspândite prin 
regiunile tropicale, puţine cresc şi !q regiuoile 
temperate, lipsesc însă cu total în Europa şi 
in Asia rusească. L. sânt plante erbacee, fru> 
tescente sau arbori şi se divid în următoarele 
2 triburi: I tribul Oelsemuae, din care men- 
ţionăin genul CMimitm Joss., şi II tribul Eu- 
toganieae, din oare menţionăm genurile: 8pi- 
găia L., LomuMa R. Br. şi StrytAnoa L. 

[Z. C. P.] 

Logirlthml (^rec.) unui numer este oxpo- 
nentu potenţei (pătrat, cub, etc.), Ia care trebue 
ridicat alt numer ţbasa), ca să obţinem DUraerul 
cel diotâiu. Prin urmare dacă a = a, atuuci n 
este logaritmul Iui a cu privire la basa a. To- 
talitatea tuturor logaritmilor pentru aceeaşi basă 
formează o sistemă de logaritmi. Cea mai usi- 
tată sistemă de L. este cea calculată de Bri^ 
(l<j24), a cărei basă este nnmerul 10 şi ai cărei 
logaritmi se cuprind în tablele Ini Vega (t. ac.) 
pentru numerii 1—10,000. Aici I<^. 10 m 1, 
pentru oi 10=10S log. 100 2, pentru oă 
100=10*, etc. Conoeptul L.-lui se basează pe 
al potenţei (v. ac.). Ciat pentru întrebuinţarea 
L.-ior T. ari Tabie de logaritmi. 

Ltigla, (ital., pron loja), coridor deschis pe 
de una, done, ori trei laturi, al cimi plafon e 
sus^nut de pilaştri. Renumite: L. de% Lansi, 
din secL XIV., L. deU BigaUo în Florenţa, şi 
L.-le lui Rafael în Vatican. 

Logiard, district protopopesc în diecesa rom. 
gr.-cat a Gherlei (cott Bomoc-Dobâca), compus 
din 12 parochii şi 7 filii cu 9232 suflete. 

Logica, sciioţa care constată şi sistematisează 
legile pe cari trebue ^ le păşească gândirea 
noastră peatni stabilirea adeveratelor raporturi 
dintre luoruri. Cum aceste raporturi se urmăresc 
de deosebite sdinţe, L. s'ar mai pute <}ice că e 
în acest sens sciioţa scitnţelor. Logica e induC' 
tivă şi deductivă. L. inductivă cuprinde studiul 
le^or după cari trebue să ne conducem, pentru 
ca din observarea faptelor de experienţă să for- 
mulăm adevărul în privinţa realităţii lor. Cea 
deductivă cuprinde studiul legilor pe cari trebue 
să le păzească găndirea noastră, pentru ca din 
adevemri odată admise să stabilească noui ade- 
veruri. Logica deductivă a constituit până în 
ultimul timp toată L., şi se mai poate deSni: 
sciinţa care stabilesoe r^:ulele formale pentru 
argumentare (cf. Haioresou, hapoA}, sau sciinţa 
aoordniui gindirii on ea însăşi. 

In acest înţeles L. cuprinde doue cercetări 
(aceleaşi cercetări s'ar pute deosebi şi la cea 
inductivă): >una desface elementele din cari se 
compune argumentarea, analisează pe fiecare 
în parte şi le arată raporturile lor paiţiale între 
olaltădupăcum resultădin analisa făcută. Aceasta 
se numesce L. elementară sau anaUOcă. Cea- 



laltă studiază împreonarea acestor elemente în 
actul cugetării şi arată deosebitele căi pe cari 
apucă inteligenţa, pentru a nsMoge convingerea 
dobftndită despre unele idm asupra altora şi se 
nnmesce metodologie Ia L. jwitottetf», (Logica, 
Maioreson, p. 14). 

Logie, oeea ce decurge son pare ci decurge 
în mod necesar dintr'o afinnaţie sau tituafie 
dată; ceea ce corespnnde cn cerinţele Logicei. 

[Dragomirescu.] 

Lofţtdna, funcţiune sacră bisericească, pre- 
mergetoare actului de căsătorie, sau de cununie, 
în care cei ce doresc a se căsători fao promi- 
siune de căsătorie în viitor. La L. ca o intro- 
ducere la căsătorie, în semnul logodirei sau în- 
credioţărei se schimbă inelele, şi din tîmpni 
încheierei logodnei, cei logodiţi se numesc : mire 
şi mireasă. 

L. la poporal rom. de regulă se face în pre- 

senţa mai multor oameni, în casa miresei. După 
ce mirii s'au declarat în presenţa părinţilor şi 
a oelor de faţă, că sunt învoiţi a se oAsfttori, 
tatăl mirelui dă miresei o sumă de bani ca că- 
pară (arvună), precum şi alte damri, mai vîrtos 
o zgudă de taleri ori de galbiui, cari primin- 
do-ie mireasa, se oonsideră(mirii) de încredinţaţi. 
Dacă după aceea mirele n'ar voi să îa în că- 
sătorie pe încredinţata sa, pierde căpara şi da- 
rurile, iar dacă mireasa ar strica încredinţarea, 
părintele fetei trimite îndoită suma primită ca 
cipari şi darurile, prin un încrezut al seu, pă- 
rinţilor mirelui. L. se face prin preot sau Ia 
înoredinţare în casa miresiî, san in tnserioi 
după tipicul bis. 

Logofit, (Mare L.J, demnitate boierească a 
ţerilor romfine, e^uivalâod cu cancelaml din 
occident Titlul e împrumutat dela Byzantini: 
' Ao^oM^,' demnitate care remase chiar după 
căderea imperiului, pe lângă patriarohie. In Mol- 
dova, L. era ântfiiul boier, president al divanului. 
El făcea şi încheia documentele princiare, în- 
tărite cu ţidula domnească, pe oare o purta tot- 
deuna cu dineul. In urmă era un fel de mare 
judecător în Valachia, iar în Moldova avea afa- 
cerile dinlăuntru, întocmai ca Ies grauds ohan- 
oeliers din apus. Nu trebue a se confunda ma- 
rele logofel cu simplul logofit, care endemai 
multe categorii ; astfel : L. ai doilea şi al treilea, 
apoi L. de divan sau scriitor de documente ; în 
fine L. simplu, titlul onorific oe se da boierilor 
ce stau la ţeară, şi oare, lucru demn de notat, 
era un titlu încâtva ereditar. [O. O.L.] 

Logograf, nome dat celor dintâiu prosatori 
greci în oposiţie cu poeţii. Basmele şi naraţiu- 
nile culese şi păstrate de aceşti scriitori vechi 
au format basa epopeei istorice la Qred (Cf. 
MiiUer, Fragmenta Historicomm Graeoonun I, 
1841 şi 1847.) 

Loţogrif, enigmă sau i^toare, compusă din 
difente Utere san silabe, cari prin variată adau- 
gere sau emitere dau şi înţeles variat. 

Logojana, dans pop. rom., se joaoi în oero 
de mai mulţi jucători. Fiecare ficior joaoi cu 
doue fete, una la dreapta şi alta la stânga, pă- 
şind doi paşi Înainte ou piciorul drept, şi doi 
paşi îcderet cu picioml cel sting; la început 
rar, iar mai apoi des, tot în modul aretat Săl- 
tările sunt cam tot oa şi la Ardeleana, dar se 
fac tot înainte şi unii după alţii. 



Digitized by Google 



Logomaohia — Lombard. 



121 



LtgaWMhla, (ţet^') disput» saa cearta diatre 
doae persoane despre an locru^ asupra căraia 
in fond sânt de aceleaşi vederi, dar na se uneso 
din prităna deosebirii tominilor oe întrebain' 
;eaai. Ceaiti de vorbe. 

tUftlilo, (9r*c) ori oe deleot ia voibire, 
cua 80 dMoopere cftnd cdaers este silit să îq- 
trebniaţen îa mod socdt ^ întortodiiat gin- 
dîiile 8cde, dealtoiiaterl oareot formate. [FL] 

LtfM, (grw.) origÎDal: onvent, dii^ţiane. apoi 
cogetere, noţimie, raţiune. Na mai paţin Be în- 
trebuinţează acest termin pentru manifestaţia- 
nile raţiaaii şi ca numire ponton personificarea 
înţelepcionii divine. Ia Big-Veda Logos este 
aianlfestarea dumneijeini, înţelepoianea tui Dtjeu. 
Id Zendavesta eete puterea creatoare a fiinţei bu- 
preme necreate. Tot aceste însemnări le are L. 
şi în filosofia grecească. In filosofia neoplatonică, 
mai cu samă la Hulo, L. este identificat cu 
MeesÎA cel promis şi aşteptat, puterea Ini D^eu, 
mijlocitonil între D^en şi lume, fial nani BăBcut 
^ etern al lui D^eo, strălodrea perfecţiaaii dum- 
nwjeeeci. Pentm ereştioism, pe basa cuvintelor 
din evangelia lui loan o. I, v. 1, L. este cq- 
rentnl lui D<)eu. Messia cel promis, care «întru 
ÎDcepnt era la D(}eu şi D4ea era ouveatul; prin 
care toate a'aa făcatşi fără de dînBul nimic ou 
a'a făcut, ce s'a ficutj este Caventul, care trup 
s'a fiicnt şi s'a sălăşlait între noi.< Pe temeiul 
acestor cavioţe sfinţi părinţi u biaerioei, vor- 
bind de L., înţeleg totdeuoa a doua persoană 
din Trinitate, pe Fiul lai pdou, pe laus Christos. 
Cf. Heinze die Lehre von Logos, 1872; Hamack 
Dogmengesch. I. [PI.] 

Ltheurli, 1d mitoL celtică fiul lai Parsival, 
caltivAtoral sttntului blid, numit Oraai (v. ac.). 
Era un erou trimis de regele Artus, călătoria 
prin aer pe o luntri^, Ia care era prinsă o le- 
bedâ, grăbesoe is ajutorul Elsei, fetei princi- 
pelui din Brabant, omoară pe inimici şi o ia de 
soţie, dar fiînd-că aceasta 1-a întrebat, de ce 
origine e, o părăsesce şi se reîntoarce la Graal. 
OennaDii mai amplificând mitul, din materia lui 
ao compas epopeiă şi operă. [Atm.] 

Ltiaiftate, (franc.) şi mu bine LeaHiaie, sin- 
ceritate, bunăcrediaţă, cinste. 

LoimIittţiI, ImiiIo, r-^^a%Jţgtupă de insule în 
Oceania, spre est dela Galedoma nonă, 274S km*, 
cn 13,174 loc.; descoperite Ia 1795; în pose- 
Bianea Francim. 

Lair, rîa în Franofa, 310 km., lung, se varsă 
ÎD Sartiie. D^arUaneniid L.-nt'Cker, 6420 bn*. 
ca -280358 loc. (1891); în partea sudică a lui 
w află ţinutol neroditor nomit 8ol<^e ; 3 aron- 
dism., capitala Blois. 

Laln, cel mai maro rîu al Fraudei, isvoresce 
in Cevenni, curge spre nord până la Orieans, 
apoi o ia spte vest şi se varsă în Oceanul At- 
lantic Ia St-Naaaire; 1002 km. lung. (760 km. 
navigabil); bttinnl 115,146 km*. E legat prin 
canale ca Sadne şi Seine. Afluenţi: Mayenne, 
AlUer, Gber, VisoDe, Sevre, eto. Departamen- 
tde: 4798 km«. oa 616,237 loc. (1891), 
3 artoidisni., oq^tala 8t-£tienne; L. auperior, 
5000 km*, cu 316,735 loc., 3 anmdism., ouiitala 
Le Paj ; X. inferior, 6979 km>. on «45,!!63 Ioc., 
5 arondism- oiqiitala Kantas. 

lairttf afluent pe sttoga al rîului Loire în 
Francia. Bapft aoest rîa s'a munit d^artO' 



metUul L., 6812 km*, ou 377,716 loo., 4 aron- 
dismente, capitala Orieans. 

Leteeleuria Desv., (botan.) gen de plante din 
fam. £ricaceelor, trib. Rbodoreae. Cuprinde o 
nngară specie: L. (Au^) procwmhena Desv., 
ao arbust pitio, ce oreme ia Alpii £aropei şi Ame- 
ricei şi în regionea boreal-arotioft. [A. Pr.j 

Ltjăt locuri în teatru, în formă de cabme 
aşezate in jurai sălei de spectacol, separate una de 
aUa, ^ aşeute pe un tănd sau pe mai multe rftndari 
suprapuse. O L conţine deia patra p&nă la opt 
scaune şi mai multe. L. de lângă cortină ee 
numesc avanscetu. In unele teatre sunt aşezate 
şi L. pe scenă, în dosul cortinei principale, cari 
se numesc L. pentru artişti. 

V. şi Art. Fiâncma^on. 

Loki, în mitol. nordgermană unul din cei 
12 4ci de frunte, causa tuturor relelor din lume, 
şi anume ^^a al focului mistuitor. Cu muierea 
Signy a avut fii pe Widi şi Narwi, dar cu uriaşa 
Angurboda a avat trei urmaşi grozavi pe Fen- 
riswolf, lormiuigaodr şi Hei. L. oa Odin şi Aegir 
formează trinitatea mitologică şi aonme Odin e 
aerul (Zeus, lapiter), A^r e apa (Poseidon, 
Neptan), iar L. e focul (Hephestos, Vulcan). 

[Atm.] 

Lokrii, fgro. Xoxpot), locuitorii provimuei eline 
antice Loh^ (noţiune geografică, căreia un i-se 
pot fixa sigur graniţele). L. aparţineau familiei 
mari eline, descendenţi ai iui lÂikroa, nepotal 
lui Amphiktyoa. Nn au avat nici an rol iu istoria 
elină. 

UMIgS, (zoolog.) V, Calmar. 
Lsllin L., (botan.) gen de plante din fiuniUa 
Oramineelor (v. ao.), sânt ierburi anuale saa 

SBrene, ce se găsesc în Europa, Africa şi Asia. 
[ai cunoscute sunt: Raygratul engle* (L. pe- 
rsane L.), iarbă de mare valoare nutritivă, nu- 
mită de popor Zizanie şi Osigă; şi Baygraeul 
itatian (L. italicum A. Br.), cresoe mai inalt 
decfit R. englez şi are spic mai rar, durează 
numai un an, pe când cei dintfiiu 4—6 ani. 

LoIiardI, sectă eretică lăţită în Anglia în 
seci. XIV, care urma inventările Ini ^^olef 
(V. WioleBţi). 

lj$m, doi afiueoţi pe dreapta Dunării în Bul- 
garia; cel mai mare e în Buiţaria estică şi 
se compune din BjeJij- şi Cernij-L., cari iavo- 
reso îa Balcani; se vană în Dnaâre la Busoiua. 
Celalalt cui^ piin Bulgaria nordiott şi se vană 
la Lom-Palanca. 

Lom-PtUanca, capitiJa districtului L. în Bul- 
garia, pe malul Dunării, 8564 loc. (1888), cu 
port fluvial şi fortăreaţă; emporiu comercial al 
Bulgariei vestice. 

Lonuni, rin laterd al Congolui, se varsă în 
acesta in partea stângă. La Livingstone ocură 
sub numirea Toung. Pe ţermurii lui locuiesc 
popoarele Vatva, Vannga şi unele seminţii de 
pitici. (Cf. Stanley, Durch den dunklen Welt- 
teii. Leipztg, Brockhaus, 1891.) 

Loman, (ung. LomdnyJ, corn. mică în Trans,, 
coti. Sibiiului, ou 1143 W (1801) Bomănt. 

Lonatogsilia A. Br., (twtan.) sinonim cu 
Heurogyue Eechach. (v. ac). 

Lmbanl, în veacul de mijloc era un stabi- 
lîment autorisat prin unele oraşe, mai ales prin 
cele italiene, de a acorda împrumutări pe amanet. 
in timpurile de ff^ă, prin occadentul Europei, 



Digitized by Google 



122 Lomlnrdia 

Mm^ii de pietaU^ au înlocuit statrilimentele de 
Mol acesta. Tot în evol medio era nsitat cu- 
veDtul lom&ar^t, ca nume generic sub care se 
designau toţi Italieaii stabiliţi în Franda şi în 
Gennaoia, pe nnde aceştia fftceau aproape ez- 
clusiv comercia şi în special comerciul cu me- 
talele preţioase şi ca produsele Blimentare de 
prin lodia. Lombardii fură cei dintâia, cari in- 
troduseră comerciul de bancă în Francia. Io 
curând numele lor deveni sinonim cu cel de Ovreu 
şi de cămătar, şi nu odată fură persecutaţi ca 
şi Ovreii. O stradă a Parisului primi numele de 
rue de» Ijombardg, stradă, care multă vreme a 
fost centrul financiar al capitalei franceze. Prin 
seol. XVI bancheni lombanji dispăiiiră din acea 
atradft şi fură înlocuiţi prin meşteşugari de di- 
ferite bresle. 

Snb Lombard astăiji se înţelege de comun un 
fmpriMMuf pe amanet de efecte (împrumut sau 
avans pe efecte) sau de mărfuri (împrumut pe 
producte). 

LORibardia, provincie în regatul Italiei la nord. 
Numită aşa după Longobar^i, cari 568 aa în- 
temeiat regatul L. Cucerită de Carol c. H , a 
fost încorporată la regatul franc, Q61 ajunse 
sub dominaţia imperiului german. Trecend dela 
un stăpân la altui, 1797 Napoleon face diu ea 
r^ubitea ciealpină, iar 1805 e încorporată re- 

Clui italic. Prin paoea dela Paris (1814) şi 
la (IBlfS) o parte mare a ei revine iarăşi 
Austriei împreună cu republica veneţiană sub 
numele: regatul lotnbard-veneţian. Pacea dela 
Zuricb (1859) o restitue definitiv reratului Italiei. 
£ hotărnicită de Elveţia, Tirol şi Piemont; te- 
ritoriu 24,205 km', cu ca. 3.957,261 loo. £ îm- 
părţită în districtele administrative: Bei*gamo, 
Brescia, &)mo, Cremona, Milano, Uaotova, Pavia 
şi Sondrio. Sub Romani era >Gallia Transpadanac 
Lonbok, una din insulele Bundele mici (Asia), 
5435 km*, cu 300,C0U ioc. Vulcanul Rengiani e 
de 3542 m. înalt. Capitala Matu-am; e în po- 
sesiunea Olandei. 

Lmkrou» Ceaare, a. 1836 în Veneţia, pro- 
fesor de boalele mintale la Pavia, în nnnă di- 
rector al unui asii de nebuni din Pesaro, etc. 
profesează actualmente la Turin, bucurându-se dn 
o reputaţie aniversalăj deşi discutată în toate col- 
ţurile lumii. Agitator îndrăzneţ, muncitor bamic, 
L. a atacat problemele cele mai capitale ale Bio- 
logiei, Antropologiei, Psicholugiei, Bociologiei, Ju- 
risprudenţei, Hedicinei, etc, lăsând în toate do- 
meniile urme netăgăduibile şi fulucend în toate 
contribuţiuDi importante. Printre iucrârile cele 
mai importante ale lui L. merită o menţiuue 
specială Omul criminal (1875) şi Omul de geniu. 
Pentru prima oară asemenea chestinoi biologice 
au fost agitate cu o argumentaţie solidă, şi dacă 
vremelnica şi şubreda florie a oelor omenesd 
va face să se lase uităiii numele lui L., aceste 
Incrari îl vor supravieţui totdeuna. Nu ca food, 
ca documentaţie sciinţifică, dar ca unui ce a sciut 
pune bine problema, ce a soiut să o facă discu- 
tată. La activul Iui L. merită a fi citat şi direcţia 
dată de el studiilor antropometrice şi mai ales 
mişcarea colosală provocată de el în lumea sciin- 
ţifîcă prin cercetările sale antropometrice. Prin 
revistele şi bibliotecile ce inspiră sau conduce ( Ar- 
chivio di Scienza Penali; Bibi. di AuUii'up., etc), 
prin numeroşii elevi ce a format h. va lăsa im loc 



— Londra. 

in Rounţa uaaaltA on toată superficialitatea mul- 
tora din nmerile lui. Oe bine ar fi fofit ca L. să. 
no părăsească spiritul sciinţiflc, ce il arătă Ia 
începutul carierei sale, cănd atrăsese, deşi tiner, 
chiar atenţia lui Virchow. Ceea oe lipsrace lui 
L. e de multe oh absenţa aceetui spirit sciin^fic, 
pe care adeseori îl neglijează pentru a căde Ia 
nivelul unui gazetar ordinar. Psichologia are 
dela el contribnţiuni serioase asupra durerii la 
omul normal şi nebun, în cele doue sexe, studii 
începute ftncă din 1875. Printre elevii lui, oei 
mai de samă diiitre Italieni, e de citat: Ferrero, 
Ottolenghi, Roncoroni, etc. Loorările lui sunt 
traduse in toate limbile şi numele lui e conoscat 
poate jirea nialt şi mal ales prin laorftrile loi seonn- 
dare şi dapft citaţii de a treia saa a utra mAnft. 

[Vasobide.] 

I IMşIfT. piso în munţii Xatră la nord-vestal 
Ungariei în cott. Scepuş, 3264 m. înalt (al dulea 
după înălţime). Urcarea lui reoere timp de 5 ore. 

Lonoaotsow, Mihaii Vasilieoici, poet liric, 
n. 1711 in satul Denijoskva, f 4 Apr. 1765 în 
tetersbuig. Fm de p^oar sărac. A studiat în 
Petersburg, Marburg şi Freibei^. 1745 prof. de 
chimie, 1764 consiber de stat. £1 a scria prima 
gramatică rusească sistematica, prin care a scos 
Umba vie msească de sub tatela limbei bisericesci 
slavone. Op. compl. i-le-a publicat Acad. ras. din 
Petersburg (1803) în 6 voi. [t] 

Lom Palanca, v. Lom. 

LoDwha, (Lomîa), guvern, rusesc în partea 
nordică a Poloniei nisesci, măi^ginaş cu Prusia 
estică. 12,087 km*, ou 613,792 loc. agricultori 
şi economi do vite ; industria e representată prin 
160 fabrici. Solul în mare parte e mlăştinos. 

L6na, comuna în Tra., t. Luna 

Lanohidit, v. Marcasit 

Lsnohltlt L., (botan.) gen din familia Poly- 
podiaceelor, semănând mult cu Pleris, cu vr'o 
5 specii din regiunile tropicale şi subtropicale; 
L.pubescens Wild., originar din Africa tropicală, 
se cultivă in âorâiii; alte specii L. hirsuta Lt. 
din Brasilia, L. oceidetUaiia Bak. din Africa tro- 
picală şi Madagascar, etc. [8. Şt. R.] 

Lendonderry, portal Irlandei, oraş cu 29, 1 1>5 loc, 
face un comerciu important mai ales caliverpool. 

Londra, (LondonJ, capitala imperiului britanic, 
şi cel mai important emporiu comercial al lumii, 
situată pe ambele mtduri ale rîuiui Tbemse, ocu- 
pând un teritoriu de 305 km*, cu 4.433,018 loc. 
(1896), dintre cari vr'o 100,000 străini: Germani, 
Poloni, Unşi, Francezi, etc. Socotind şi suburbiile 
»Marea-L.< cuprinde un areal de 1792 km', ca 
6.291,677 loc (1697). Părţile principale ale ora- 
şului sunt: 1) Oity, simburele L.-ei, sediul co- 
merdului universal, cu 37,705 loo. 2) Wetlendf 
ou strade largi, regulate, reşedinţa oficiilor mai 
înalte şi a lumei elegante; ambe aceste părţi 
sunt dela Themse spre nord. 3) Părţile situate 
în sudul Theinsei (Bouthwark, Lambeth, etc.) 
siint central industnei de fabrici şi manufac- 
tură. 4) Ostend, de-a lungul portului pe ţermul 
nordic al riului, e centrul oomeroiului maritim. 
5) Nordend, format în deceniile din urmă prin 
anexarea mai multor comune. L. e împărţită ia 
28 cercuri electorale şi trimite în parliament 
59 deputaţi. Stradele principale (în total 11,000) 
pornesc dela bancă spre Westminster, deia Xbemsa 



Digitized by Google 



Londres — Loiigobar4i- 



123 



şi dela biserica Sf. J^aul. L. are 48 parcuri şi 
grădini pablice, între cari flydepark, James-, 
Green-, uegentspark ou grădină botanică şi zoo- 
k^ca; 34 pieţe, 80 Squarea, 19 podari preste 
Themse (podul Tower 806 m., podol L. oo 5 ar- 
euri, eto.), tanelari de tren ordinar şi electric 
pe sub Ihemsa. Zidiri principale: reddenţa re- 
gală (mai uainte BucbinghamhouBe) ; palatul 8t- 
James, reeideoţa de mai oainte, cu pinacotecă 
preţioasă; 'Whitetudl; palatul Eensington (co- 
lecte de picturi din şc»ala bizantină, italiană, 
germană şi olandexă a seci. XIV— XVI) ; Apsiey 
House (Dumeroase opere de artă); Bridgewater 
Hoose (pinacotecă renumită); palatul Westminater 
(casa parlamentului, zidit 1837 in stil gotio ; bogat 

10 opere de artă) şi Weetroiaster Haal, o uriaşă 
adă in stil gotic; în Whitehall sdnt mari edifloii 
publice teaTemol, tesaniol, adminditatea); Bur- 
lington Honse (leşedinţa nnoiaiulor sciinţifioe); 
Tower (veche fortăreaţa Itogă Dhemse, ou ar- 
senal, camera clenodiilor, eto.) ; palatul de cristal 
san al industriei (zidit 1851, au obiecte de artă, 
parc, artificii de apă, eto.); ioRtitutul imperial 
(mosen indic, exposiţle colonială); bnrsa; 55 teatre, 
3 mari sale pentru raosică; 8 închisori. Bise- 
ricile nu an însemnătate architeotonică, mai im- 
portantă e catedrala Sf. Paul, zidită 14175—1710 
in formă de cruce, apoi abaţia Westminster (locul 
de încoronare şi îmnormentare al regilor; nu- 
meroase monumente ale bărbaţilor renumiţi). 
MummmU sânt 86, între oari : Prinţul Albert 
(53 m. înalt), Waterioo, Wellington, Tork, Nelson 
(59 0lX aonl CUeopatra, eto. Itutitute teHntiflee 
fi de «uiă: UnlvetBitr College şi Sing's (Tollege 
pentru cnaUficaţia aoDdemioă; 10 şcoale teo- 
Joştce, academie militară, şooalăde marină, colegiu 
oriental, institut poUtechnic, 11 şooale de me- 
dicină în legătură ou spitale, 2 şooale de medici 
veterinari, 11 aemînarii de înveţători, institut 
technîc; musenl britanic (zidit 1823—57, cea 
mai boţată coleoţiuDe din lume: bibliotecă de 
1-6 milioane tomuri. 40,000 manuscripte, opere 
de artă, pinacotecă, antichităţi estindice, chineze, 
assiriene, ef^ptene, otc.) ; societăţi savante (Boyal 
Socictjj societăţi de astronomi, gec^ţrafi, zoologi) ; 
aoadmid de arte, numeroase musee, 3 şcoale de 
mosică, numeroase şcoale medii şi poporale (parte 
confesionale, parte aec<»ife8ionalâ); in L. apar 
786 4iare ^ reviste. InatituU de binefacere: so- 
cietatea biblici, 92 Bo<netăţi de misiuni, asile de 
copii gisitiţ 147 sfntale, 12 sanatorii, 38 asile 
pentru săraci, 24 asile pentru cei fără locuinţă, 

1 1 ţţxiale pentru săraci. In L. sunt 180 oluburi. 
Poliţia nnmeră 15,000 oameni. Industria e în- 
floritoare: 110 mari stabilimente de berărie, fa- 
brici de zahăr, şantier, tipografii, fabrici pentru 
mărfori de mătasă, aur, oţel, arnnt, Ifină, bumbac, 
instrumente, şelarii, sticlă. Comeroiul L.-ei e 
Deaseneoat mai mare fiind *A din întreg co- 
meFoiid britanio; el e ajutat de: Banoa Angliei 
(fondată 1694, oi^ital 14,563,000 Uvre Bterl., di- 
vidanda 9%)) ^kh 324 binrâ şi oase de banoăţ 
aearing Hoase, bursa r^^ă, bursa pe acţii şi 
alte burse spedale, 14 bazaruri, 8 doouri (cele 
mai mari din Inme, toate proprietate privată), 
societăţi de oavi^^one, de comerciu şi asigu- 
rare. Importul la 1897 a fost în valoare de 
15I.209,£U3 Uvre steri., exportul mărfurilor bri- 
tanice a foat în valoare de ^.^1,261 livre steri. 



Flotila comercială a L.-ei în 1897 a numerat 
2735 vase de 1.622,720 tone reg. In port au 
întrat în aoelaş an 10,939 vase de comunicaţia 
internaţioDală, au ieşit Hl&i, în oomuoioaţia li- 
toralft au întrat 44,197 vase. Gomumieafiiaua 
!n oraş se mijlooeaoe prin o mare reţea de căi 
ferate (unele snteraue, altele pe deasupra ca- 
selor, 15 ^Sii principide), tren electric soteran, 
tramvaiun, vaporaşe pe Themse, 2400 omnibuse, 
11,000 birji (•/, Hackneys cu 2 roate); lumină 
de gaz şi electrică, apaducte, oanahsaţie (făcută 
1859—75, costând 4Vt milioane livra steri., Inn- 
gimea canalelor 4000 km.). 

L. (Londinium), deja pe timpul Romanilor 
era oraş însemnat. Constantin cel Mare îl pro- 
vedu cu ziduri, ti04 deveni reşeditiţă episco- 
pească, 88t) fu întărit de Alfred cel Uare, 1210 
primi dela regele loan basele constituţiei sale 
de a<}i. Pe timpul Elisavetei lua mare avânt. 
1665 fu bântuit de ciumă, care seceră vr'o 
70,000 oameni, 1 666 arseră 32,200 case. Ou toate 
acestea populaţia L-ei crescu mereu; ia 1660 
avea 500,000 Ioc., la 1861 insă 2,803,989 loo. 

LondrM, (franc. pron. longdr), specie de ţigări 
mici havanna. 

UiBfellaw, ifwry, (1807—1882) poet ame- 
rican, n. la Portland, în statul Haine. Publica 
unele poeaii ca student. In 1835, după o călă- 
torie de 3 ani în Europa, se făcu renumit prin 
romanul «Outre mer«. Fu profesor de literatură 
pftnă la 1854 în Cambridge, unde muri în 1882. 
Opere: ProsăS voL Foesii 4 voi. Boutoii, 1867. 
8e distinge mai mmt prin înăE^meaşi origina- 
litatea cugetărilor. 

LongtMtrla, aceea parte a geometria, oare 
se ocupă cu sisteme de ponote aşezate în linie 
dreaptă. 

Longlnis, general roman din a doua expedi- 
tiune contra lui Decebal şi prieten intim al lui 
Traian, atras de cStră Decebal în cursă, regele 
Dacilor se gândesce a se folosi de prisonierul 
seu, trimiţeud împeratului roman respuns, că 
dacă nu se va retrage împreună ou oastea sa 
din Dacia, ucide pe Longinus. Generalul roman 
cruţă însă pe Traian, sinacigândn-se şi astfel 
dejucind planurile lui Decebal. [Gaion.) 

Loaf toland, (pron. -aîleud), 1) L. v. TumOf 
una dintre insulele Bahama 2) L., (iod. Pau- 
manock) insulă la litoralul statelor New-York 
şi Connecticut, în formă de pesce; 3780 km'., 
cu 1.029,097 loo. (1890). Are nnmermse stabi- 
limente balneare, între cari cel mai de frunte 
e Coney Island. Capitala Brocklin. 3) L.'City 
(pron. sitti), suburbiu al oraşului New-Yoric, 
30,506 loo. 

Longitudine, depărtarea unui loc dela primul 
meridian; se numeră dela primul meridian spre 
est (L. estică) până la 180*> şi spre vest (L. 
vettkă) iarăşi pină la 180«, 

In (UtroMOfHM se nnmesoe L. arcul eclipticei 
cngrina între oeroul de latitudine al nnei Stele 
şi intre punotiU eqninooţial de primăvaift; un- 
ghiul, ce-1 formează aecuatorul cti orizontul, se 
numesce înălţime aequatoriată. 

Lengebardl, mai bine Lar^obard (sau dela 
barbă sau ^a un fel de secure pentru reaboiu), 
populaţie mică din neamul Suevilor, caie trăia 
în Moravia pa la 455. 493 bat pe Henili şi ocupă 
local lor la Dunăre. Itutiuian îi asmute asupra 



Digitized by Google 



124 



Longos — Loranthacee. 



Gepiijilor, 568 trec Alpii, aliaţi cu 20,000 de Sa- 
xoni conduşi de Alboin (561 — 573) şi în câţiva 
ani snpon Itdia nordică şi centrală. Milanul 
aingoT resistft 3 ani şi Alboin îl făcu capitala 
regatoltii. El fn omorit de soţia sa Rosamnoda, 
po care o constrinsese să bea din craniul tatăltu 
ei, Canigiuid, regele Oepitţilor. Kfeph, cel ales 
după Alboin iar rfi acis şi pe timpul minorităţii 
de 10 ani a Suini seu Aitlhari i[574--590), 36 de 
daci avură puterea, fiind mai însemnaţi cei din 
Friaul, Spoleto şi Benevent Autbari a dat legi, 
a regulat drepturile ducilor şi a înlesnit ame- 
stecul L.-lor cu Romanii Veduva sa Teodolioda 
luK bărbat pe Agiiulf (590—615), care susţinu 
catolicismul ca şi predecesorul seu. L. erau mai 
înainte anani Adelvdid (615—24), Sol lui Au- 
tbari inebnm şi-i nrmâ cumnatul seu AriovaM 
(624—36), apcH AriAan (636-52), ridicat de 
vedova lai Ariovald, care a fost bun rege. Fiul 
seu Bodoald (652—53) fu omorît, şi reni ca 
rege Aribert I (653 — 61), nepotul Teodolindei 
şi al Iui Agiiulf. Fiii lui certiUndn-se după moartea 
tatălui lor an fost chiemaţi de Orimoud, ducele 
Beneventnlui, ca să-i ajute, unul a fost insă 
ucis, altul alungat şi Ghimoald ales rege (662 
până 672), sub care catolicismul ajunse religinoea 
doninitoare. Fiul seu minor păstră numai Be- 
neventul, pe când L. aleseră pe Berthari (672 
până 690), fiul lui Aribert. După acesta urmă fiul 
seu Kumbet-t (690—703), care a puriat lapte 
civile, a lăsat un fin minor, lÂulbert (703 — 704), 
înl&ttuat de Bagiubert şi de fini acestuia Aribert 
(704—712). Protectorul lui lÂntbert, Augprand 
(712—13), Tine ou ajutor din Bavaria şi se face 
rege, dar după trei luni moare şi Iasă pe fiul 
său Liutprand (713—44), ale cărui aspiraţiuni 
se întindeau a unî întreaga Italia într uo stat 
Papa Grigore II i-se opunea, şi el se aliă cu 
exarchul grecesc, pe cSnd papa chiemă in ajutor 
pe CarolMartel, a cărui moarte întârzia planul 
papei. Bachis (744 — 49), se arătă fără energie, 
de aceea L. îl depuseră şi aleseră pe fratele seu 
Aittulf (749 — 66), ale cărui atacuri contra Bornei 
siliră pe papa Ştefan II să ceară ajutorul lui 
Pipin. Acesta făcu 2 expediţii în Italia şi sili 
pe L. a-i recunoasce supremaţia. După Aistulf 
armă SMideriua (756—774), care iritat cft fata 
Iui fusese alungată de soţul ei, Carol cel Mare, 
primi pe veduva lui Carloman, Gilberga, cu copii 
ei şi impunea papei să-i uogă ca regi franci. 
CeâoX veni cu o armată şi asediâ Pavia, pe care 
o sili să-i deschidă porţile după 7 luni ; ^i 
luă pentru el coroana regilor longobanji, şi în 
arma rescoalelor desfiinţă constituţituiea longo- 
bardă şi îotroduse pe cea francă. L. dispărură 
în poporul italic. 

Longot, scriitor grec din seci. V, autorul bas- 
mului idilic Poimenica (lat. Fastoralia). în care 
descrie foarte frumos amorul lui Daphnis şi Chloe. 
(Hercher, Scriptores erotici graeci. Lipsea, 1858.) 

LongtM, oraş în cott. Stafiord din Anglia. 
Acest oraş este însemnat prin fabricile oe are. 
Iu 1891 avea 34,327 loc. 

LoiQWOOd, măierişte pe insula SL Helena; aci 
a trăit Napoleon I 1815— 21. 

Lonloera L., (botan.) gen de pla&te lignoase 
din fam. Caprifoliaceelor, trib. Lonicereae, cu 
Sori monosimetrice şi bace solitare sau gemene. 
Cuprinde pătiă Ia 80 specii boreal-temperate. 



Îm^ne tropicale. Diutre speciele mai frequente 
a noi remarcăm: X. Xylosteumh. şiL.ni^a L., 
ambele plante montane, aceste precum şt altele 
asemenătoare s. e. Z. folanea L. ete., dar mai 
ales L. Oaprifolwm L., o speme căţărătoare, se 
otUtiTă adese ca plante decorative rustice, cu- 
uoscnte sub numirea Ksaprafoiu*. [A. Pt.j 

LAnyay de Nagylânya ţi Vdeâroe Namhvy, 
familie nobiliară maghiaiă. Regele Bela I 1061 
re^ză pe Gurg (George) de Looa în toate po- 
sesiQoile sale. Bela IV 1245 confirmă lui La- 
dislau L. toate posesiunile donate familiei de 
Bela I. Nanes de Berencze şi lacob oomes de 
Loinia se coDâideră de întemeietori ai familiei. 

Lânyay Menyhhi, om de stat ma^., n. 6 lao. 
1822, t 3 Nov. 1884. 1839 ia doctoratul în filo- 
sofîe. Comit Bereg il ale^ deputat la dietele 
din 1843, 1847, 2848. După reroluţie se refu- 
giază la Paris ; ae reîntoarce 1850 şi deavoaltă 
activitate rodnică pe terenul economic. E unul 
dintre întemeietorii societăţii >Els5 hacai biz- 
tosito tărsasăg', al societăţii de asigurare mu- 
tuală sPanooniac, al institutului de credit agricol 
•Magyar f5ldhitelintezet> ş. a. Scrie în Peşti 
Naplo şi în Budapesti Szemle. 1858 membru al 
academiei magh.; 1865—67 alăturea cu contele 
luliu Ândrâssy lucră pentru încheierea pactului. 
Id cabinetul, a adrăssy e ministru de finanţe pâaă 
în 1870, câod fu numit ministru comun de fi- 
nanţe; 1871 primesce rangul de conte; Dec. 
1871 e numit ministru-president al Ungariei, 
dar în Deo. 1872 abdice. La îndanuml Ini L. 
s'a ţinut în Blaj, 1872 (17 Iunie şl 3 Iulie) o 
conferenţă, convocată de mitropotital Yanceaj 
Ia care a participat G. Bariţiu, £. Măceltariu 91 
Dr. loBu Haţiu; in această conf. s'a compus un 
scurt memoriu, care cuprindea oondiţiunite, sub 
can credeau membrii acelei oonf., că s'ar pute 
Satisface dorinţele justo ale naţiunii române. DeLa 
1877 L. se retrage la domeniul din Szt. Lorinoz 
şi se ocupă mai mult de economie. A scris ope- 
rele: A Bflnkiigyr61; Az Adoreformrâl; a Regale- 
megvăltăsrâl. Augustin Treforti-a ţinut vorbirea 
comemoratiTă îu academia ma^. 31 Maia 1885. 
Lopata, (marina) ramă. 
LoiĂtarl, com. rur. în Bom., j. Bnsen, mtoată 
pe ambele maluri rîutui Slinio, pe un teren 
foarte muntos şi bogat în minerale, precum : sare, 
gips, fier şi ape sulfuroase ; corn. e formată din 
mu multe căt. cu 12S0 loo. (Dicţ. peogr. 1892), 
cari se ocupă mai mult cu lemn&na; are 1 bis. 
şi 1 şcoală 

Lopătea, numele vulgar al plantei Luaaria re- 

diviva L. {v. ac). 

Lape de Ruede, v. Rueda. 

Lope de Vepa, v. Vega Carpio. 

Lophtodonţi, fosile de nisce mamifere, ase- 
menea cu tapirii. 

Lophodemiun Cbev., (botan.) gen de Ciuperci 
Ascomycete, familia Hypodannatacee, cu preste 
30 specii cari trăiesc pe frunze uscate Bau vii 
de Stejar, Păducel, Conifere, pe tulpini de Ora- 
minee; 0^ Q L. Pinastri (;hev., de pe frun- 
zele Coniferelor, L. arundinacCMin Cnev., pe 
fruuze şi tulpini de Festuca, Poa, Secate, Tri- 
ticum, 9. a. [S. Şt R] 

Loranthaoee, (botan.) familie de Diootiledonate, 
cupiinijerd plante lemnoase, rar ierboase, în 
majoritatea lor părăsite sau semi-paraute pe 



Digitized by Google 



LoranthnB — Lot 



125 



arbori, în interionil cărora întrodnc haustori 
(v. ac.). Cele preste 500 specii din această fa- 
nuKe sânt mai ales trowoale. Familia L. se di- 
vide în 2 subtilii : iMTontkoidee, dio care 
cităm ca gen ari Nttyttia R Br., din Australia 
cu o 8ingQT& specie N. flor^nda B. fir., nu 
e parasit; LoraHUnu (t. ac.); a dona subfamilie 
FMOHde^ genoriJreeuAoMitmH.Bieb., Viscum 
Tonm^ Phoradeitdron Nutt.9. a. [S. Şt. E.] 

Larmatkm L., (botan.) din familia Ijoran- 
thacee, cu tt'o 200 specii prin refduniLe tro- 
picale ale vechiului continent, paţine extra- 
tropicale, toate ţţarasite pe arbori, dar şi cu tnod 
de Dutri^e propriu prin unnzele lor ver^i ; florile 
sânt gilbii, portocalii zoQii sau venji ; fructul e 
baodfonn saa drnpaceo. Pe la noi oresce pe 
stejar L. CHrmoeiu L., numit popnlar Yisc 
de atejar, lUrg&ritar. L8.Şt.B.] 

Laroa, oraş în pror. span. Mnrda ca 08,327 loc. ; 
mine de argint, fabrici de salpetru şi praf. 

Lard, C^gl.) titlu de nobleţă englez. în- 
seamnă senior, stăpăo, domn, seiguenr. Derivat 
dela an^o-saxonnl >hlaford<. Se dă ca titia pai- 
rilor şi în special baronilor, şi prin extensiune 
fiilor nobili cu alte titluri. Câteva înalte dem- 
nităţi poartă de asemenea titlul de lord: al 
admiratităţii, al finanţelor. Primarul Londrei, Uu- 
blinolai ^ Edinburg poartă titlul de »lord- 
■Mvorc, eto. Uarele cancelar enel, poartă nu- 
mele de The lord Sigk OhaMellor. fO.L.] 

Lirtwla, (med.) înoovoiarea înainte a columnei 
vertebiale. L este nomai arareori morb piimar, 
mai des se asociază altor înoovoi&ri de sjdnirii, 
cercând a le compensa. Adese e şi un fniomen 
al betiâueţei. Cf. şi art Kypboais. 

Lsrelei, Lurlei, e numele unei stânci, între 
St. Ooar şi Oberwesel pe malnl Rinnlui, de o 
înălţime perpendiculară de 132 m., periculoasă 
corăbierilor şi renumită pentru ecoul ce pro- 
duce. Dela 1861 trece prin ea un tunel lung de 
367 m. După tradiţiune e locuinţa unei nimfe 
sau ^ae de 1^ care prin farmecul cflntecului 
seo atrage pe oor&bieri şi îi îneacă. Numele ei 
se află şi în TOohile legende germuie. In seol. XIII 
se credea, că ana. s'a oofandat comoara Nibe- 
longilor. Iu sec). XVI şi XVII se credea locuită 
de sţHrite. In literatura mai nouă e snbieotal 
mai mnltor poesii, din cari cea mai frumoasă 
e a lai Heine, care pusă în mnsică deveni un 
plăcut cântec popular. Seamenă cu vechia le- 
gradă a sirenelor. Un studiu despre L. a pu- 
blicat >FamiUa< 18d9, nr. 17 şi 18, p. 193 şi 210. 

Lareaa, Lotaringia, v. Alsaţia-Lorena. 

Lareua, rîn, v. Sao-Loreuzo. 

LaretlB, sulfatul de iodoxichinolina Cg IN 
jOH) SO3 H. Un desinfectant puternic, putend 
inlocni iodoformul. Se prepară din orto-oxichi- 
nolina şi acid salfario nimant şt productul ob- 
ţinut în nnnă se iodareasă. L. e o pulbere roşie- 
^buie cristalină, gren sdnbilă în apă, alcool 
şi eter. 

Lartte, oraş în prov. ital. Aooona, aproape 
de Adriatioa, 4134 Ioc.; rennmit loc de pele- 
rinagia la biserica de aoi, în care se află >la 
casa sânta*, casa Fecioarei Măria, pe care, după 
legendă, au adus-o ângerii la 1295 din Nazaret. 

Lorit (Stenops), an gen de maimuţe, din or- 
dionl Prasimiilor. Pe când genul Maki cuprinde 
maimaţe veaelB} L. sunt trfiodan. Trăiesc în 



India sudică şi în Ceylon. Speciile mai însemnate 
sunt: SUnopa graeUi» şi Stenopa tardigradut. 

Lorica, platoşă de metal, baină oompuBă din 
plăci sau solzi de an metal oarecare, haini pe 
care o purtau soldaţii Romani. 

Lorient, capitala unui arondismeot în depar- 
tamentul francez Morbiban, oraş întărit, ou port 
şi comerciu însemnat, 41,065 Ioc. (1891) ; în- 
semnat port militar, arsenal, şcoală de navigaţie 
şi de artilerie marină. 

■,L*Orient", t. >L'Independance Honmaine*. 

Lori8-Mel]lkow, Alihail Tajnors Tarvielopic, 
general rus, fost ministru, n. 2Nov. 1825 în Tifli.s, 
t 24 Dec. 18SB în Nizza. S'a distins in nume- 
roase lupte ; învingerea de lângă Kars (1855) e 
numită >Iut. eroicoJai oomandnit L.« Pe timpul 
reaboiului mso-Vom.-turc avea comanda armatei 
din Annenia. Pei^ru luarea cetăţii Ears a fost 
numit conte. Dela 1880 ministru de interne, su- 
primând cu mare energie conspira^nnile nihiliste. 

L'Onae, v. Delorme. 

Lorniefai, un ochian dnpln, folosit cu predi- 
lecţione în teatre şi la excursiuui. In fieoare 
tub sunt done lentile, cea mai mare bicoovexă, 
cea mai mică bicoocavă. Prin învîrtirea unui 
şui-ub tuburile se pot lungi sau scurta, amesurat 
depărtării obiectului, la care privim. 

Lortzing, Gust. Alb., compositor germ., n. 
23 Oct 18a^ în Berlin, f 21 Ian. 1851, a soris 
mai molte opere între cari unele devenite po- 
pulare în Germania, ca: Zar und Zimmermann 
(1837), Undine (1845), Waffenscbmied (1846). 

Las, bilet de loterie (v. ac.). 

Los Angeles, cel mai vechiu oraş in statul 
California (America de nord), situat lângă riul 
cu acelaş nume; 50,395 loc. (1890); industrie 
de fier şi de hârtie. 

Lasnişer, Lăsnidor, Lesnieioară sau Zimă, 
numirile populare ale plantei Solanum Dulca- 
mara L. (v. ac). 

Losono, (proD. Loşonţ), oraş în Ung., cott. 
Nograd, 7460 loc. (1891); liceu şi preparandie 
de stat, bibliotecă publică (18,000 voi.). 1451 
lupta lui I. Hunyadi contra Giskra- 1719 decimat 
de ciumă, 1849 pustiit de trupele msestn: hon- 
vezii au atacat (1 Aug.) transportul de bolnavi 
al oastei rusesci, omorînd oftţiva din ei ; ca re- 
torsiune L. a fost ars, iar poporala măcelărită 
(din 500 case au reniaa 40, din 6000 suflete 1400). 

Losophan, (Trijodkreaol), un antiseptic între- 
buinţat contra boalelor de piele. Se obţine prin 
acţiunea iodului în presenţa alcalitor asupra aci- 
dului oxitolnoic. Ace incolore, punctui de fu- 
siuae 121'â*', iusolubile în apă, greu în alcool, 
uşor în eter şi cloroform. [S. M.] 

Lostriţa, (zool.) numirea poporală a pescelui 
Salmo irtUta, iar jmluga a pesoelui Salmo takw. 
Ct. art SaUnonidae. 

Lot, nepot al patriarohului Avraam, cu care 
împreună a păiîlat Haranul şi s'a aşezat în 
Canaan. 

Lot, o mică mesurft de pond de diferite greu- 
tăţi = circa 18 gr. 

Lot, nn metal sau ud aliagiu de metal, cu oare 
se Ipaga doue bucăţi de metal fără topire. 

Lot, 1) L., aflueiU al fiului Oaronne, în lun- 
gime de 481 km., traversând departamentele 
Lozăre, Aveyron, Cântai, Lot şi I^t-et-Garonne; 
isvoresce dio munţii Goolet ta înălţime de 1499 m. 



Digitized by Google 



126 Lobuin^ 

3) L., departament în partea sud-vestioS a Fran- 
oiei, &213 km*., 253^ loo. (1891). 

Litarlnnla, v. Aldaţia-LoreDa. 

LHOM, (marină) barcă omoară de pescari în- 
trebuinţată jpe Dunăre şi pe ooastde Mărei Negre ; 
are forme fine, ascuţită la amendoae oapetele, 
cu oarena bine pronuDţată; marţea bine cn ra- 
mele (băbăici) şi ţine foarte biue pe mare agi- 
tată, cu veia. [B.] 

Loteria^ (dela franc. lot = soaite), sortare de 
câştiguri iD baoi sau obiecte. 

Id genere se practică următoarele trei so- 
iuri : Loteria numerică ori genueză (Lotto, Lo- 
teria mieăj, oare consistă dfn numen dela 1 — 90 
şi dintre cari la toată tragerea se scot cinci, oa 
numeri oSştigători. Jucătorul jioate pune pe un 
singur numer, extrato, şi de iasă, câştigă suma 
riscată de 14 ori, pe 2 numeri, ambo, căştigă 
de 240 ori, pe '2 şi 3 uumeri, ambo terno, pe 
3 numeri, temo> câştigă de 4800 ori, pe 4 nu- 
meri, 'guatemo, câştiga de 19,200 ori şi pe 5 nu- 
meri, quinterno, de iasă toţi 5, câştigă de 48,000 ori 
suma risoată. Loteria mică e de condamnat, 
fîindoă se j)rimeso sume mici şi aşa excită rî vna 
de câştig in clasa cea mai săracă a populaţiunii. 
Ungaria a cassat loteria numerică şi a înlocuit-o 
prin 2) loteria de clase, care consistă din no 
numer mai mare de sorţi ou preţ moderat, cari 
se trag în mai multe rândun, ou câştiguri tot 
mai urcate. 

7if^»rumufuridefo(«rte,celemsi agreate împru- 
muturi ale oraşelor, iostitutelor private, particu- 
larilor şi statelor. Aceste din urmă îşi iau re- 
fugiu la emisianea acestor instrumente de credit cu 
deosebire atunci, când celelalte mijloace, precum 
urcarea intereselor ia rente, sau emiterea ace- 
stora sub pari, nu mai an efectul dorit. Emi- 
siunile se fac cu prevalenţă în titluri fără in- 
terese (losuri); mai rar in titluri producetoare 
de interese (oblig, cu premii). Singuraticele lo- 
suri sânt de ro-golă împărţite în serii şi nu- 
mere; iar tragerile de numere şi serii se &o 
deodată sau separat la intervale mici. La obHg. 
cu j^remU trăirea de serii şi cea de numere 
vanază, dar aşa că tragerea de numere oade de- 
odată cu terminul de rescumperare a cuponoliu. 

Lothar, 1 ) Loihar I, cel mai mare fiu al lui 
Ludovic cel Pios, n. 795, fii asociat de tatăl seu 
la imperiu şi încoronat ca împerat de papa Ia 
823. Purtti lupte ou tatăl seu până la moartea 
lui 840, când pretinse întreaga imperăţie. Bătut 
de fraţii soi, Ludovic şi Carol, la Fontenay 841, 
incheiâ tractatul dela Verdan 843, prin care pă- 
stra demnitatea imperială şi ţertle dintre Ein, 
Meusa, Escaut până la Mai-ca Nordică, Italia şi 
BaiKUDdia ou cele 2 capitale Roma şi Aachen. 
Arabii jefuiau tnsă sudul statului seu, pe când 
Normanii nordul, iar oierul superior şi seniorii 
se considerau apra^ independenţi. Slăbind la 
corp şi la minte, împarte statul între fiii sei şi 
se retrage într'o mănăstire, unde moare 855. 

2) Lothar II, fiul lui L. I, primi ţeara dintre 
Kin, Meusa şi Escaut cu Frisia^ numită dela el 
Lotaringia. Se .susţinu cu greu in luptele dintre 
unchii sei, Carol şi Ludovic, apoi 3u[)erâ contra 
sa pe papa Nicolae 1, căci alungase pe soţia sa 
şi luase pe alta contra bisoricei. Muri 869 şi 
fiindcă nu lăsă copii legitimi, statele sale fuiă 
împărţite între Carol şi Ludovic. 



— Loubet. 

3) LothtMT, Saxonul, oonte de Suntlioborg, 
D. 1060, luptă oontra împSratuhu Henno Vţ res- 

Singe pe ducii Tladislav al Boemii şi Otto al 
[oraviei, iar după moartea lui Henrio V este 

ates rege la 30 iugnst 1125. Luptă cu succes 
contra Hobenstaufenilor, merse la Roma şi se 
ÎQOoronâ ca împerat 1133, întinse germanismul 
dela Elba Ia marginile Poloniei prin inviDgerea 
Obotriţitor şi Liutiţilor, prin favorisarea misiu- 
nilor de creştinisare şi pnn cedarea Mărcei Nor- 
dice lui Albert Ursul. Ducele Boleslav al Po- 
loniei îi făcea omagiu şi Erioh de Schlesvi^ 
primia dela el ca feudă regatul Danemarcei. 
1136 face a doua călătorie în Italia, din oare 
întorcându-se, moare 1137 în lirol 

4) Lothar, rege in Frauda, fini lui Ludovic IV, 
luptă fără suooea oontra vasalilor mai putemioi 
ca el şi contra lui Otto II, în folosul căruia re- 
nunţă la Lotaringia. ţ 

5) Lothar, rege ai Ikdiâi, fiul lai Hogo, băr- 
batul Adelaidei, otrăvit în 950, precum se orede, 
de Berengar de Ivrea. 

Loţiiiiie, termin medical pentm spălarea cu 
an licfaid sau ou un burete imbibat ou un lichid 
oarecare. 

Lotofuli popor mitic din evul veohiu, despre 
care şi Homer face amintire. Tradiţia le pune 
ţeara în partea nordică a Libiei, în jut de Syrtis 
minor şi pe insula Meoinx. 

Lstru, ţeara Lotrului, v. Lytira. 

Lotru, liu in Rom., afluent pe dreapta ai Ol- 
tului, isvoresce din munţii Hăodra şi Rlăvoia 
(onlmea Paringu), cuige în direcţie generală dela 
vest spre est şi se varsă în Olt lângă satul Go- 
lotrenl (j. Vâlcea), având o lungime de aproape 
80 km. ; în cursul seu super. pe o mica distanţă 
formează frontiera intre Rom. şi Trs. Aflnenţi 
principali: Lotriţa, Voineasa şi Foţcoiu sau 
Păscoaia. 

Lotus L-, (botan.) gen din vasta familie a Ler 
guminoaselor-Papilionaceae, tribul Lateae, cu- 
prinde plante erbacee sau subfmtescente giabre, 
aericee san hirsute. Acest gen are vr'o 100 de 
specii, reepftndite prin legiunile temporate ale 
globolui. In părţile noastre cresoe prin păşunile 
uscate şi fenaţe L. comievUaius ll, împreună 
cu varietăţile sale, cuooscut de poporul nwtni 
sub numirile de: Ohisdei, Visdei, Tri- 
f oişte, etc. [Z. C. P.J 

Lotze, Budolf Hermann, filosof şi fisiolog 
german (J817 — 81). Bine iniţiat în învăţăturile 
filosofului Herbart, Weisse şi Leibnitz, şi dorind 
a aduce în armonie exigenţele inimei şi resul- 
tatele sciinţei omenesci de o parte, iar de alta 
ca apărător al mechanismului, dar reducend toată 
meta&aica la etică, L. a devenit representaotul 
teoriei, oare in istoria filosofiei germane astăiji 
este cunoscută sub numele de ideatitm teleohgie. 
Scrieri: Metapbysib; Allgemeine Pathologie und 
Therapie; Logik; Allgemeine Phyaiologie; Me- 
dicinisohe Psychologie; Mikrokosmos(opera prin- 
cipală); Oescbicbte der Aestlietik; System der 
Pbilosopbie. Cf. ti^berweg, Oescbicbte der Fiii- 
loaophie III, 439. [PI.] 

Loabet, Emile, president al repubticei franceze, 
n. 31 Dec. 1838 în Marsanne, depart. Drdme, 
a făcut studii de drept, după cari se aşesă în 
Montelimar ca procuror, 1870 primar at aoestai 
oraş şi după un an oonailier gen. al depart. 



Digitized by Google 



Loois — Lna Satnrni. 



127 



1876 deputat, 1885 secator, 188? miiuBtTa al 
lacrftrilor publice in cabinetul lirard, 1892 mi- 
nistra-preadent 91 mÎDÎstni de inteme, 1896 pre- 
dîdent al senatolui, 18 Febr. 1899, după moartea 
neaşteptată a tui Faore, e aleo preeiident at re- 

UmIs, (Saint L.J ordinul, ordio militar id- 
stitnît de Ludovic XIV în 1693, destinat a re- 
compeosa merite de reeboiu. Pentru a face jiarte, 
treboiaa 20 ani de serviciu. Crucea avea 8 virfuri, 
presărate cu fiori de crin: de o parte era Sf. 
Ludovic cu o ooroană de lauri şi ou una de spini; 
iar de alta o spadft fţoată cu eşarpâ albă într'o 
coroBn& de laui. Panglica era roqîe; membrii 
aveau o penmone dupA rang. Întrerupt lu timpul 
revolnţiei, or^nol au se mai oonfen dela 1830. 

[0. L] 

iMtufer, numit şi PitUd^ moneta de aur, 
originară din Spania, bătută in Francia sub Lu- 
dovic XUI dela 1610—43, = 10 livre, fineţa 
903*6-% greutatea 6«/, gr. = cor. 19-70. 

Lomia^or r^ublieatn dela 1793 k 24 livre, 
fineţa 899-74, greutatea 7-6 = cor. 24. 

LHtalaaa, unul din statele sudice ale Uniunii 
Qoidamerioane. IfingA Golful Mexic, 126,180 icm'., 
ca i.118,.^87 Ioc. (1890); şes întins, mărgiatt şi 
odat de ICiasissippi, pe la mijloc prairii, la sud 
bălţi stiste. CHma e aspră iama, caldă şi oe- 
âănătoasft vara. Pndaote : bumbao, sab&r, orei, 
porumb, tutun. Comerdu viu cu centrul în ca- 
pitala New-Otleans. Constituţia dela 1879. In 
congres L e representată prin 2 senatori şi 6 
deputaţi. L. a fost colonisată dela 1682 şi numită 
dapă Lonis XIV, pănă la 1763 a foat a France- 
zilor, trecu apoi la Spania, 1800 iar&şi a Franciei, 
1803 fâ cedată Statelor Unite, dimpreună cu te- 
ritorul dincolo de Mississippi până la Oceanul 
Pacific, pentru preţul de 15 milioane dolari. La 
1812 s'a constituit ca stat; îu resboiul civil a 
stat pe partea confederaţilor. 

LMtavHla, cel mai însemnat oraş industrial şi 
comercial în statul nordamerican Eenlucky, si- 
tuat lAngă Ohio, 161,129 loc. (1890); fabnci de 
tatnn şi de fier.- 

Lfrjta, ({ux)n. lurd), oraş în depărtam, franc. 
Fireneii anjier., arondiun. Ai^geles, ou 6182 loc. 
(1891); caneie de marmoră. In apropiere la Mas- 
savielle are o peşteră reoamită, in care se (ţice, 
că s'ar fi aretat Fecioara Măria la 1858; de 
atnnci a devenit renumit Ioc de pelerinagiu. 

tjavrai90 Marqaes, un district al coloniilor 
portngheze din Africa orientală, între Tran&vaal 
91 Oceanul Indic, 39,000 km*., cu ca. 80,000 loc. 
Pârneot productiv, climă ne&ăoătoasă; Ia sudul 
districtului e sinul Delagoa, Iftngă care e capitala, 
orafui L. ca abia vr'o 3000 loc. ; port bun ; 
oTişal a foBt fundat la 1644; a'a deavoltat mai 
moli de pe la 1890—93, oând a fOBt legat prin 
cde ferată cu Istoria, os^Htala Transvaalului. 

iMvata, (oland. LeiMen. germ. LOtoenJ^ oraş 
în prxiv. belg. Bnbanţ, 40,^4 Ioc. (1891); bi- 
Mjri(.-â veche; univertttate (întemeiată la 1426, 
io seci. XVI cea mai însemnată in Europa). Iu 
»ed. XIV L. a foet capitala Brabantului. 

Lanet ds Conray, Jean Baptiste, scriitor 
franc, n. 1760 in Paris, f acolo 25 Âug. 1797 ca 
membru în senatul celor 5 sute. Ser. : romanul 
•Les avcntures du cbevalier Faublas* (1787—89) 
şi >Meaioim sur la Bevolation fcaaşaise*. 



Lonvro, (pron. luvr), v. Paris. 

Lovelacfl, personagiu principal în romanul 
celebra ClturisBe Hariowe do Riohardson. Noinela 
L. a devenit proverbial ^ se foloseaoe pentru a 
desemna un seduoetor, un tioer de conduită 
scandaloasă. 

LSvite, com. mare în Trans., cott. Odorheiu, 
2933 loc. (1891) Secui. Mare fabrică de fierării, 
ale cărei producte trec în România. La L. 
aparţine stabilimentul balnear KiriUy. 

Lovire, acţiunea mecbanică, ce are Ioc, cănd 
un corp io decursul mişcării sale înt^nesce un 
alt corp. L. se mai numesoe şi ciocnire. Legile 
lovirei sau ciocniroi sunt de mare însemnăbite 
în fisică, mai ales pentru teoria undulaţianilor. 

Lavitară d« «ttt, (frc. Goup d'âtat), aot de 
violenţă a detontorilor putorii executive în oontra 
legilor, şi în deosebi contra oonstituţiunii. L. de 
st. este o întrerupere a continuităţii legilor, şi 
cade în afară de sfera dreptului public positiv. 

Lowa, riul lateral în partea dreaptă a rîolni 
Congo, indicat de Stanley în scrierea sa: >Daroh 
den danklen Weltteil.< 

Lawe, Sir Hudson, ^neral engl., n. 1770 în 
Irlanda, 1813 comisar in cartierul general al lai 
Bliicher, 1815 guvernatorul insulei St Helena 
şi pizitoml lui Napoleon I. 1823 guvernator al 
ins. Bermuda; f 10 Ian. 1844. Fiind învinovăţit 
de prea mare asprime biţă ou Napoleon, L. scrise 
întru apărarea sa: »Memorial relatif ă la capti- 
vitâ de Napoleon i Sto Hetene< (1830, 2 voi.). 

LOwen, V. Louvain. 

Loxarthroals, artioula^une strîmbă, smintită, 
a oaselor capului. 

Loxodronie, în navigaţiuno drumul urmat de 
UD vas pe suprafaţa globului astfel, ca direcţia 
bastimentului să taie toate meridianele ce în- 
tilnesce sub acelaş unghiu. Curba descrisă se 
proiectează pe cbarta marină după o linie dreaptă, 
ceea ce este foarte comod pentru construirea 
grafică a tuturor problemelor de navigaţiune. 
Unghiul oonstant de dram este urmat de vas 
du^ compas (busolă). 

LoxopţaryoiiiH Hook., ţbotan) gen din familia 
Anacardiacee ou 4 specii din America centrală 
şi sudică; L. Sagottii Hook. din Gniana, L. Gard' 
neri Engl. din Brasilia, ş. a. L. LoreiUni OriBeb. 
= Qiubr€uAia Lorentgii Oriseb. (v. ac.}. 

Loyal, (franc.) leal (v. ac.). 

Loyola, v. Ignatiu de L. 

Loyson, CharUa,^ v. Hyacinthe. 

Lozîrfl, depart în sudul Franciei, 5170 knr. 
cu 135,527 loc. (1891); 3 arond., capitala Meade. 

Lozie ^ajxRăchUăde mlajă, numirile populare 
ale plantei 8alix viminali» L. (v. ac). 

Lozinca, parolă, vorbă de recunoascere. 

Lozna mare, (ung. Nagy-L6zua), corn. mică 
în Trs., oott Solnoo-DobAca, 1011 loa (1891) 
Bomftni. ' 

L. S., prescurtare pentru Looo-SigilH. 

L. 8t., prescurtare pentru Livre Sterling. 

Laalaba, riuri, v. (jongo. Luapuia, numirea 
riului Coago prin Indigeni între lacurile Bang- 
veolo şi Moero. 

Lua Satarni, io milol. romană soţia lui Sa- 
tumus (V. ac.), o a devastării, (timpul do 
iarnă) şi morţii, pe când Op» (v. ac,), o altă 
soţie a lui Satumus, a fost o (Jină a rodirii şi 
binecuveutării (timpul de vară). [Atm.] 



Digitized by Google 



128 



Lflbeck — Lauari. 



Ubeok, ttat german, 298 bn«. ca 83,324 loc. 
(1895); constituţie democratioă: senat (compus 
din 14 membri aleşi pe viaţă, dintre cari pri- 
marul se alege pe cfite 2 ani) şi oomaniwtea 
(120 membri aleşi pe 6 ani). OraţiU capi- 
pitala statului L., cu 69,874 loc. (1895) are în 
parte aapect vechiu, numeroase biserici bogate 
iD comori de aria; bursă, sediul autorităţilor şi 
oficiilor superioare ale statului; în privinţă ju- 
diciară se ţine de Hamburg; industrie de ma- 
şini, ^ări, rachiu; şantier; comerciu maritim 
insemnat, ca deoseUre cu ţerile scandinave şi 
baltice. Fortul L.-TraTemnnde poate primi şl 
cele mai mari nfti de mare. La 1895 L. avea 
4 oa vele de 1959 tone şi 29 vapoare de 
10,476 tone. 1895 au întrat (resp. ieşit) 2312 uăi 
de ooean ; importul a fost în valoare de 300*9 mii. 
Hărd, exportul 243-5 mii. M. L. a fost întemeiat 
la 1143, 1226 Frideric 11 îl făcu oraş liber im- 
perial, ajunse apoi capul Hansa. Ca începere 
dela reâboiul de 30 ani L. a saferit mult, pfioă 
la începutul secolului XIX. 

LUbeck, principat germ. în Holstein, aparţi- 
□end la Oldenburg, 541 km*., ca 34,718 loo. Ca- 
pitala Eutin. 

L^eolţai numele vulnr al plantelor : Cucumis 
CitmlIoB Ser. (v. ac.) şi Oucurbita Pepo L. (v. ac.)- 

Llbke, WHMm, istoric germ., d. 1826, f 1893 ; 
fost prof. de istoria artelor la academia de ar- 
cbitectură din Berlin, apoi de arcbeologie şt ist 
artelor în Ziiricb, dela 1885 prof. Ia şco^ de 
ţeniu şi director al galeriei de tablouri şi statue 
in Carlsrube. Ser.: Oescbicbte der Arobitectur 
(1884, 6 ed.), etc. 

Lublln, oraş in Polonia rusească cu 40,000 loc. 
mai toti Ovrei. In timpul la^elooilor centrul co- 
merciului cu Rusia. Aci s'a incbeiat în 1412 un 
tractat între Yladislav, regele Poloniei, şi împe- 
ratnl Sigismand, prin care tractat Ylad^v se 
îndatora a impaoe vasalulai seu, principele Hol- 
dorei, Alexandru cel Bun, să ajute pe împerat 
în laptele oa Turcii,, iar daoă nn a ar sapnne 
Alexandru, fmpSrţiaa Moldova între Ungaria 
şi Polonia. 

Lubricitate, lascivitate, înclinare pentru viaţă 
desfrînată, excesivă. 

Uioa, Eoangelistvi, v. Evangelist. 

Uca, episcopdeBuzeu (1587—1612), un bărbat 
distins prin calităţile sale morale şi priotr'o în- 
focată iubire de ţeară. El a ajutat mult pe Mibaiu 
Viteazul ca sfaturile sale; in 12 Maiu 1595 il 
găsim ca membra de solie la Sigismund Batori, 
spre a închina acestuia ţeara. 1 1612. (Clf. lorgu- 
lescu, Dicţ. geogr. al jud. Buzen, Bncuresoi 1892, 
p. 125; Bucesoa. Mihaia Viteazol, Bnouresoi 
1887, p. 101.) 

Una^ comună rurală, parochie împreună ou 
CoHri^uea, moşie boierească în căp. Coţman 
şi j. Zastavna in Bucovina, are 988 loc. (910 ort- 
or., 44 rom.-cat, 34 nios.) şi o şcoală primară. 
Aici a fost o măiiăstioară (schit), fundată pe la 
1740 de boierul Aftanase Ţintă şt înzestrată de el 
şi de frate seu Georgiu, dar secularisată în 1785 
du|)ă ocuparea Bucovinei. [Dr. 1. G. Sbiera.J 

Laoăoefti, comună rur, ateuenţă la parochia 
Măzănăieşti, moşie boierească in căp. şi j. Gura 
Homorului io Bucovina, are 393 loc. (341 ort.- 
or., 30 rom.-cat., 22 mos.), o şcoală primară. 

[Dr. L 6. Sbleza.] 



Laoael, cel mtu înalt pisc al monUlor Şerbeii 

Rom., j. Suceava (1777-ti m.). 

XMmaX^HrăjUă, (jnpftn), prin transformarea pe 
român esce a numelui gennan Luea§ Hiradur, 
(v. ac) jadeţol (primarul) sas al Braşovolui, oare 
ca şi predecesorul seu flanoş Benkner (v. ac.), 
cootribue la lăţirea de cărţi luterane printre Ro- 
mâni (a doua jum. seci. XVI) şi paralel cu aceasta 
Ia tipărirea de cărţi biserioesâ în limba română. 
V. şi art Coresi. 

Lnoaelit VatUe, preot, scriitor şi om politic 
rom., n. 1852 în A.pa (oott Sătmar), 1868—74 
a studiat ieoiwia şi filoaofla la Boma, unde fii 
promovat Dr. m. Reîntors în ţeacă se făon paroch 
in Er-Bt-Craiu, 1878 prol la gimn. reg. din 
Sătmar, de unde fî strămutat la gimn. de stat 
din Loşonţ; a ronunţat însă la catedră şi 1885 
s'a făcut din non paroch, de astădată în Şişesci, 
unde se aSă până astă(}i. Dela 1887 m. al oonfer. 
naţionale, a fost ales şi în comitetul naţ. (dela 
1892 secretar gen.) şi a stat în fruntea mişcă- 
rilor naţ. ale fiomfinilor din Trans. pe timpul 
ducerii Memorandului (v. ac) Ia Viena. A avut 
numeroase prooese politice şi a suferit mai de 
multe ori închisoare de stat CfiţiTa ani a editat 
şi o foaie bis., >Rev. Catolică<. 

LMUlat ţeară însemnată îo Italia ini, în 
evul vechi», mărginaşă cu Apulia, Samninm, 
Campania şi cu ţoara Bnitţilor. Regiune mnn* 
toasă, ou însemnate podeiuri şi promontorii. 
Locuită de Luoani, de origine samnită, imigraţi 
420 a. Chr. 

Laoanns Marou» Aanaen, (39—65 d. Chr.), 
fiul Iui Ajioaeas Mela şi nepot al Iui Seneca 
filosoful, mai ântâiu unul din prietenii lui Neron 
şi apoi duşman crâncen al acestui suveran. Ieşind 
învingetor la^un ooncara literar, Nero, care îi 
era adversar, începe să-I urască şi să-t peraccute. 
Implicat în complotul lui Pisone, fit silit să se 
sinucidă la vîrsta de 26 ani. Talentul sen fa. 
foarte precoce şi ori^nal, ainguml seu defect 
era mania deolamfirei| defect pe care îl găsim 
La toţi scriitorii decadenţei romane. A. soris mult, 
dar nu s'a păstrat decât >Pharsalia<, poemă epică 
în ^6oe c&nturi. Quintilian 4ice că L. e mai mult 
orator decât poet, aoeasta din causa fraselor de- 
clamatorii ce cuprinde >PbarsaIia«. [Caion.] 

Luceau oenrns, vulgar Cărădofcă, Badt>fcăf 
Rudofcă, Ragwx, boul Dlui, bout lui D4*u, 
Bourelui, insect coleopter din familia Lameli- 
corniilor, remarcabil prin desvoltarea conside- 
rabilă a mandibulelor în formă de coame la 
bărbat. Larvele sale, cunoscute vulgar sub nu- 
mele de cari, trăiesc în tulpina arborilor, făcând 
găuri mari, pe cari le umplu cu excrementele lor 
numite făină de cari, pe oare teranii o beau ca 
laptedalcecontiaconstipaţiei. [Dr. N.Leca.] 

Ltioari, familie raguzană, lu cărei membri au 
jucat, în diverse timpuri, roluri însemnate în 
viaţa ţerilor dunărene. Marcu X. a fost amba- 
sador al republicei Raguza pe lângă regele Uroş 
al Serbiei (1323); Nicatae L. a mijlocit ceva 
mai târ(}iu căsătoria Slavei, fîca lui Yladislav 
Baitarab al Munteniei, cu Uroş Y al Serbiei ; 
Maidu L. a fost ban al Slavoniei pe timpul 
juniei lui lancu Corvin de Huniad, ajutând ace- 
stuia la formarea strălucitei sale cariere; iar 
Oiaeomo di Pietro L. a scris pe la 1590 nisce 
anale ale Baguzeî, publicate în Yeneţia sub titlul 



Digitized by Google 



Lnoari — Laocheni. 



129 



*Copioso ristretto d^U anuali di Ragosa, libri 
qnattQor (100&)s în care se afirmi existenţa lui 
Radu Xeftnt Todi «i a emigraţianei lui din 
ArdeaL .Acest ultim L. devine pnn opera sa de 
4 mare însemnătate pentru Romtni. Antecesorii 
sei trăind prin vednitaiea terilor romftoe, lăsând 
după ei dibuite însemniri istorice referitoare la 
■cMtea, însa^ aoest L. trebuind ai fi petrecut 
o parte pria ţerile române, cfioi soia romftnesce, 
cum se probeazi din scrierea sa, servindu-se 
chiar de oel mai vechiu letopiseţ românesc al 
boierului muntean Muiigu, >Ristretto« devine 
anal din oele mai de valoare isvoare peotm 
primii timpi ai statnhti munteaeso şi moldovenesc. 

[A^tti.] 

LNarl, Cmlf patriaroh de Constrâtinopote în 
ttci lindnri (1631—38). Fină la dînsul, pro- 
teKtanţu iacercaseri în zadar sft provoace o oniia 
a biserioei grece cu ei; acum încercări calvi- 
oiştiiţ daci ou cumva ar pute ei să reoşească. 
L. era o unealtă nu se poate mai booi. Din 
copilărie nrâod pe Latini, el studiase şi Ia Geneva, 
apoi remase mereu în cores^ndenţă şi îa contact 
cu teologi ţi mireui oalvinişti. In 1602 devine 
{«triardi de Alexandria, iar în 1621, după otră- 
virea Ini ^moteio, ajunse pe mult doritul Boaun 
patriarchat de Constuitinopole. Aoum nu mai 
făcu an secret din tendinţele sale oalviue, şi-şi 
atrase în curând împotrivirea clenUni seu. Şi 
când înoepnră si cutgă bani în vistieria tur- 
oeasoă, sattanui nu pr^tă si exileie pe L. în 
insula Bodos, ^ ai puni pe altoi în locul loi. 
L. maniftula atand iot cu bani şi în lff26 îl 
găăm ntntefţnit pSni în 1634. In acest restimp 
el oompuse nimoasa Ini >mărturiBire de credinţă*, 
an simbot de tot calvinisticş care a provocat oon- 
•iamnarea aa ta sinodul din Iaşi (1642), un an 
mai tănjin catechismui >mărtarisirea credinţei 
ortodoxe* de Petra Movilă, mitropolit de Kiev, 
iar imediat a doua hii exilare. Banii îl puseră 
a treia oară pe scaunul patriarohal, şi deoarece 
continua şi acum ou eterodoxia Ini, fu ooudamnat 
într'an sinod local, apoi strangulat de Turci, 
pentru uneltiri ţiolitice şi pentru bani, în 16%. 
Viata lai L. ava vr'o 30 de ani mai în uimi 
un leBonet demn da notatpentra isbma română. 
In aoel timp oalviniatal Clande publioi in Paria 
o seriere, în care combate preamţa reali a Iui 
laas în eacaristia, şi invocă în favoarea sa în- 
reţătara bisericei resăritene, expnsă în mărtu- 
risirea lui L. Teologii din Port Ro^al cer atnud 
dela ambasadorii francezi desluşin asupra lui L. 
^ a Insericei sale ; Pomponne din Btookholm le 
trimite ca respuns o luorare a spătarului N. 
Mitesca, care se afli tocmai acolo, şi oare arată 
cine era L. şi cam doctrina bisericei resăritene 
e de acord cu cea din apus. (Xen., Ist Rom. 
IV, 67, 612; Picbler, Der Patiiarch Cyr. Luk. 
a. seine Zeit Hăncben, 1862.) 

Lieaviţal 4e ţes, comună rurală dimpreună 
(TU cătnnele: Bordeiul, Dnbrova, Isari, Cuso- 
vaoca, Seliştea şi Siritineţol, paroohie dimpreună 
cu eătonol Ibddanal, moşie boierească în oăp. 
şi ). Vijnita in Bucovina, are 2064 locuitori 
■ 1712 ort-or., 99 rom.-cat, 253 mos.), o şcoală 
primară ca 3 cl Lucaviţul de nu, comună ru- 
rală dimpreună cu citunele: lipovenii, Maidanul, 
Mănistiriştea şi Vilseonl, moşie boierească în 
c^. şi JimL Tijoiţa în Bue., are 1S14 locuitori 

FhnWnpaiHa nalai. ToLUL 



(1067 ort-or.,e6 rom.-cat., 298 Lipoveni, 363 mos.), 
o şcoală primară, staţiune de cale ferată. 

[Dr. I. G. Sbiera.] 

Lwiftvlta, de jo8 fi de nw, comuni ronuă, 
parocble dimpreună ou Cotul Bainsohi, moşie 
twierească in căp>. şi j. Cerniuţulm in Bacovina, 
ou 1733 locuitori (1612 ort-or., 35 rom.-cat, 
86 mos.), câte o şcoală primară în L- şi C. 6. 

[Dr. I. G. Sbiera.] 

LWM», 1) L-, provincie ital., rană Ia 1647 duoat 
suveran, apoi încorporată la Tosoana, mărg. cu 
Hassa-Carrara, Modena, Firenze, Pisa şi Marea 
Adriatioă; 1493 km*., 284,484 loc. (1892). 2) L., 
ct^iitala prov. L., residenţă archiepiscopeasoă, 
cu 76,000 loo.; biserici: 8an-Martinc (clădită 
1060—70), San-Frediano, Sao-Mibail, 8an-Ioan, 
Btatae: Oaribaldi, CJarol III al Spaniei, Mana 
Lnisa de Bourbon, Victor Emannel II; nume- 
roase institu^uni culturale (3 academii), biblio- 
teci publice, etc. 

Lsocs, PatUina, cântăreaţi dram., n. 2fi Apr. 
1844 în Viena, 1861 raportează mari succese 
la opera regali din BerUn, unde mai tftnjia e 
numiţi cântăreaţă de cameră, câştigă lauri prin 
Germania, Anglia şi Rusia, 1873 — 74 în America, 
dela 1880 păşi de mai multe ori înaintea pu- 
blicului în Berlin şi Viena; căsătorită de done 
ori; triiidsce în GmuodeD. 

Luee, 8-te, consolai imperial francez, în Ba- 
curesci, pe vremea lui Constantin- Vodă Ipsilanti 
(1803), bine primit şi ooltivat de acesta spre a 
masca politioa-î roso-fili. 

LHOMfarlI, în poveştile române. De reguli 
se vorbesce de doi luoeaferi: SSiran sau 8imă, 
cel de seaii, şi Zoran sau Zoriiă, cel de dimi- 
neaţă. Feţii frumoşi, copiii ou perul de aur, se 
prefac în luceaferi. După o poveste, o împe- 
răteasă într'o seară a născut oopil ca per de 
aur şi i-a pus numele Seran ; iar o ţigancă cătră 
zori a născut un copil ou per de aur şi i-a pus 
numele Zoran, şi după ce ei se sfădiră, D^eu 
îi aruncă în oeriu, şi pe Seran 1-a făcut L. de 
seară, iar pe Zoran L. de dimineaţă şi Ii-a dis, 
să nu se mai întâlneasoă până va ţine lumea, 
şi de atunci nici s'au mai întâlnit. In altă po- 
veste L. se nameso: Butmoe h. de dioi, şi 0«- 
Mmoe L. de noapte. Dar sânt şi poveşti^ in cari şi 
din o fată se faoe L. După astronomie planeta 
Tenns (v. ac.) e steaua oare înfătişaxi pe ambii 
L. ; dar planeta Venus după aponerea soarelui 
numai cam trei oare se vede şi dispare, apoi 
înainte de resărirea soarelui asemenea cam trei 
oare se vede. Aceea plaoetă, seara e L. deseară, 
dimineaţa, cel de dimineaţă, (v. şi art Luoifer.) 

[Atm.] 

fţUiOMfBnil", institut de credit şi de eoooonui, 
societate pe acţiuni in Verşet, fundaţi la 1894 
cu c^iital social de cor: 2(JO,0(X). 

LuceMU oraş în prov. spaa. Cordova (Anda- 
lusia), 21,271 loa ( 1887) ; renumiţi culturi de oai. 

LiiMDi, un castilian, dela care avem cea mai 
veche scriere despre jocul de şaob. A trăit în 
a doua jumetato a seci. XV. 

Luoer, în povi^tile lomânesoi e numele unui 
viteaz, care aduce pe Aman Cătoăun (v. aa). 

Lucerna, (botan.) v. Medicago sativa. 

LMiClisnl, Altouiu, anarchist ital., asasinul îm- 
perăteaei Etisabeta, soţia împeratului Franciso 
loeif 1; n. 1873 în Paris din căsătorie il^timă 



9 



Digitized by 



Google 



130 Laohiui 

ţi crescut la o familie de ţerani îa aţiropiere de 
Parma. Lucrător Ia căile ferate, apoi trecend îo 
ESTeţia s'a ocupat cu lucrări de arohiteotori. 
10 6ept. 1898, cu o pilă asouţitS la vîrf Btri- 
puDge inima împerfitesei, oflnd aceasta voia si 
plece din Geneva la Territet. 10 Nov. 1898 
osândit la închisoare pe viaţă ; închis în Geneva. 

Luohian, 1) L. Neeulai, aotor român, o. 1821 
în laşi, Hf- 1893. înainte de a îmbrăţişa arta dra- 
matică, era elev la clasa de pictura din Aca- 
demia Hihăileană. Avend o deosebită aplicare 
pentru teatru, jacă câte odată ca diletant îd 
diferite representaţii de societate. 1838 se duse 
la Paris să se perfecţioneze în pictură, dar 
aoolo el se ocupă mai mult cu teatrul. lotor- 
cdnda-se la laţi îd 1844, se devotă ou totul artei 
dnunaticCj angajându-se ca actor în trupa fran- 
oeiA a lui Frisoh cu 3 galbioi pe lunt şi ou al^ 
3 Mlbini la trupa moldoTenească, oăd amândoue 
dedeau representaţiuni alternative în teatrul 
Talpan, acum dărîmat L- tîi îndemnat şi îd- 
curajat mai ales de Y. Alexandri. Piesele, în 
cari L. a fost neîntrecut, eran mai ales din re- 
pertoriul lui Alexandri, unde atât el cât şi soţia 
sa Oabriela, aveau rolurile principale, între cari 
cităm: lorgu dela Sadagnra, Cucoana Chiriţa, 
Cinel-Cinel, etc. In piese traduse a excelat în 
Sora lui Jocris, Banii, gloria şi femeile, Uliţa 
lunei ş. a. In 184tl fii suduit la mănăstirea 
Caşiau, din porunca lui Vodă Mihail Sturza, îm- 
preunS ou oole^i aei, actorii Teodorini, Poni, 
Teodom şl ou A. Rono, ffind-oă jucase piesa 
«FroTinl^alnl Vadră în Iaţa<, scrisă de acest din 
annă^ la oare se satirisan puternicii 
atunci. Mai tânţiu şi caimacamul Vogoridi îl 
arestă, fiind-oă cu toată asprimea censurei e! 
jucând ÎQ piesa Cinel-Ciuel, cântă nisce cuplete 
cu alusiuoe la ocupaţia nemţească din ţeară. 
Pentru ideile de unire, pe cari le manifeste ne- 
contenit L., caimacamul Vogoridi hot&ri să-l 
Bufnească, însă mnlţămită mijlocirii lui C. 
Neţrazzi şi N. Docan, a fost iertaL Mai târziu 
L. isbutî a obţine un ucaz dela guvernul rusesc, 
prin care i-se dădu voie si joace cu o trupă a 
sa în limba românească în Ki^nen şi în alte 
oraşe din Basarabia repertoriul sen, oare se com- 
punea mai ales din piesele lui Alexaudri. Suc- 
cesul, care îl avâ aoolo în doue ierni succesive, 
a fost mare, el a încântat prin jocul seu atât 
pe Românii basarabieni cât şi pe Ruşi. După 
representaţiuni el împirţia în public portretul 
poetului Alexandri, făceod ounoacută şi figura 
autorului favorit, ale cărui piese le representa 
printre fraţii noştri înstrăinaţi. L. a avut în mai 
multe rânduri direcţia Teatrului Naţional din Iaşi. 
La 1879 înSioţându-se societatea dramatici, el 
fu numit societar de clasa I, iar M. S. Re^le 
Carol îi conferi med^itf Bene-merenti olasa I. 
Aproape 50 de ani L. a juoat în teatral ieşan, 
şi cftto odati şi prin ţroTinoH. Oeiinl seu a fost 
comic-buf, la care îl ajuta foarte mult atât fisiout 
cât şi Tooea lui originală. Aproape nimeui diu 
actorii români până astăzi n a înlocuit pe L. în 
teatrul românesc, în rolurile aale de căpetenie. 
2) iMdtiat^ Oabriela, artistă dramatică, soţia 
lui Neeulai L.. prin jocul ei inteligent fu obiectul 
simpatiei publicului i^an. A început cariera sa 
dramatică în 1846, şi a contiuuat-o fără încetare 
pe soeua Teatrului Naţional din laşi pftui la 1871, 



— Luciu. 

când a trebuit să se retraei din causă de să* 
nătate: Rolurile ei de predilecţie erau subretele 
şi ingeimită^le. [T. T. Bnrada.] 

tKldltalM spirUidm este aoel moment în 
procesul şi actele apercepţiunii, când o repre- 
sentare, o idâe, ou un cuvSut o atare psichică 
este cuprinsă de mtotea noastri cu întrebi seu 
conţinut şi se presiotă în panotul luminos al 
oonsciinţei cu cel mu mare grad de claritate 
posibili. [Pl.J 

Liioienli, corn. rur. în Rom., j. Dâmboviţa, pe 
malul rîului Dâmboviţa, oompnsă din 7 cit. cu 
2222 loc. agricultori (Dicţ. geogr. 1890), 5 bi- 
serici şi 1 şcoali. 

Laelfer, (la Romani Melia Veneriâ, steaua 4inei 
Venus, sau steaua (finei Venns Uraniaţ, lucea- 
fărul de searij care pe mireasă o conduce în 
casa birbatulm ; a avut şi numele seu special : 
Vesper, Vesperugo, NocturnusfSeran, Noptatec). 
L. se numia şi steaua lui Jupiter Lucetius şi 
steaua 4<Qoi Judo Luciua (luceaferul de dimi- 
neaţa), care a condus pe Aeneas îu Latium. La 
Greci Pho^horoa, asemenea cu înţeles de: pur- 
tător de lumiai. L., dupi oărtile bisericesci, a 
fost fiinţă, care a locuit în oeiiu, dar D^eu 1-a 
trântit in lumea de jos, şi l-a pus domn preete 
întuuerec, şi astfel a devenit satană, diavol, (v. 
Luoeaferii în pov. române). [Atm.] 

Luollla Rob. Desv., muscă din familia Musci- 
delor, cu trompa moale, cu abdomenul colorat 
verde ou luciu metalic. Cuprinde mai multe 
specii: L. Cauar L., verde aurie, lungă de 7 
până 9 mm., depune ou^e pe materii organice 
in descompunere. L. serieata Meigen , verde cu 
luciu aiba&bn, lungi de 8—9 mm., larvele lor 
produc o myoBe cutanee. L. maaUaria Fabricius, 
toracele cu dungi negre longitudinale, colora- 
ţîuuea variazi dela albastru la verde cu luciu 
metalic ca cupru sau purpuriu. Ea depune ouele 
îa ranele animalelor domestice şi ale omului, 
sau le întroduce în urechi şi cavităţile nasului 
până în sinusul frontal; larvele cari nasc din 
aceste oue, rup ţesutul cu ajutorul croseţilor 
bucale, determinând în puţin timp ravage ioteose. 

Lwlihit Bi}iis» (180—103 a. Chr.), poet roman, 
nisoat în Baessa Aonmca în Campania; crea- 
torul satirei romane. 

Laeffla, în mitol. rom. predicatul (Jinei luno, 
care pe noul născut l-a scos la lumină. Ma- 
troanele au ţinut seibătoarea ei în 1 Martie. Şi 
^ina Diana, oa ^ini de lună, ânoi se numia 
Lucina. 

LBOlnal, o serbătoare poporală români păgână, 
se serbează prin nelucrere în 18 Uct, în contra 
lupilor, ca să nu vateme vitele, turmele şi pe 
oameni. De buni samă e reraăşiţă din cultul 
veohiu păgân, dar s'a legat de 18 Oct, când e 
4iua evugelistului Luca şi de aici se deduce, 
ci nomele H stă în legături cu nomele Luca. 

[Atm.] 

Laoifperoa tandra Cot., rom. faiăUf pesoe 
din subordinul Aoaotopterigienilor; triiesce în 
iazuri şi rluri. L. este de coloare cenuşie cu 
dungi mai închise; aripioarele dorsale presiotă 
pete negre, celelalte aripioare sunt gătbuiu- 
murdar colorate. G foarte ţostos. Ajunge până 
ta o greutate de 12 klgr. şi o lungime de 1 m. 

Lnola, com. rur. în Kom.. j. Ialomiţa, situată 
pe ooaata de vest a lacului Coşoovata cu 1007 loo. 



Digitized by Google 



LucioB — Lucrările minunate. 



131 



(Dicţ. geogr. 1897), 1 biserică şi 1 şcoala. Loc. 
se ocapă cu agricuitora şi cu pescuitul. Teri- 
torul oom. e udat de Dunăre şi Ialomiţa. 

LuiM, pontifici romani. l)i;iiMu« 7(252— 253), 
a suferit martiriu în pereeonţiunea pornită de 
împ. Oallns. 2) JDueuw 1/(1144-^45). a aperat 
cu multă resoluţie drepturile pontificatului faţă 
cu patricii Romei, revoltaţi de Amold de Brescia 
$i Rof^riu, regde SioilieL Cu ooasiunea unei re- 
ToIo^uDi L. a foet lovit cu pietri, diu ce i-a 
provenit moartea. S) Lueius III (USl— 86), Ar- 
noMiştii au provocat îd Roma revoluţione, oare 
l-au silit pe L. a se refugia în Yerona, unde 
(la 1184) în un congres de episoopi şi principi 
lumesci a condamoat pe eretici şi a luat mesurile 
de a purcede faţă de cei suspiţionati de eresie ; 
totodatA e'a tractat şi despre o nouă expediţiune 
!d contra Mohamedamlor. [i — m.) 

Licm, oraş în depărtam, frano. Yend^e, lângă 
eamatul t{301 loo. (1891); episcopie. Aci au 
toTins iBpablicanii 14 Aug. 1793 pe Tend^ei. 

Laorafiaţ eroină romană, oare se ucise de ru- 
şine, din cansă c& a fost pângărită de un Su al 
toi Tarquinio Superbul ; această sinuoidere atrase 
după sine nimicirea regalităţii şi întemeiarea 
r«pnblicei la Roma. {5w) L. oare a preferit 
moartea unei vieţi pătate, a devenit smonimă 
eu femeia virtuoasă. [(Taiou.] 

Uwretin Cans-Tltnş, 195—51 a. Chr.), s'a 
n. in Borna dintr'o familie de cavaleri. Până la 
L., Borna născuse numai versificatori, odată cu 
oascerea lui, Uteratara latină înoepe să poseadă 
an adevărat talent, an poet oare sft simtă şi să se 
înalţe cu ^ndiiea în sferile eterice ale poesiei. In 
opera sa intitiilată >De natura rerum«, caută să 
vnlguise» doctrina lui Epiour. Poema sa se com- 
pune din şese cânturi şi diu 7393 de versuri. 
Despre viaţa lui L. sdm puţine lucruri ; prieten 
cu nobilul Hemmius, îi dedici poema sa, şi căută 
să arete mare iubire şi stimă pentru amiool seu. 
In poema sa nu vorbesoe nimic despre dînsul, 
^ângnml seu ^ftnd e să glorifice pe Epicur, pe 
Domne^tiut seu. "ţ* 51, spânzurat întruu acces 
de nebunie. [C^ion.] 

Lwni #0 Mtet £f> feoaiă, recomandat de pe- 
dagogi ca SalzmanOf Fastalcod, Fdlenberg, eic, 
se praetioă a^i în mai toate statele dvilis^ (în 
Svadia în mod obU^ător) ca Boopul de a armo- 
Btsa «fttîtDdinile spiritoale oa cele corporale. L. 
de mină ou tinde la perfecţionarea elevilor în- 
tr'o anumită ocupaţie manuitlă pSuă la măiestrie, 
d are de soop a da dexterităţii manuale cea mai 
variată multilateralitate, pentru a corespunde 
astfel scopului general al înveţămSntului edu- 
cator. Principalele ramuri practicate astăzi în 
şcoale sunt: sculptoii, traforagiaţ tempUirie, îm- 
pletitnl de unele şt paie, oaitooagia, laorări în 
Bwtal, piele, etc. 

iMcnU de mână femeieae e un obiect de în- 
veţăment spedal al şcoalelor de fete. El are în 
vedere aptitudini practice ce se T^HwrtA la eco- 
nomia şi industria casnică, îndeosetn la con- 
fecţionarea şi decorarea ruf&iiei şi a îmbră- 
căaintdor. 

LMfMt câştig. Cineva poate suferi o pagubă, 
ion pÎOTiţflod uu lucru, sau fiind împiede<^ de 
a realiaa un câştig. Acest câştig e lucrum, adecă 
bmefidnl de care a fost lipsit. Suferind pagubă 
an fiind îm^edeoat de a câşt^ are dreptul 



de a cere daune (damuum), interese (laorum). 
(Cf. art. 1084 cod. civ. Rom.}. 

Lacrurlie minunate, în mitol. greacă: sunt 
obiecte cu puteri divine ori magice, prin cari fac 
lucruri de minnne. AripUe siint simbolul iuţelei, 
sl călătoriei cu grabă. Deosebi i}enl Hermes, 
solul ie\\QT are anpi. B^ul Iui Hermes, Ia Oreol 
numit Kerykeon, a avut mai multe puteri, anume: 
de a adormi pe cineva, de a-1 deştepta, de a 
închide ochii morţilor. Se vorbesoe şi de un băţ 
magic frabdos la Greci), ca simbolul puterii 
ma^ce. Athena cu rabdos atinge pe Odyseus 
şi il strămută în om betrân. Poseidou ăncă ai'e 
un beţ, ou care atingend pe viteji, Ie insuflă 
coragiu şi mânile şi picioarele lor le face uşoare. 
Ctot^W a fost simbolul invisibilitâtit, adecă: cine 
avea acel coif pe cap, nu era ve^ut de alţii, dar 
el vedea pe to^. Acest coif a fost atributul lui 
Pluto sau Aides sau Aidoneos, d^ol lumii de jos. 
Jndul lui Oyges, ce s'a aflat îotr'o peşteră, avea 
puterea oa pe sti^}ânul seu să-1 ucă neve^t. 
Sandalele dădeau puterea de a se sui fu aer. 

iMcrurU» minunate In pot>eft%U române sĂnt 
remăşiţe din mitologia greacă. 

1) L. m., ce duc pe om iote ca gândul şi unde 
vrea. luon Busdugan luă dela trei smei batista, 
cu care puteai soura. Sfânta Dumineca dădu 
copilului u» brâu, cu care, ca in sbor trecea 
preste apă şi uscat. Fet frumos căpetă un cocor, 
ce îotr'o clipă te duce unde vrei. Un dop (pă- 
lărie) dacă il puneai pe cap, uode te gibideai, 
acolo erai. Un comănac dela smei, ou care puteai 
si sbori prin vezdnh. Fata neagră dădu la 
Oeouşotca un in^ oa îndată ce se va gândi la 
părinţi, să fie la ei. Fiol loit dela trei draci o 
mantie, ce ducea oii unde, şi de altădată cpineiU, 
cu cari treci marea, ca pe uscat Feţii bumoşi, 
oând pleacă după fete, îşi fac ojţinoî de fier şi 
iau beţ de oţel. Papttei, ou cari treci marea, 
fără oa sa te u^i, şi o nevastă îşi făcu papuci 
de fier şi pomi după bărbat Era o fea, pe care 
unde-ţi sbura cugc-tul, acolo te aSai. Un toiag, 
ou care puteai să sbori prin văzduh. 

2) L. m. ce fac pe cineva nevetjut. Avea un 
brât^ care pe el îl făcu oevâjut Feciorul de 
împent păoăli pe trei dnci, cari se certau 
pentru, nisce lucruri minunate şi IxA dela ei 
tăeiMla, care te faoe neve^ut Fet frumos omorî 
trei smei şi găsi dieiulti, oe-1 face neve^ut Uo 
dop, dacă îl puni pe oap, nimeni nu te vedea, 
luon Busdugan lui dela trei smei coroana, oare 
te făcea nevedut Asemenea se amintesce nu oo- 
mănac, o pălărie şi un suman. 

3) L. m. cari te făceau ce donai, sau îm- 
pliniau ce doresci. Un frâu de aramă, de argint, 
de aur, dacă îl scuturai, se împlinia ce doresoi. 
Fata se rugă de împeratul, ca să-i fauă o fureâ, 
oarea singură toarce. Sfânta Duminecă dădu Iui 
Fet frumos un bSţifor, oare i-a adus iapa ciumei. 
Trifon ceru dela tata şarpelui mărgeaua de după 
măsea, căci mărgeaua împlini ori ce dorinţă. 
Fratele cumperi o oglindă, carea îţi arate, pe 
cine doriai. O pâne, dacă o iiruncai în sus, se 
prefăcea în ce doriai. 

4) L. m. cu cari prefaci lucrurile în altele. 
Fet frumos în lumea smeilor on un bieiu lovind 
palaturile smeilor, le prefăcu în mere de aur. 

5) L. m. cari singure bat sau omor pe cineva. 
Un biţ, oare la poruncă bate singur, pe âue 

9* 



Digitized by Google 



Lucnllos — Luâimaffister. 



132 

vm. O jiloveaţă, dacă îi 4iceai: să ta întorci 
şi să te sud. lovia îd toate părţile. Damae<}eu 
dădu B&raculai o hotieă, oarea dacă îi (jioeai: 
ÎDTÎrtesoe-te, începea să snopiască, şi dacă ii 
(}iceBi : opresce-te, sta pe loc. O măduchiţH^ la 
poruDCă bătea pe cine vrei şî birui o oaste în- 
treagă. Şerpele dă an reteotiu, ce dacă îi (ţiceaij 
s&ii măciacă, bătea fără de milă, şi dacă îi 
4iceai: opresoe Debonă, sta pe loc 

0) L. m. ce împietresc, omoară şi ÎQviă. Fe- 
doml de împărat loă. dela draci ao biciu, care 
impietresoe pe om. AsemeQea e despre o o&rjă 
şi o pălwio- Smenl avea un bidUf ou care, dacă 
plesuesce Ia spate, prefăcea pe uunl în stan de 
piatră, iară dacă plesoesce in fată îl prefăcea 
iD fiinţa de mai înainte. Bra nn covor, pe care 
omal smorţia de moarte, de nn-1 mai puteai 
scula. Fet frumos avea un haslon, ce învia 
morţi de şepte ani. De altădată un &tctu. Fratele 
cnmperâ o fioare, ce avea daml, ca piin mirosu! 
ei să întoarcă sufletele în traporile moarte de 
curănd. 

7) L. m. oe fac ostaşi. Fet frumos avea un 
cor», dacă snBa pe an capet, venîa mdţime de 
ostaşi, dacă sufla pe celalalt capet, se făceau 
□eve(}uţi. Eran nisoe desagi, dio oari ieşian ci- 
tane înarmate cătă frunză şi iarbă. Dacă euQai 
ÎD fiuerui fermecat, se aduna o oaste mare. 

8) L. m. sânt şi mesele. Damnedea dădîi o masă 
minunată, că dacă îi i]ioeu: aşterne-te masă, 
se aştemeau tot felul de mâncări şi beuturi, şi 
dacă îi dic^fti: stringe-te masa, toate mâncările 
şi beutarile periau. Sffînta Duminecă făoâ cruce 
preste nisce scăndurele, şi din aceste se fScu o 
masă, ca cea de mai sos. 

0) L. m. siînt şi unele animale. Bumnetjeu 
dădii săracului un asin, şi daci îî (}icea: de- 
stupă-te, asinol bftliga tot galbeni. Asemenea e 
CQ un ogar. Alt sărac c^âtă un cal, şi dacă îi 
4ioea: dăp-mi bani^ îi versa tot felul de bani. O 
puică dată de şerpe ona tot oue de aur. 

10) L. m. sSnt Şl poamele. Toderaş în pădure 
mâncă mert roţii, şi îi crescură coarnele ca 
la boi, apoi măncă pere galbene şi îi oătţură 
coamele. [Atm.] 

LhchIIhS, Lueius lAciniue, ţ^neral roman care 
conduce resboiul contra lui Mttridate înainte de 
numirea lui Pompeîu ca generalisim. Dînsut 
atacă Amisus şi distruge încet armata lui Mi- 
tridate. In 435 pătrunde în Pont, cuceresce 
Amisus şi Sinopa, organisează Pontul ca pro- 
vincie romană şt cere dela Tigrane, regele Ar- 
meniei, pe Mitridate. Tot L. declară resboiu re- 
gelui Parter şi e silit să-şi restringă operaţiunile 
mUitare din cansa că soldaţii retuşară de a se 
mai lupta. In 43tt repurtează o mare victorie 
la Artasato şi este silit din nou să renunţe la 
planurile sale din causa că soldaţii nu mai voiau 
să se lupte. Silit din causa soldaţilor, se retrage 
sc&rbit în vastele sale domenii unde şi moare. 
L. era un mare gurmand şi au lemas prover- 
bit^e vorbele (}ise unui sclav al seu, oare pre- 
parase mâncări puţine: >Nu sciai că L. prân- 
zesce a4L la L.< [Caion.] 

Ulddltl, nume dat bandelor revoluţionare, cari 
Ia 1811 şi 1816 atacau fabricele în oott. engl. 
Nottiagbam, şi nimioiau majiDele. Numiţi du^ă 
un cretin, Lodd (pron. lâdd), oare trăia in 
seol. XTIIL la Leicester şi tachinat de oamenii 



în supe rar ea sa a distrus o maşină de împletit. 
Excesele L.-lor au luat dimensiuni mari, încât 
parlamentul a trebuit să-i înfrâneze ou o l^e 
specială, la a cărei desbatere a vorlnt Byron 
întâiadată în parlament 

Lade sau nCodă, asociaţie de mai multe fa- 
milii în Muntenia, pentru solvirea impositolor. 
In Moldova se numia icrace*. 8'a desfiinţat prin 
«Regulamentul organic*, (v. ac.) 

LBdere, Jiexaitdru Nieolaârieif conte, ge- 
neral rus, n. 26 Ian. 1790 în gnv. rus. Podolia, 
t 13 Febr. 1874 în Petersburg. Comandantul 
oştirilor rusesd, intrate în Trans. prin pasai 
Timiş, unde (19—20 Iunie 1849) spiUberă tra- 
pele colonelmai Kiss Sindor, 2—5 Iulie bate 
trupele secuiesci de sub comanda Jui Oâl Sândor, 
20 Iulie bate pe Ih&sz Daniel la Tălmacio, 31 Iulie 
pe Bem la Sighişoara, 6 Aug. la Sibiiu, 12 Aug. 
împrăştie la Sebeş trupele, cari sub comanda co- 
lonelului Stein băteau cetatea Alba-Iulia, şi pri- 
mesce în Deva (17 Aug.) capitularea oolonelului 
Beke cu remăşiţele trupelor revoluţionare arde- 
lene. 1861— 62gaTenuitorîn PoloDÎR, rechiemat 
pentru am^imL [tj 

Lude80lt com. rar. în Bom., j. Dâmboviţa, 
compasă din 3 oăt. ca 2370 loa (Dicţ. ge<^r. 
, 1890), 3 biserici şi 1 şcoală. 

Ladi, la Romanii vechi jocurile publice, ce se 
ţineau de cultul unei Zeităţi şi formau o parte 
esenţială a religiunii romane. L. au fost votioi, 
dacă s'au votat şi aranjat numai pentru o oca- 
siuiic, şi au fost gtati, adecă statornici, sau annuif 
adecă anuali, dacă s'au ţinut în fiecare an. Z*. 
pi^lici s'au votat, când a fost vr'un reu în ţeară, 
s. e. ciumă, şi s'au ţinut spre îmblânzirea unei 
^eităţi, ori s'au votat şl din alto ocaaiuni, s. e. 
în resboiu prin beliduce ; iar voturile s'an făcui 
de regulă prin consolii aleşi; L. s'au publicat 
prin pontifex maximos (arobiereu) şi spesele 
Ie-a dat statul, ori au fost acoperite din prada 
cuprinsă dela inimic. L. erau: 1) Circeiuea, cari 
au stat din alergări cu carele şi cu caiij^ precum 
din luptă gimnică, şi fiindcă s'au ţinut in Circus 
s'au numit CJircenses. 2) Scenici sau teatrali, 
s'au ^nut în teatru. 3) Gladiatori, oari au stot 
din Iuţită ou spada ^ladiua), la început daţi de 
oameni privaţi, mai tân}iu aranjaţi de stat (v. 
Gladiatorii). 4) Oimnici sau gimnastici, pentru 
a-şi pute areta virtntoa şi tăria bărbătească. 
5) Musid, pentru de a se produce în arta inu- 
sioei, ou felurite instrumente. 6) .^phit/^ofro/*, 
era o luptă cu animalele selbatice, ^ s'au ţinut 
în amphitheairum. 7) Nammanăâa, sau lupte pe 
luntri îo amfiteati-a, unde se slobozia spa ae 
lipsă. Consulii aranjau aceste jocuri, mai tânjiu 
■quaestores ludorum*, sub împeraţi >curatoreB iu- 
dornm*. Poporului i-au plăcut aceste jocuri, şi 
adeseori le pretindea,^ dar neajnngendu-se spe- 
sele, aranjarea s'a dat întreprin^etorilor (editores 
ludorum), cari aveau drept să îucasseze taxe. L. 
au mulţime de nume respective de predicate, 
împrumutate dela numele Zeităţilor, întru a 
căror venerare se dedeau, sau şi dela alte 
împrejurâri, astfel erau L. ApoUinares, Capi- 
tolini, Cereales, Florales, Romae, apoi Augu- 
stales, Magni, Maximi, Plebeii^ Ronumi, Seca- 
lares, Funebres, ş. a. [Atm.] 

UidiMMlIstor, sennmia, la Romani, învetătorol, 
însărcinat de familii în mod partionlar, a da 



Digitized by Google 



LtidoQ — Lodoric. 



133 



copiilor primele elemente de instrucţie, îa ce- 
tire, scriere si socoteală. L. era 91 nnmele tinei 
reviste pedajjŢogice române, apărută c&tva timp 
^deia t^t}} in Reşiţa (Bănat), sub redacţiunea 
inveţitornlui loan Simn. 

Lnl»9, (maeti. Ludas), I) Ludofui de Muriţ, 
maţţh. Maroa-Lodas, oom. mare îd cottol Turda- 
Ari«ş; 2393 loc. Romftot, Ib^^hiari şi ^daai. L, 
e aţezat )□ valea Hureşuloi şi la mar^aea sudică 
a Clmpiei şi este un emporiu comercial de lemne 
91 cereale; are tîr^ri mari de vite. Comerdul 
e cn deosebire în mănile Jidanilor, cari cuprind 
tot mai mult teren. 2} Ludof, protopopiat romSn 
gr. -cat. apar^netor arohidiecesei de Alba-Iulia 
şi Făgăraş. Se compune din 21 parochii ţi câteva 
Glii, cu 13,270 de credincioşi. 3) L., (Nagy-L.J, 
eom. mare în Trans., cott. Sibiin, 1918 loc. (1891) 
RoinâDi. 4) Kit^L., (rom. OutuJ, oom. mică în 
Trans., oott Alba-inferioari, 838 loc. (1891) Rom. 
şi Saşi ; moarft ca T^wri. 

Ladavlc, namele mai multor Domnitori. 

L ImpSiUŢI ttOM.-OaBMANI. 

1) / PUuul, al treilea fiu ei împ. CJarol 
cel BImre, n. 778, t 20 Iun. 840 în Mainz. 781 
încoronat al Aquitaniei, 813 împ. şi con- 
regeat, 814 (după moartea tatălui seu) singur 
domnitor, 817 împarte imperiul între fiii sei 
l^thar, Lodoric şi Pipin. Născenda-i-se fiu din 
a doua căsătorie, face împărţire nouă în favorul 
acestuia, prin oe ajunge în oon&ict şi resboue 
cu fiii din prima cusătorie. 2) L. II, fiul împ. 
Lntliar I, n. 825, ţ 12 Aug. £^75 în Brescia; ou 
el a'a stfais ramura italiană a Carlovincilor ac.). 

încoronat rege lon^bard, 860 Imperat In 
^lantă ou împ. mzantra a hiptat contra Bara- 
venilor. A domnit dela 855 (renunţarea tatălui 
bea). 3) L. III, fiul regelui Boso al Bur^ndiei, 
D. 880, t >" Arles. A urmat tatâlm aen la 
887. 900 dă ajutor Longoban}ilor cooba oăvă- 
lirilor maghiare şi se încoronează rege al Lom- 
bantiei, 901 încoronat împerat. 905 învins şi 
orbit înTeronade rivalul seu Berengar, markgraf 
de Friaol. Scăpat din robie 905, s'a retras în 
Bargundia. 4) L. IV Bavaraul, fiul lui Ludovic 
duce de Bavaria, n. 1287, t H Oct. 1347 la venă- 
toare de urşi. După moartea împ. Henric VII ales 
imp. de putidal Inzenbniiţian. A avut Bă lupte 
mult contra rivalofaii seu Fnderio de Aostria^uriD 
ce s'a pas în duşmănie şi cu papa (r. loao XXII). 

II. BbSI aST-FRUtOO-OKBHANI. 

n) L. I OermanvX, fiul lui L. Hosal, n. 804, 
t ^ti în Frankfurt. Ia prima împărţire a im- 
perialoi a căpetat Bavaria şi provinciile estice, 
prin contractul dela Verdun (843) Germania până 
U Rin cu oraşele Mainz, Speier şi Worms, după 
moartea lui Lothar II a moştenit cea mu mare 
parte a Loienei. A întemeiat regat german de 
sine stătător. 6) L, II junior, -f- 882. 7) L. III 
Copilul (900—911), fiul împeratului Amolf, n. 
893, t 911. 8ab el ţeara a suferit mult de nă- 
vălirile Normanilor ai UBf^orilor. Cu ei s'a stins 
lamura gennanK a Gariovingilor. 

IIL BmOI tS TRAKClĂ.. 

8) hudovie PionU, ficd Iui Carol cel Mare şi 
împeratfT. L. 1). 9) L. II Gângavul (le Mgue), 
Sol Ini Carol cel Fleţav mu ftnaun regele Aqui- 



taniei, apoi din 877 al Franciei. f 879. 10) L. III, 
fiul tui L. II, primi în 881 Neustrla şi mari 882 
fără copii. 11) L. IV de preste Mare (UUra- 
marinus, d'Outremer), căci fusese crescut în 
Anglia, încoronat rego la 938, se luptă cu Hngo 
apoi ou Otto I, căruia ii cedează Lotaringia. 
Este bătut şi prins de Normandi* apoi liberat, 
t 964. 12) L. V cel Lenef (le FatniantJ, fiul 
lai Lothar III, urmă tatălui sen 98ti, f însă 
987 şi ca el se stinse familia Cariovingienilor. 
13) i. VI cel Qroa (le Oroe), fiul lui Filip L 
A purtat lupte cu vasalii şi ou Âa^a, de care 
a fost bătut la Brenneville 1119, însă o'a pierdut 
teritoriu şi fiiod ajutat de comune a învins pe 
vasali. + 1137. 14) L. VII cel Tinăr (le JeuneJ, 
fiul lui L. VI. AvSnd resboiu cu vasalii, arse o 
biserică, în oare se adăpostiseră 1200 oameni, 
şi cuprins de remuşcări se decise a face cru- 
ciada III, unde asediă Damascul fără succes. La 
ÎDtMtroeie că4â prisonier în mflnile Greoilor, 
dela cari fu liberat prin flota lui Bobert din 
Sicilia. Divorţându-se de Eieonora de Aquitania, 
căsătorită apoi cu Henrio II, puse începutul 
luptelor viitoare dintre Francia şi Anglia f 1 1 80. 
15) L. VIII Leul, fiul lui FiUp August, urmă 
tatălui seu 1223. Incepiî cruciada contra Albi- 
genailor. + 1226. IB) L. IX cei Sfânt, fiul lui 
L. VIII. Minor sub epitropia mamei sale, Blanoa 
de Castilia, dela 123d conduse singur statal, fă- 
oend economii şi dând justiţia cu nepărtinire. 
Iq 1248 făcu o expediţiune cruciadă în Egipt şi 
apoi in Palestina. A desfiinţat >judecata luiDum- 
nedeu<i a dat legi, a ^wrat re^itatea contra 
vasalilor, a âcut a doua. expediţie oruciadă, în 
oare a mărit de uiomă 1-70. Fb^ Bonifaoin VIII 
l-a treottt în răndol sfinţilor. Gl a fost primul 
rege >din graţia lui Dumneden*. 17) L. X cel 
BesvrStit ele HuHn), fiul lui Filip IV cel Frumos 
(1314— Itf), a favoriaat clasele de jos, a desfiinţat 
iobăgia. 18) L. XI, fiul Ini Carol VII ; era fugit 
la curtea ducelui de Burgandia, când mori tatăl 
seu 1461. Nemulţami contra sa la început pe 
toată lumea şi mai ales pe dacii Burgundiei şi 
Bretagnei, cari făcură o ligă (la ligue da hien 
public) şi purtară lupte cr&ncene cu el. 1468 
cădu la Peroane în captivitatea lai C^rol cel 
îndrăzneţ ^ nu scăpă decât cadindu-i foarte 
mult. Insă du^ moartea ducelui ocupS L mi^ 
toate pcşesiunile franceze ale ducelui. Ocupă 
posesiunile rasidflor mari din sad ^ se retrase 
m castelul Plesus Ies Toure, unde în ohinnri 
îngrozitoare de oonsdlntă moare la 1483. In- 
veţat, prudent, ipocrit, orod, superstiţioB, am* 
biţios, L. XI a fost cel mat însemnat urzitor al 
Franciei. îşi alegea consilierii din clasele de jos : 
»cumetrul Tristan*, Olivier le Dain bărbierul; 
era crud, aşa pe cardinalul La Balne îl ţine 
11 ani într'o ouşcă, în care nu se putea ridica 
în picioare (la fiUette du roi); a încurajat io- 
dustria şi agricultura. 19) L. XII (le Fere du 
petq>le}, din linia Valois-Orleans. Rege 1498 
micşorează dările şi îmblfin^esce legile. Pretinde 
la posesiunea Hilanolni, pe oare îl ia, w^m îm- 
parte Neapolni cn Ferdinand Catolica!, cu care 
începe resboiu şi pierde Neapolul. Intră apoi în 
liga Veneţiei (Agoadello), este bătut apoi de liga 
sfântă (Novară), t 1515. 20) L. XIII, fiul Iul 
Henric IV, n. 1601, conduce statul sub epitropia 
mamei sale Măria de Mediois, a Italianului Concini} 



Digitized by Google 



Ludovic. 



apoi a Ini de Loyoes şi îd fine a Ini lEichelien. 
Acesta a condns pe rege ca sS nimicească pa> 
terea politică a Hugheaoţilor, să umilească pe 
DObili şi să micşoreze puterea oasei de Kabsbiirg. 
1 14 Maiu 1«43. 21) L. XIV (Louis le OrandJ, 
flul lui L. Xm, D. 5 Sept 1638; annă ca rege 
sub tutela Anei de Austria şi a caidinalauii 
Hazarin, cari ţinură puterea şi după ce regele 
ajunse major. La moartea lui Mazaria, 9 Mart. 
1661, L. conduse singur statal cu nmltă acti- 
vitate şi cu mare pompă. Alese miniştri activi 
şi modeşti, profită de slăbiciunea Germaniei şi 
Spaniei, de incapacitatea Stuarţilor şi se puită 
ca na arbitru al Eoropei. Pnrtă reaboiul de de- 
volnţone 1668, i^Kii începâ resboini Oluidei, 
terminat 1678. Atanci a fost punctul culminant 
în viaţa Ini L. Comeroiul, artele, armata, bogăţia, 
Roiinţele franceze erau oele dintâi. Prinţii copiau 
curtea lui. Insă L. abusă de pnterea sa. Ca- 
marile de Beuninne răpiră posesiuni străine în 
timp de pace, protMttanţii francezi fură perse- 
cutaţi şi duseră aiurea industria şi activitatea 
franceză. Din resboiul german remase însă cu 
Alsacia şi cu Strassburg. Resboini pentru succe- 
siunea Spaniei fu însă plin de nenorociri. înfrân- 
geri urmară dupa înfrângeri, aliaţii pătrunseră 
in Franci» şi L. oeri)i pace. promiţend întoar- 
cerea tutoTor posesionilor din Germania. Numai 
mfindria idiaţilor mântui pe Ludovic, care putu 
lăsa pe nepotul seu r^e la Madrid, însă Ia moarte 
1715 lăsă Francia slăbită şi datoare 2 miliarde. 
22) L. XV, strănepotul lui L. XI7, căruia îi 
urmă în vîrstă de h ani sub regenţa ducelui 
Filip de Orieans, 1723 ajunse major şi dela 1726 
lăsă conducerea preceptorului seu, cardinalul de 
Fleur^, om pacinic, care însă purta resboiul de 
succesiunea Poloniei în favoarea lui Stanislav 
Leszczynski, socrul regelui şi câştifrăLoroua 1738. 
Uşor şi iubitor de plăceri, când voi să conducă 
singur statul, făcu greşeli preste greşeli, deşi 
armatele franceze ieşiseră biruitoare în Olanda 
sub mareşalul de Saxa. In resboini de 7 ani 
pierdu şi gloria militară şi toate coloniile din 
America şi India. In afară umilire, înăuntm 
imoralitate:^ metresa regelni, marohisa de Pom- 
padoar, îi îngrijia nn adevărat harem, şi după 
ea alte metrese (Dubarry) exercitau o inSnenţă 
desastroasă. La nemulţămirea taturor regele avea 
un singur cuvent >apres nous le deluge< (dnpă 
noi Ge şi potop), f 10 Maiu 1774, lăsând Francia 
datoare 4 miliarde de livre. 

23) L. XVI, nepotul lui L. XV, n. 23 August 
17&4, era sănătos, blând, po^n inteligent şi fără 
voinţă. Căsătorit la 10 Maia 1770 cu Mana An- 
toinette. Simţia frică de tron, când i-se anunţă 
moartea moşului seu exotamă: >0 Dumnezeule, 
ce nenorocire pe mine.« N'aviî putere să snsţie 
miniştri reformatori ca Turgot şi Maiusherb^, 
oari făoeaa economii, cereau libert^a comer- 
(aulni şi desBinţară corporaţiunile. Dup retra- 
gerea miniştrilor şi după mai multe încercări 
fără folos, ohiemă pe Necker 1777. Resboiul on 
Anglia mări însă chelttuelile şi în uroia adu- 
nănlor nefmctuoase de notabili, trebui să adune 
în 1789 statele ^nerale. Condus de aiistocra^, 
Qu avu însă nici energia de a lupta contra adu- 
nării naţionale,, nici prudenţa de a se pane în 
capul reformatorilor şi prin depăriarea lui Necker 
ca şi prin concentrarea armatei provocă revoluţia 



popniaţiw parisieiie, oare Inft Naţiile 14 Iulie, 
după care L declară oă el este nna oa poporul. 
Lasă să i-se impună reformele, dar în acelaşi 
timp incuragiază manifestările regaliste ale ar- 
matei şi dă ocasie la o nonă revoltă, care-) aduse 
din Yersailles la Pajris. Dopă moartea Iui Mira- 
bean caută scăparea în fugă, însă nn se ţine de 
învoială, amână ou o di Ş> ^e cunoscut de un 
poştaş Dronet, apoi ados la Paris. Jură pe noua 
constituţie (14 Sept 1791), apoi refosă semnarea 
legilor contra preoţilor şt emigranţilor, peotra 
care incru Girondinii cer depunerea Ini. Palatul 
îi este invadat de mulţime. 10 Aug. 1792 se re- 
trage cu familia in Adunarea naţională ^ ascultă 
atacurile oratorilor contra lui, în 4ilele urmă- 
toare este ţinut oa prisonier. ISra resignat în 
aoele dile şi se oonpa cu inatruoţinnea finlni seu. 
Conven^unea naţională desfiin^ apoi regalitatea, 
Iacobinii cereau execuţiunea lui imediată, pe 
când Girondinii voiau respectarea formelor de 
judecată. 11 Dec. înaintea adunării regele se 
presentă cu demnitate, se aperă cn linişte, pu- 
nând înfunte suveranitatea sa nemărginită pană 
atunci şi îşi alese aperătorii. 26 Dec. de Sezes 
îl aperă în mod strălucit, dar fără succes: fu 
condamnat de trădare contra statului şi sigu- 
ranţei n^innei. Votarea durase 24 de ore. A cerut 
să-şi mai revadă familia, dar na i-s'a permis şi 
Ia 21 lan. 1793, ora 10 dim. s'a urcat pe eşafod. 

24) L. XVII, fiul lai L. XVI, fu proclamat rege 
de unchiul seu (mai tânfiu L. XVIII) şi fâ re- 
cunoscut şi de puterile europene. N. 27 Mart. 
1785. După uciderea regelui fu răpit din braţele 
reginei şi dat unui cismar, Simon, ca să-î dea 
edncaţiune. f 8 Iunie 1795. Corpul fu aruncat îu 
groapa comună şi acoperit cu var nestins şi de 
aceea nu s'a găsit nioi un rest din el in 181.% 
când L. XVIII I-a desgropat. Această împre- 
jurare, cum şi aceea, că la 9 Iunie 1795, fusese 
vedut un copil oam de 10 ani cn un Aujardin, 
a dat nascere credinţei, că fiul lui L. XVI a 
scăpat şi de aceea s'au arătat mu mulţi L. falşi. 

25) L. XVIII, StamOau Xttoer, fratele Ini 
L. XVL n. 17 Nov. 1755, oonte de Provence. 
La isbucnirea revoluţinnei părăsi pe re^ şi con- 
ducea intri^le contra adunărei naţionale. 1791 
emigrează şi mai apoi voiesoe să între în Francia 
cu armata prusiană. După moartea Iui L. XVII 
luă titlnl de rege şi îşi aşeză curtea la Verona. 
1799 merse în Rusia. 1807 trecu în Anglia, 1814, 
Aprile 26, debarcă la Calais şi la 3 Maiu întră 
în Paris. 4 Iunie dete o chartă constituţionala. 
El era instruit, blând şi poate că ar fi depnns 
din nou pe Francezi on regalitatea, dacă reac- 
ţinnea derictUft şî aristocratioft ar fi observat 
vr'o mesnră în purtarea ei cu imperialiştii şi cu 
republicanii. PersecaţiiuiUe contra aoastora în- 
curajară pe Napoleon a veni din inanla Elba. I*. 
fugi şî nu reveni în Paris de cât la 8 Iulie 1815. 
Luă oa miniştri pe Talleyrand şi Fouohe, le- 
sturnaţi însă de partidul clerical şi de Chambre 
întrouvable. Regele disolvă oamera şi părea că 
idei mtu liberale îşi vor faoe Ioc, oănd asasi- 
narea ducelui de Berri aduse ministeriul reac- 
ţionar ViUele. f 16 Sept 1824. 26) Ludovic 
Filip, fiul ducelui de Orieans (Fgalite). N. 6 Oct. 
1773, luase parte cu Kellermann la lupta dela 
Valmy, 20 Sept 1792, contribuise la victoria dela 
Jemappes şi treouse cu Dumouriez la Anstriaci, 



Digitized by Google 



Lodovio. 



136 



se duse apoi în EtTefia ande se tăoâ prafesor, 1 
spoi in Svedia ţi dela 1800 în Amerioa. 1809 1 
▼eni ]& Palermo, 1814 ta Paris, unde L. XVIII 
îl primi ou recealâ. Se ocupa cu îngrijirea avereî 
91 ca educaţiunea copiilor Bei, însă aceste calităţi 
burgheze îi reconiauilau partidoloi liberal, oare îşi 
pase spuraoţale în el. La isbuonirea revoluţiunei 
din Iulie fu proclamat ca locotenent general al 
regatulai. 9 August luâ titlul de rege al Fran- 
cezilor, depuse jurămentul constituţional, puterile 
europene 11 recunoscură. Credea că cunoasce 
lamrâţ umbla cu umbrela sub sabanori şi vorbia 
cu ori âue, sprijinea bui^ieziat din care îşi 
alegea consilierii, însă se forma un partid, care 
Ttua 8& ^ak guvernul prin corumperea alierilor 
şi în Boort timp toţi erau nemuiţămiţi de gu- 
reinal sea. In politica externa i-se imputa ci 
o'a fost energic tn Belgia, aici în £gîpt, i-se 
imputa preoGopări prea mari pentru dotarea 
fanuliei sale. Succesele dia Algeria, îngrijirile 
pentru instrucţiunea şi pentru îmbogăţirea ţerei 
DU se ţineau în samă. Nemulţimirea contra doc- 
trinanilui Goizot se ridica până la L. Mai pe 
urmă nici abdicarea în folosul contelui de Paris 
DU mai putu reţine tronul în familia sa şi în 
2 Martie 1848 trecu în Anglia, îmbrăcat în haine 
civile, -f* 26 August 1850. 

lY. Reqi In unoâbu.. 
27) L. Ied Mar», rege al Ungariei 1342—82, 
fiul reg. Carol Kobert şi Elisabetei, n. o Martie 
132ti, t II Sept 1382. A purtat resboaie 1344—46 
şi 1357 — 81 contra Veneţiei pentru posesiunea 
Dalmaţiei; 134? — 51 în regatul neapolitan pentru 
a reebooa uciderea fratelui seu (t. Ioana), 1351 
şi 1352 contra lithvaDilor, 1353—55 contra ţa- 
rului tierbesc Uros, fiul lui Doşan, după 1365 
atacă pe ţarul bulgar 8traş>mir, cumnatul lui 
Vladislav Basarab, îl face prisoner Împreună 
cu soţia lui, pe cari numai după patru ani, după 
împăcarea lui L. cu VL Basarab, îi eliberează 
91 r^mne pe âtraţimir în tnmni Bulgariei ca 
vasal al sen. Pro forma era vasal lui L. şi VI. 
Basanb, Domnul Munteniei. 1370, după moartea 
re^ai Casimir, L. e încoronat rege al Poloniei, 
pnn ce tialiţia şi Lodomeria devin iarăşi părţi 
întregitoare ale Ungariei. Pe timpul sen a fost 
ti iovasiune de Tătari în Transilvania, cari au 
foHt însă bătuţi şi isgoni^. Sub el s'a intemplat 
prinia ciocnire între oştirile un^resci şi cele 
turceaci (în expedi^ din Bolgana). Asemenea 
sub el a trecut în Moldova voivodul Maramu- 
reşului B<^daD, oontra căruia Ludovic între- 
prinde mai multe expediţii spre a-1 readuce la 
saponere, dar e bfttat de Bt^an. Pentru ser- 
virile fionte în ana dintre aceste expediţii L. 
donează însemnate proprietăţi Io Marunnreş 
tmui alt Toevod roman, anume Balo fiul lui Sas, 
in&tiTnit în locul Ini Bogdan. (Cf. A. B. Xenopol, 
IL 3(i— 51). L. a fost căsătorit (1353) cu Elisa^ 
beta, fica regelui Bosniei. 28) X. /J (1516-26), 
fiul lui Vladislav IL n. 1 Iulie 1606, 1" 29 Aug. 
1526 în lupta dela Mohaci. A primit moştenire 
o ţeară sfâşiată şi slăbită de luptele dintre oli- 
gajţibie şi nobilimea mică, faţă ou cari regele 
ou avea aproape nioi o autoritate. 1508 înco- 
ronat rege ungar, 1500 rege al Boemiei. 1522 
căsătorit cu Mana, nepoate împeratolui Maxi- 
miliaa 91 soră a regelui Ferdinand. 1521 are- 



steasă pe solul torceso. Sultanul doce oaste 
contra Ungariei şi ocupă Sabaţol, Belgradul ţi 
Zemlinul. 1525 Soliman îmbie paoe,^daoă li 
concede să-şî treacă armata prin Croaţia în oontra 
ţerilor halffibuTgice. Befasat, vine asupra Unga- 
riei şi dă lupta decisivă la Mobaci, sfărrnănd 
total oastea ungară. Regele cade în păreul Cselle, 
umSat de ploaie, unde strivit de trupul calului, 
se îneacă. (Cronicarul O. Szeremi afirmă, că 
L. după bătălie a fost ucis de Oeorge Zapolia 
la Szekcsâ.) Prin moartea lui L. s'a stins di- 
nastia JageUonilor in Ungaria, iar prin dezastrul 
dela Mohaoi s'a inmormnitat independenţa Un- 
gaiui. „ „ 

V. RUI IN UVASU. 

29) L. I Carol Augugt, rege ai Bavariei, fiul 
şi succesorul lui Maximilîan I, n. 25 Aug. n&i 
în Strassburg, -f 29 Febr. 1868 în Nizza. A domnit 
dela 13 Oct 1825 până la 20 Martie 1848, când 
silit de revoluţie a renunţat în favorul fiului seu 
Maximilian II. Mare sprijinitor al artelor şi 
sciinţei, a dat capitalei numeroase mosee şi bi- 
serici. A construit canalul L, între Dunăre şi 
Maina. Fiul seu al doilea, Otto, a fost rege al 
Oreciei. Are monument în Miincben şi Eissingen. 
3U) L. II OUo Ffideric Wiihelm, rege, fiul 
lui Maximilian U, n. 25 Aug. IS45 in Nimphen* 
bnii;, 1 13 Iunie 1886 în lamil Stamberg. A mo- 
ştenit tronul la etate de 13 anL Era şi el iubitor 
de artă, dar finoă de tiner înclinat spre nebunie. 
Şi-a clădit mulţime de palate ca din poveşU, 
cari 1-an costat I3V4 mii. de maree. De aface- 
rile ţerii nu se interesa, trăia retras în castelele 
sale şi nu lăsa pe nimenea să intre la el. Mi- 
niştrii nu dăduseră faţă ou el cinci ani. 1886 
consiliul casei domnitoare şi al miniştrilor bo- 
tări a-1 supune viaitaţiei medicale, care coo- 
statănd că e nebun, a fost depus, trecend titlul 
regal la fratele seu Otto. Fund însă şi acesta 
nebun, în numele lui domnesce prinţul Luitpold. 
In Dumineca Rusaliilor din 1886 L. s'a aruncat 
in lao şi a tras ou sine şi pe medicul Dr. Oudden, 
oare sărise să-I soape. 31) L.prinţ de B., fratele 
fostei împer. Elisabeta a Austriei, n. 21 lonie 1831 
in MuDchen. A renunţat la dreptul de moşte- 
nire ca să poată lua în căsătorie morj^natică 
pe Henrieta Mendei (baronesă Wallersee) in 1859. 
apoi pe Antonia Bart. ii2) L. prinţ de B., fiul 
prinţolui-regent Luitpold, n. 7 Ian. 1845, căsă- 
torit (1868) cu Măria Ieresia, arohidncesă de 
Austria, având ou ea 12 copii. 

VI. Rkqi In roKruoALiA, olanda şi nbapolb. 

33) L. I FUip Măria Femando, rege al Por- 
tugaliei, prinţ de Saxonia, fiul Iui Carol de Go- 
buiv şi ^ reginei port. Mana da Gloria II, n. 
31 Oot. ISaSTf 19 Oct 1889 in Cascaes (1. 
Jissabona). A urmat la tron în 11 Nov. 1861. 
Din căsătoria ou Măria Pia. fiioa lai Viotor Ema- 
nuel, a avut dtn f&: CaroL regele de aoun, şi 
Alfons. 

34) L., regele Olandei, v. Bonaparte. 

35) Begi in NeapoU: L. de Tarento, 1345 
complice la uciderea lui Andreiu, fratele r^lni 
ungar L. I (v. Ioana), hiănd apoi în căsătorie 
(1346) pe veduvB ucisului. Domnitor energic. 
36) L. de Anjou, fiul regelui francez loan, n. 
1339, t '-îl Sept. 1384 în Bari. Fugit dela Ko- 
glesi, unde era ostatic, tatăl seu, îl nuuiesce 



Digitized by Google 



136 



Lodonc — Loeger. 



locfiitOT în Languedoc. 1380 tutor al dofinului 
Carol TI 91 guvernator al Franciei. Adoptat de 
Ioana, 1382 întră cu oaste îd Neapol, dar tronul 
era ocupat deja de Carol Dunuzo. Dapa lupte 
zadarnice pentru tron, cedează dreptul de mo- 
ştenire fidui sen. Papa Clement VII îl înco- 
ronase în Avienon înainte de întreprinderea ex- 
pediţiei. 37) L. II, fiul celui precedent, o. 7 Oct 
1377, t 29 Sept 1417 în Angent. încoronat de 
papa Clement VII, a plecat şi el cu oaste (1390) 
aă-ţi ocupe tronul ne^olitan. DupS sbuciam&ri 
de <|eoe ani a fost silit si se rei ntoarcă în Francia. 
Ni<n în 1412 nu i-« sncoes ocuparea tronului. 
38) X. III, fiul celui precedent Pap Martin V 
dedarAndn-l moştenitor le^al (1420), Ioana II 
l-a adoptat (1423) şi numit duce de Calabria. 
1^4 a urmat la tron, trebuind însă a ceda mare 
parte din regat riTalolm sen Alfons V de Axa- 
gonia.t24NoT. 1434. 

VII. Arobiduci In austria. 
39) L.f lotif AtUoniUf &ul împ. Leopold II, 
n. 13 Dec 1784 in Firenza, ţ 21 Dec. 1864 în 
Vieno. Mare aderent tH absoiatismalui. In sfatul 
tainic sob Feidinand V alitarea ca Mettemich, 
Colovrat m arohid. Franciso Gând, numai el mai 
era membru. 40) L., Victor, ce! mai tiner frate 
ai împ. Francisc losif I, n. 15 Maiu 1842. Bela 
J899 general (F. Z. M.). Protectorul societăţii 
>Cnicea roşie*. 41) L., Salvator, fiu! lui Leo- 
pold II, duce de Toscana, n. 4 Aug. 1847 în 
Firenza. Bun naturalist, a călătorit prin Asia, 
Africa, America şi Australia, f&cend cercetări şi 
colecţiuni de domeniul sciinţelor naturale. Are 
numeroase scrieri etnografice şi de sciinţe na- 
turale, s. e. >Die Serben au der Adria, ilire 
Typen u. Trachten* (1870—79), »Eine Blurae aus 
dem (Joldeuen Land«, etc. Ser. principală : >Die 
Balearen in Wort n. Bild gescoildert* (7 voi.). 

VIII. DuQ ŞI pmFcm. 
Markgrafi fi mari duei de Baden. 
42) L., WUhelm I, markgraf, n. 8 Apr. 1655 
în Paris, t 4 IsD- 1707 în Rastadt A urmat la 
tron în 1677. Vestit general în reaboaiele din 
Ungaria contra Turcilor şi contra lui Tdkiili, în 
cele dela Rin oontra Francezilor şi în resboiul 
de succesiune la tronul spaniol. Iu Ungaria a 
luptat 10 ani, la început sub Carol de Lotha- 
rinţpa, apoi ca suprem-oomandant Cea mai stră- 
luciţi învingere a repurtat-o la Slankamen în 
18 Aug. 1691. 43) L., Wilhelm AuguH, mare 
duce de B., n. 1763, t 30 Martie 1830. 44) i. //, 
n. 1824^ t 22 Ian. 1858. A renunţat la ti-on 
(1852), m favorul fratelui seu Frideric. 

Mari duci d» Remm-Dan^aâ^ 
45) L. I, (primai mare dnoe de H.), n. 1763, 
ţ 6 Apr. 1^. A urmat la tronul tatălui seu 
in 1790 sub titlul »markgraf L. X.< Titlul de 
mare duce l-a luat cu învoirea lui Napoleon îu 
14 Aug. 1806 ca membru al federaţiunii dela 
Rin. După lupta dela Lipsea a părăsit şi el pe 
Napoleon. 18'^ a dat ţerii constituţie. 46) Z. lîl, 
n. 1806, t 13 Iunie 1877.^ Io 1866 a ţinut cu 
Aostria, pentru oe numai înmdiiea cu dinastia 
rusească i-a mântuit ţeara de catastrofă. Dela 
1871 U.-Darmstadt e parte a imperiului german. 
Din căsătoria moi^anatica cu baronesa Hooh- 



stBdten L. n'a avut copii I-a armat la tron ne- 
potul de frate. 47) L. 17, n. 13 Sept. 183?^ 
t 13 Mai-He 1892, socml '^alui Nicolae H. A 
fost căsătorit ou Alice, Sca reginei Victoria a 
Angliei, dela care a avut pe : Emeet (succesorul 
la tron). Victoria (m. după L. prinţ de Batten- 
Iwrg), Elisabeta (m. după mare dacele rusesc 
Seiigie), Irina (m. prinţ Henric de Prusia, fratele 
împ. Wilhelm Ii) ţi Alioe (dl ta 1894 după 
Ţaral Nicolae II). 

iVtnc^' «Zectori d« PfaiM. 

48) i. /// (1410-36), fiul împ. Ruprecht. 
Amio al împ. fiigismnnd, l-a representat m cod- 
cilial din Constimţa-, el a presidat arderea pe 
rug a !ui loan Huss. Universitatea din Heidel- 
berg are să-i mulţămea&că mult Biblioteca «Pa- 
latina* s'a desvoltat din bibi. privată a lui L. 
49) X. IV (1436—49), mare aperător al con- 
ciliului dela Basel şi al oontra-papei Felix V 
(mai înainte Amadeu VIU, duce de Savoya), a 
cărui fîcă Margareta îi era soţie. 50) L. V 
(1508—44), ÎD certele religionare de pe ace! 
timp făcea pe împăciuitorul. A tuat parte la ex- 
pediţia contra lui Fr. Siobingen (1523) şi la su- 
primarea revoluţiei ţerăoesci (1525j. 51) L. VI 
(1576 — 83), în looal oalvinismalui a îotrodns lu- 
tenuuamal. După mouiea lai însă ţeara iarăşi 
a brecui la oalvinism. 

Duet de Abrutgo, 52) L., Amadetu lotif 
Moria, nepotul de frate ^ regelui Umberto 1, 
n. 23 Ian. 1873 în Madrid, din părinţii Amadea 
duce de Aosta şi Letiţia Bonaparte. In Iunie 
1899 a plecat pe corabia >Stells Polare* în ex- 
pediţie ta Polul nordic. 

LMdovIo, canal, (catuUul Dwnâre- Moina), 
leagă Rhinl 00 Dunărea prin rîaiile Begnitz şi 
Altmiihl, 176 km. lang, 11—17 m. laxg, l-â ai. 
afand. 

LudovtoeiiM, academie militară în Budapesta, 
întemeiată Iwl din mai multa faudaţiuni; ac- 
tuala oi;ganiBa^aae datează din 1872. L. este in- 
atîtatal cel mai înalt al honvedimei ungare, şi 
consistă din 2 oarsuri: 1) Un oara de 4 ani cu 
plan de instraoţiane analog celui din şcoalete de 
cădeţi. La sfîrşitul cursului 2 elevi din cei mai 
eminenţi înaintează deloc la gradul de subloco- 
tenent, iar ceialalţi abeolven]^ întră ca cădeţi 
în honve^imea ungară. 2) Un onrs saperior pentru 
oficieri, oare durează 10 luni şi are scopul a 
instrua oficieri activi ai lionve^imei în soiinţele 
superioare militare. Bervesce totodată ca şcoalâ 
de pr^ătire pentra şcoala de resboiu a armatei 
comune austro-ungare, unde în tot anul iotră 
8 din elevii cei mai buni. 

UdwiQ, OUo, poet german, n. 1811 îo Eisfeld, 
ţ 1865 in Dresda. Renome de poet ^-ft oiftigat 
îndeosebi prin tragediile «Der ErbfSntcor* ^ 
>Die MakbaJiăer*. Ser. estetice ftnoă sunt de mare 
valoare. Op. complete (Oesammelte Soliriftea) 
6 voi. ed. de A. Stern in Lipsea 1891—92. 

LHdwlQShafflii, oraş în guvemameotul prus. 
Pfalz, t&Dgă Rin, 39,799 loc. (1895); oameni de 
comerciu şi industrie, navigaţie şi comerciu pe 
Rin; fabricaţie de anilină şi soda. 

Lueper, Carol, Dr., om politic austr., n. 24 Oct. 
1844 in Viena, a studiat aici dreptul, devenind 
1874 advocat 1875 ales în consiliul comunal, 
1885 în parlament şi 1890 în dieta Ao^ei înf. 



Digitized by Google 



Loffa — Logoţ. 



137 



14 Maîu 1895 ales ajutor de primar, şi dapă re- 
tngerea lai Onibl, 30 Maiu, primar at onşnlQi 
Viena. DeneK&Bdv-se întăriTea aoeetei alMeri, 
L. a foBt num dis nou îa nud mtilte liDdari. 
însă Ia întenrentiaiiea peraoimlă « imperatultu 
i:^ Apr. 1896) a RnnDţat la postul de primar, 
psăţrâod oel de ajator de primar. Preste oftteva 
lani H este ales din non primar şi de astidată 
a şi fost întărit Antisemit prononţat; impreani 
co princ Al. liechteostein condnoetoral porti- 
doloi creştin social. Mare adversar al politioei 
maghiare şi amic naţionalităţilor Ungariei. A re- 
levat de repeţite ori cansa români îo înrlament 
LvA Cav., (botan.) gen din tenilîa Cocar^ 
bitaceek>r, trib. Ca- 
cnmerineae, cn- 
pnnde vr'o 7 specii 
de plante ertwcee 
amiale aeăţitowe, 
ce cresc lo r^ria- 
DÎle tropicale ale 
▼echialiii conti- 
nent, iar o spede 
creeoe în America. 

Unele specii de 
Ltuffa se caltiT& 
prin grădini. Fruc- 
tele venji de L. ey- 
lindriea H. Roem. 
se întrebuinţează 
la bacitărie ca le- 
gomă, iardin fruc- 
tele uscate se fac 
minnei de frio- 
ţîoBat la baie. 

[Z. C. PJ 
lataela, y. GU- 
dâroşeL 

Lapuc, {germ. 
Jjamu)t oel mai 
mare oraş în canto- 
nai dre^anTessin, 
lângă iacul L., ca 
7097 loc. (1888); 
iodnstrte de mă- 
laei; kw da enră 
olimaticA. 

Laeid Luaano, 
ntuat laponele su- 
dice ale Alpilor, 
*/a situat ÎD canto- 
nai elveţian Teesio, 
restn] în prov. ital. Como, 54 km'., la înăl^me 
de 271 m. preste nivetal mirii, avend afnn(|ime 
până la 279 m. Ţermuri înalţi de rară frum- 
seţă; pe lac umbli vapoare. 

LaiMlfc, oraş în gav. na. lekaterinoslav, 
16,193 ioc. (1890), cu mare tamitorie de fier, 
JD oaze se bibrici locomotive şi maşini, şi alte 
nnmeroaie fabrid. însemnat oomeroia de cereale, 
Tîte, pielării şi lini. 

lM§a» fZMgof-Loge^}, district valachic, se 
amintesce âncă în seci. XIV şi s'a extins asapra 
satelor şi prediilor LngoB, Agres, Bartafalva, 
Badaholi, Bânyes, Campony, CShewhaba, Drago- 
tenest, Dragomerfalva, Godeteleke, Hegyerea, 
Kasteiy, ObabicE^ Kolboeet, EaldofTaiva, Or- 
fâgfa (Ohrfisig), Kdveed, Oovoadia, Szepme^, 




BiMri» oatodraU gr.-c«t. din Lvgof . 



Perlo, Sidimirpatak, Tinko, Sydovar, Topaafalva. 
La îooeput a fost administrat acest district de 
oastelanii din castrul Sydovar (Jdioara) şi numai 
mai tăn}iu se amtotesce alte un casteilaous oastri 
s. oastelli Lugas, provisor arcis, capitaneos arois. 
Nobilimea acestui district se numia uneori uni- 
veraitas nobilium. Cetatea şi districtul L.-lui dela 
Mateiu încoaci a ajuns mai de multe ori in mani 

ftrivate şi în ale principelui. Districtul acesta pe 
ingă al Caransebeşului a avut un rol mai se- 
cundar. Opidul L. (oppidum ac castellum) însuşi 
numai după oe a încetat >bsnatal severin* şi s'a 
redus la >banatul Caruisebeşutui şi ai Lugoşului* 
(1536) devine, împrumutat cu Caransebeşul, se- 
diul banului (cijn- 
tanului, familiaria 
noster, comitelui şi 
banului suprem). 
(V. art. Districtele 
valacbice.) [KTr.] 
Ufer Baulfiţ/er 
Cvlăttare), se nu- 
mesc TÎrfarile şi 
ramurile tinere de 
plante, luger de 
viţă, luger de ha- 
meiu, iuger de spit> 
rangbel, eto. 

LlM, prov. span. 
(în Ualicia), 9881 
km'., ou 432,165 
loc. (1887). Capi- 
tala L., situaţi 
lâogi Hinho, are 
19,952 locuitori ;i8- 
Toare de pucioÂsă 
de 32»— 38" C. 

Lagtf (Lugoj), 
oraş cu ma^strat 
regulat în Bioat, 
Cf4)itala comita- 
telor împreunate 
(Taraş şi Severin, 
locuit în m»oritate 
reiaţi vă de Romflni. 
Aoest oraş îm- 
preună CU Caran- 
sebeşul au jucat rol 
însemnat in istoria 
ţerii, şi desclinit 
pentru Rom&ni L. 
este iosemnat ca 
centru al districtelor române banatice. Pomenirea 
lui derivi din timpuri străvechi. Numirea Logoj 
se găsesce şi la cronioarii vecbi în pronunţarea 
păstrată în limba poporului nostru. Din docu- 
mentele istorice cunoscute cea dintâiu urma 
despre oraşul L. o aflăm sub Ludovic cel Mare 
la 1369. Regele Sigiamund îa 1428 opresce pe 
Lugojeni sa ia vamă dela Eodoşeni. In 1439 şi 
1440 L. este numit oppidum (mezov&ros). ui 
luna Maiu 1451 petrece Huniade în L In 1457 
confirmă regole Ladislau privilegiilo Romftnilor 
din districtele: L., Sebeş, Mehadia. AlmaŞj Ca- 
rasova (Krassofd), Berzava (Borzafd), Comiat şi 
lladia. Regele Hateiu (^orvinul donează oraşul L, 
lui loan Pongratz. In 1509 a fost ciumă mare 
în L. şi jur. Regina Isabela a dat oraşului L. 
emblema şi a confirmat privilegiile Rom&nilor 



Digitized by Google 



138 



•LagoşaiUft LoiBa. 



în 7 Haia 1561. Jujii onQQlai L. eraa RomAoi 
pe timpul acela. A98 afl&m la 1529 pe Dim. Luca, 
la 1M6 pe MartÎD Laca, la 1557 pe Anca Gaşpar 
QÎ la 1570 pe loac Ga$par. Dela 1658 aiange şi 
oraşul Ii. sab domnia toroeaacă pâii& la 1609. 
După alungarea Turcilor ia 1726 este piefeot 
suprem în L. loau Raţiu. Bănatul era sub reţim 
militar. In 1779 se încorporă teritoriul comita- 
telor: Caraţ, Timiş şi Torontal la Ungaria cu 
desconsiderarea totelă a privilegiilor districtelor 
romftuesci. Sistemul comitatans durează până in 
Oct. 1848. După revoluţiuae pfluă Ia 27 Dec. 
1860 Bănatul formează provincie de sine stătă- 
toare. In 27 Iunie 1648 s'a ţinat îd L. o adunare 
mare naţională a Bomfinilor bănăţeni, în care 
fruntaşii înaudeţiti de frumoasele iţrincipii de 
libertate, frăţietate 91 calitate decid a mer^ 
ou Maf^iiarii, şi despărţirea ierarchioă do Şerbi. 
Populaţionea este aproape de IH^OOO suQete. L. 
are tîiţ^ri bine cercetate şi desclinit prăsirea 
vitelor este foarte înaintată. L. a fost ca un focar 
pentru Românii din Bănat. L. este sedinl onni 
episcop român gr.-cat şi are frumoase biserici 
rom. de ambele confesiuni (v. ilostr). [ — J 

Lugot, dieeesă română gr.-cat., înfiinţată prin 
decretul maiestatio din 12 Dec. 1850 şi cano- 
nisată de căti-ă Papa Fiu IX prin Bulla >Apo- 
stolionm Hinisterium* din 26 Novnnbre 1853. 
Este formată din paroolm, cari mai nainte apar- 
ţineau dieceselor române gr.-oat. ale Făgăraşului 
şi Oradei mari şi se extinde preste comitatele: 
Torontal, Timiş, Caraş-Severin şt Hunedoara. 
Beşedinţa episcopului este în L., unde este şi 
un capiuu oonst&tător din 6 canonici. DieoesaL. 
aavntpânăacumaurmătorii episcop! : 1) Dr. Alex. 
Do&ra (1854— 1870); 2) loati O^fean (1870 până 
1873): 3) Dr. Victor Mihălyi de Apşa (1875 
până 1895) ; 4) Dr. Dtmetriu Radu ( 1 897) [v. ae.]. 
£ supusa mitvopolitiilui ^.-cat de Alba-Inlia şi 
Făgăraş. Parocliii 161, tilii 318; suflete api-oape 
95,000. (V. Alba-Iulia şi Făgăraş, mitropolia şt 
.biserica gr.-oai. nunână.) [Dr. I. Radn.] 

ProtcpreibiteraiiU gr.-or. rom. oJ Lugojului 
aparţine la diecesa Caransebeşulai. ^un)e^ul 
sufletelor este: 26.710. Comune siint 31. In 
centrul protopresbiteraiulni Lugoj este 1 şcoală 
capitală de băeţi şi 1 şowilă supenoară de fetiţe, 
susţinute în comun de dieeesă, tract şi comună. 
Sediul protopresbiteratntui datează din timpuri 
străvechi. Diecesa se numia când a Caransebe- 
şului, când a ygrşetulni. In L. din vechime, după 
tradiţie, era mănăstire ortodoxă şi poporul din 
aretul L-Iui şi a(}i oumesce biserica ortodoxă 
din loc mănăstii-e. Frotopreebiteratul se extinde 
oătră Caransebeş îu valea Timişului. 

,4JmtfMa"ţ institut de credit ^ economii, so- 
cietate pe acţii în Lugoş, s'a Înfiinţat la 1889 
cu capital social de 50,000 fi. La 1897 s'a făcut 
a doua emisiune, urcându-se capitalul sodal la 
150,000 fl. Bilanţul anului 1898 s'a încheiat cu 
582,808 active şi pasive. Fondurile de reservă 
sunt presta 20,000 fl. 

. UiltMUMi, Octavian^ publicist şi profesor rom., 
"n. 11 Aug. 1806 în SUtioa (Olt), şi-a făcut stu- 
diile ÎD Bucuresci, unde a luat licenţa în sciinţele 
istorico-tilologice ou lucrarea >01tenia sub ocu- 
paţiunea austriacă*, 1889. A publicat prin mai 
multe reviste cercetări şi notiţe istorice. 
Lii90fel| (magh. LugoaM^J, un sat învecinat 



cu oraşul Luffi^. Urme despre acart sat se află 
alna între lt£90— 1700. Poporaţiunea este oaxat 
română. In apropiere a fost lupta renumită dela 
Tapae între Daci şi Etomani. 

LOMWSi, Altxei Alexejavit», romancier rus, 
n. 19 Febr. 1853 în Vamawin, guvern. Ka'ttroma. 
Numele de familie Tichonoto. La etate de 7 ani 
orfan de mamă, a fost dat îu crescere îotr'un 
pension de fete, petreceod acolo patru ani, sineur 
D^at într'o sută de fetiţe. Trei ani a studiat 
după aceea în casa părintească, apoi la liceul 
din Kazan, trebuind să întrerupă studiile din 
causa unui morb tuberonlolic. 1878 stabilit în 
Fetersburg întră în condiţiune la un comerciant 
de pielării, lingerie şi cereale. In interesul firmei 
oălătoresoe în Franola şi Orient, iar 1880 des- 
chide însuşi prăvălie şi 1883 devine insolveot. 
Atunci se decide să publice romanul: Altcuui 
a hotărit soartea, prin oare şi-a eluptat loc de 
frunte ÎD literatura romancieră rusă. Intre scrie- 
rile sale ÎDSă, cel mai mare suooea 1-a avat ro- 
manul >Follioe verso*. {ţ.] 

Luiabni, trist, jalnic. Lugtibr*, (ital.) termen 
de interpretaţiune musicală. 

Lsita, 1) L., Augu$ta Wiihelmitui Aaudia, 
regina Prusiei, Gca lui Carol Frideric Ludovic, 
principe de Uecblenburg-Strelitz, n. 10 MarUe 
1776 in Hauovra, ţ 19 Iulie 1810. Căsătorită 
(2i Dec. 1793;ţ ou Frideric Wiiheim UI. regele 
Prusiei Femeie de înaltă cultură ^ devotată 
ţerii ^ soţului ei, după lupta dela Jena a in- 
tervenit însăşi Ia Napoleon (6 Iulie 1807) pentru 
condiţii de |Âce mai umane, dar fără succes. 
Prusia a fost redusă aproape Ia jumetate teri- 
toriul. Memoria îi este eteroisată prin «fundaţia 
L.«, institut de educaţie pentru fete tinere, îu- 
fiinţat 1810 în Berlin, prin >ordut L.*, prin statua 
ridicată pe mausoleul din grădina castelului din 
Charlottenborg şi prin oea dio grădroa zoologică 
dio Berlin. 2) L., Hmrieta, fiua prinţului Fri- 
deric Henrio de Orania, n. 1627, t'1667, că- 
sătorită (7 Dea 1646) cu Frideric Wilhelm, prin- 
cipe eleotor de Brandenburg. £a a întemeiat 
oraşul Oranienborg şi orfanotroGol de aoolo. 3) 
L.f Amaha, mama r^Iui pruuau Frideric "WU- 
helm II şi astfel străbuna dinastiei de acum, 
n. 1722, t 1780. 4) L., Uirica, sora Iui Fri- 
deric cel Mare, n. 1720, t 1782, căsătorita cu 
regele Svediei (1744) Adolf Frideric. Femeie aro- 
gantă şi intrigantă, dar părtinitoare a sciintelor 
şi artelor, A întemeiat din mijloace proprii Aca- 
demia de sciinţe a Svediei (1753), biblioteca şi 
museul din Drottningholm. A jertfit mult şi 
pentru scopuri de binefacere. 5) L., sora regelui 
Carol VIU al Danemarcei, o. 7 Sept 1617, 
t 29 Sept 1898, căsătorită (26 Maia 1842) cu 
Christian, fiul ducelui de ScLleswig-Holzsteîn- 
Sonderbeig-Oiticksbui^g, care prin ea a ajuns Ia 
tronul Danemarcei sub numele Christian lA. Prin 
copiii din aceasta căsătorie dinastia daneză s'a 
încuscrit aproape cu toate casele domnitoare eu- 
ropene (v. Christian). L. era supranumită >8oacra 
Europei*. G) L. de Savoya, mama regelui francez 
Francisc 1 (v. ac.), n. 1476, ţ 1531. [t\ 

Uilsţ, ordinul, ordin creat în Prusia, de cătră 
Freiieric-Wilhelra III, in 1814, pentru dame, 
în special acele doamne şi domnişoare, oari se di- 
stinseră prin devotament în timpul resboiuloi 
din 1813—14. Ciqtrinde 100 de membre şi o 



Digitized by Google 



Lnisenthal — Lambricule. 



189 



singară dasi. Panglică albă, oa o bandă neani 
pe margni \ crucea aea^i. [O. L.] 

LilmltMl, lumut de Bomfini HomUU, ooloaie 
şvabeMoă pe moşie mioăatiFeuoă, parochie lom.- 
catolic* şi protestantă în oăp. şi j. Cftmpolang în 
Bocovina, are 6Stf loc. (10 oit-or., 310 rom.-oat, 
300 piotMt, 66 moB.}, o şocată primară, 2 biserici. 

[Dr. L O. Sbiera.! 

Li H ii H , Garol lotif Wiihelm Ludovic, prinţul 
regent al tiavanei, n. 12 Martie i&Zl ia Wuri- 
borg, al doilea fia al r^loi Ludovic L Cu titlul 
de regent domnesoe dela 10 luuie iSSti (t. Lu- 
dovic). Căsătorit (1814) cu Mana de Toscana, 
(t 1864). Moştenitor presumptiv • ftol sen Ln- 
dOYMJ (D. 7 lan. 1845) [t] 

LijHli, oomooă nuaiă, tîrg, paroobie, moşie 
boierească in căpituatnl şi jadeţul Coţman în 
BocoTina, ca 2624 loc. (2264 ortod.-orient, 
121 lonano-catolici, 5 protestanţi, 244 mosaici), 



timpoJ în oare a trăit şi în special: ireligiosi- 
tatea, liog^reaşi superstiţiunea. (Cf. Hartmaun, 
Stndia critica in Luciannm, 1877.) 

bAMŞăt riu în partea vestică a lacnlni Tan- 
ganyica, despre care H. M. Stanley susţine că 
este unicul canal, prin care se scurge apa din 
lacul Tannnyica. (Ct fi. H. Stanley, Durch den 
dunklen Weltteil.) 

brieâ-fllf, riu in Svedia, formănd cel mai mare 
cataract în Europa. La 45 km. se împreună cu 
Ijlla şi devine navigabil. 8e varsă in golful 
Botoic. Lungimea 3oU km., basinnl 23,64a km*. 

LaUy^ Gioearmi Battista, compositor, ăorentin 
de origine, considerat ca fundatorul operei fran- 
oeze, n. 1633 în Florenţa, t ^687 în Paris. 
Adus în Paris se înrolă in banda violoniştilor 
reglai Ludovic XIV şi ItMîd căpetă piivilegiut 
operei în Paris. Operele lui sunt: I>e^ fetes du 
rAmonr et de Baocha8^(1672), GaUuiuti et Her- 




Biswica gr. -or. din Lafţo^. 



O şcoala primară de 3 claseţ postă, telegraf, sta- 
ţiune de cale ferată. [Br. 1. 0. SbieraJ 

LakiM, 1} L., Bela, om de stat magb., n. 1847 în 
Zlagna; a studiat dreptul în Pesta; a fost oficial, 
1S72 fu ales deputat şi ca atare s'a ocupat mult 
de chestii financiare şi economice. Cfind s'au re- 
OTganisat căile ferate magb., fu numit director al 
acelora, apoi a fost secretar de stat, iar în ca- 
biuetnl Wekerle ministru de comerciu şi comu- 
nic^une. 2) Lukâe», LadMau, ministru ung. 
de finanţe, n. 1850 în Zlagna, a studiat dreptul 
in Claj ; 1874 prof. la acad. de drept în Jaurin, 
apoi a condns nunele familiei sale. Dela 1878 
deputat, iar dela 1895 min. de finanţat avend un 
rol de fnmte în pertractările ref . la pactul ecou. 
cu Austria şi validitând Ia aceete principiul pa- 
rităţii perfecte între ambele State. A scris despre 
mineritul din Trans. 

Lakiaaes, (lat Lueianu$J, scriitor şi retor grec. 
După multe călătorii făcute în Asia, Italia şi 
Galia s'a aşezat în Atena. In scrierile sale ou 
mult omor şi sarcasm sbiciuesce imoralitatea din 



mione (1673), Alceste (1074), Thesee (1675), 
Atya (1676), Isis (1677), Psyche (1678), Belle- 
rophon (1679), Proserpine (1680), Ie Triomplic 
de l'Amour (1681), Per8ee(I682), Phaetou (1683), 
Amadis de Gaule (1684^ Roland (IbSo), Armide 
(1686), Aciset Galathee (1687). cele mai multe 
pe librete de Luinault, şi apoi un mare numer 
de baleturi ş. a. [T. C] 

Liubago, (med.) reumatism al musoulaturei 
şalelor, caracterisat prin ivirea sa vehementă. 
L. i4U8ează dureri urăncene la cea mai mică 
mişcare a muscnlatnrei afiţiate. Tent>ia : asudare 
şi masagio. 

Luabrlolde, familie de viermi aQelii}i> oli^- 
cheţi-, cuprinde genurile : Lumbricus (v. ac), ae- 
lodrilus, Criodrilu$ şi Mlobophora. L din jud. 
Iaşi au fost studiate de Dr. W. Micbaelsen: 
Oligochaeten des naturbistorischen Museums in 
Hamburg, IT Jahrbuch der Hamburgischen wis- 
senschaftiichen Anstalten VIU. Hambnig, 1891. 
Dr. N. LeoD a găsit 3 specii nouţ : A. Leoni, 
A. JsHsyensis şi A. Antipae. 



Digitized by Google 



140 



LumbricoB — Lumina eleotrioX. 



' LflMkrins, rima, vîenne anelîd, oligocbet dio 
funilia lambrîoidelor (v. ac.). Aoest gen cupriDde 
mai multe apeoii: L. terrettria L., L. agricola 
Hoflm. 91 L. commuttu Hoffni. Darwin a aretat 
importanta acestor viermi în fenomenele geo- 
logice actuale. Ei trăiesc (Jiua păment 91 nu 
ies la suprafaţă decÂt noaptea. Se hrănesc cu 
frunze, came, grăsime şi chiar cadavre de ale 
semenilor lor; ei înghit şi ţerîna care le face 
olntacol cflnd îşi sapă galerii. Noaptea când ies 
la suprafaţa solalui expulseazi acest păment prin 
anus, prodaceod nn fel de viermnşi suciţi de 
păment. Aşa că pe fiecare an ei colaborează la 
formaţiunea unui strat dela 3 — 6 mm. Pe de altă 
parte frunzele pe caii le duc în pănidnt ca si-şi 
faoi culcuş din ele, se descompun şi contribae 
la formaţiunea pimentului vegetal. 

Lne, în limbaginl comun ceriol şi pSineotul 
dimpreună ou toate fiinţele de pe el. In termi- 
nolc^a filosofică sub L. se înţelege: totalitatea 
existenţei trecute, presente şi viitoare, în toate 
manifestările ei, afară de D()eu, pe care îl con- 
cepem ca creator al ei. Aceste manifestări, con- 
siderând constituţia tor calitativă, sunt Rau carat 
spirituale (psichice), sau curat materiale (fisice), 
sau spirituale materiale (psicbofisice). Cele din- 
tăiu formează şi se numesc L spiritelor, cele 
de a doua L. materială, iar cele de a treia L. 
în mic, care, ca sintesft reală din spirit şi ma- 
terie, este omul, microcosmul. Sciinţa, al cărei 
obieot este L., se nnmesce eo«moIo^'c. Cu privire 
la originea L. stau faţă în faţă done teorii: 
a) teoria biblică a religiunei, care snsţine că L. 
este creată de Ddeu în timp; b) teoria naturală, 
care poartă numele lui Kant-Laplace. Această 
teorie învaţă că L., pi-ecum şi toate manifestările 
ei, s'au format din o stare caotică în decurs de 
veacuri nenumerate şi in virtutea mişcării de 
rotaţiune provenită din puterea de atracţiune şî 
repulsiune pe lâugă un centru, care e soarele. 
(Cf . Kant, AUgemeioe Naturgeschichte and Thcorie 
des Himmels, 1755, şi Laplaoe, Exposition du 
systeme du monde, 179ti.) [PI.] 

UMa «IU fl ■0«gri w» poveftile române. 
L.albăeoea pămenteimă în oare trăieso oamenii, 
iar L. neagră e cea subpământeană, din fundul 
pămentului, nnde locuiesc smeii şi unde duc 
fetele frumoase de împerat, răpite de ei. 

Limea oohiulult pupila sau lumina, luminiţa 
ochiului, mugiAiiă, musculiţă sau fecioară, des- 
cbiijetură rotundă în mijlocul irisului, care pare 
neagră şi prin care pătrund razele luminii spre 
a desemna obieotele pe retină. E o adeverata 
diafragmă ca la microscop, căci la lumină multă 
se contractează, ceea ce se numesce: Myosia, 
şi la intunerec se dilată: MydriaMs. Aceste 
schimbări se pot produce şi prin unele medi- 
camente. [Dr. C.J 

LvalUfCansa tuturor fenomenelor, oeajanKla 
oonsoiiuţa noastră prin mijlocirea ochiului. Cor- 
purile, ce dau dela sine raze de laminft, se nnmeso 
lumnotutt celelalte intunecooM. Cotările, prin 
cari pot trece razele de lumină, se numesc stră- 
vezii sau transparente, celelalte nestrăvedîî sau 
netransparente. L. se propagă în linie dreaptă, 
de unde urmează, că in dosul corpurilor netrans- 
parente se formează umbră. (Cf. şi art Iluminat) 

iMmina in cuUvl divin, în primul loc este 
simbolul ini Dumnezeu, oare după 8f. Scriptură 



este •isToml lamind* (Ps. 35, 10 ; I loan I, 5), 
>Iocniesoe în lamina cea neaproţ)iafă<, >e îm- 
brăcat în Inmini şi mfirirec (I Tim. 6, 16; PB. 

2). Şi deoarece Is. C9ir. ă fost prevestit 
ca «soarele din înăl^me*, oare ca «strălucirea 
mărirei şi chipul statidui Tatălui ceresc* (Ovr. I) 
însuşi pe sine s'a numit >lumina lumei< (loan 
8, 12), L. întrebuinţată la cultul divin şi la toate 
funoţionite sacre este simbolul lui Is. Chr., al 
înveţăturei sale. V, şi art. Ceara în cultul divia. 

„Lunliia", societate a cantorilor Insericesci 
români dia Buoovina, înfiinţată In Cemănţi 1892, 
ca continuare a altei societăţi similare, Paaitul 
din 1890, cu scopul dea desvolta şi între^nea 
spiritul social printi'e membrii sei, de a se per- 
fecţiona reoiproo in arta mnsiciUA Tocală, de a-9i 
apgra reinproo interesele sociale, de a înfiinţa 
coruri vocale şi cabinete de lectură prin sate şi 
oraşe. Prin îndemnul membrilor acestm societăţi 
şi al altor bărba^ iubitori de cultură naţională 
s'au înfiinţat pAnă la 1900, preste 55 cabinete 
de lectură. [br. I. O. Sbiera.1 

Lumina eleotriDi sau galvanicii, efectul lu- 
minos al unui curent electric. Să luăm doi ci- 
lindri metalici bine isolaţi, aşezaţi pe picioare 
de sticlă, şi terminaţi fiecare cu c&te un con de 
cărbune. Punem unul din aceşti cărbuni în co- 
municare cu polul positiv al unei pile puternice, 
iar celalalt cu polul negativ, şi si apropiem apoi 
unul de altul virfurile acestor oărbum pftnăoAnd 
se ating. 8ă le îndepărtăm apt» pnţia şi vom 
observa c& se formează între ele an arc luminos 
foarte străludior. Temperatura acestui aro mte 
foarte înaltă, putendu-se într'îusa topi ^ chiax 
volatilisa, corpurile cele mai infusibile, precum 
platiua şi oarbonium. (v. şi Arc voltaic.) L. electr, 
vine produsă şi prin ud curent care trece prin 
un fir foarte subţire şi rea conductor. Acest fir 
se înc&ldesce foarte tare când trece curentai 
printr'însul, atât din causă că e reu condncetor, 
cât din causa că e subţin. Prin încălzire de- 
vine incandescent, deci laminează, (t. şi art. 
Lămpi electrice.) 

Luminatul tUdrie se &oe prin lămpile elec- 
trice (V. ac.). De obicein tămpOe cu are voltaic 
se aşează unde e nevoe de focare intense de 
lumină şi anume la foruri, pe pieţele şi stra- 
dele principale ale unui oraş şi chiar în anele 
magazii sau săli foarte mari. Pentru stradele 
secundai-e şi chiar în interiorul locuinţelor, unde 
e nevoe de o lumină de intensitate mai mică, 
vio întrebuinţate lamptle incandescente. Lăm- 
pile cu arc voltaic, în raport cu lumina pe care 
o dau, sânt mult mai ieftine, însă au defectul că 
toată lumina e concentrată în un singur punct 
şi din această causă unde e nevoe de a se sub- 
divisa lumina, cum 9 de pildă nevoe de a ee 
face unde sunt mai multe localuri a se ilumina, 
vin întrebuinţate lămpile incandescente. Elec- 
tricitatea necesară pentru producerea iiumina- 
tulni electric de obioeiu se produce jario maşini 
electrice (v. ac.) cari sfint puse in mişcare 
prin o maşină cu aburi sau de o maşină idraulică. 
Pentru a face groso modo nu paralel între 
costul iluminatului cu lămpi ou arc voltaic şi 
acela cu lămpi incandescente observăm, că un 
cal vapor de forţă poate produce electricitate 
cât e necesară a ilumina o lampă cu aro voltaic 
de o intensitate luminoasă t4>rozimativă do 



Digitized by Google 



Lamina de magnesia — LoDa. 



141 



1000 laminări sau 8 lămpi incaadeeoente â 16 la- 
raÎDui fiecare. 

inin de Mgierii. laoiină obţinatâ ptin io- 
caadeacenta bastonaşelor de magnesia caibonici, 
prin ajatoral flamei oxihidrioe. E analoagă lu- 
minâ Ini Dnunmond. L. de magn. e acea pro- 
doaă prin arderea însuşi a metalului, aoesta nind 
sab fornift de bandă sau pulbere. Această din 
armă lumină se îutrebointează cu deoselnre în 
fotografie sau la ilominaida tarelor maritime sau 
a semnalelor militare. 

Lmlu pelari, lamina roşie trandafirie, ce în 
regiunile de cătră poli se revarsă uneori în 
nopţile fîiră lună jireste bolta cerească. La noi 
fenomenal e rar, id ţerile nordice însă are Ioc 
adeseori. Razele de lumină par a tbdî dintr'an 
panct, ce se află sub orizont, şi se îndreaptă 
in soa, unde de multeori formează o coroană 
frumoasă. L. p. se produce probabil prin scnr- 
gerea electricită^ din păment. Părerea aceasta 
e cu atfit mai probabilă, pentru oa atât înainte 
cât 9i în decoranl fenomenului acul magnetic 
«cilează t&ri încetare. L. p. se mai namesce 
şi L. boreală san şi aurora boreală. 

LMiMri, mijloace de luminat, fabricate din 
diferite grăsimi, sleite în jarul unui fitil uşor 
inflamabil. Sânt L. de seu, stearină, spermancet, 
ceari şi parafină. Procedeorile de preparare şi 
fabricare sunt diferite (Cf. Vlaicn >MerceoIogia 
şi Technologiac, pag. Q3h sequs. şi Enciclopedia 
Etom.. tom. II, pag. 796). L. în forma de aşi da- 
tează din timpnme persecuţiunilor. contra cre- 
ştinilor. Bomanii întreboin^o pentm lumiDat 
fire de in împr^aie oa reşlnă ori ceara. Prin 
secL II, Apuleus scie despre L. de oearii şi L. 
de sen. L. de sea au intnt în us general prin 
sed. XV. L. de stearină a fabricat primadată 
Simooin (1818) şi HaDjot (1820) îu Paris. Per- 
fecţionarea fabricării L.-lor de steariuă se da- 
toresce hii Ifiliy, care 1837 înfiinţează o mare 
fabrică în Yiena şi tot pe acel timp una în Berlin. 
In Ungaria siint doue fabrici de L. de stearină : 
fabrica >Flora« în Budapesta (lBti8) şi ana în 
Sibiiu. Cf. şi art. Ceara la cultul divin. 

LB^hiIrlea DmrvIkI, LuaUnărică, numele 
vulgar al plantei Verbaaoum phlomoideaL. (v. ac.). 

iMlmt T. Qantlnat 

Aparate hamnătoarg «MdUeoIe sfint ţevi, cari 
întrâdnse în unele oavită^ ale corpului s. e. nas, 
îi^faîţîtoare, stomac, etc şi iluminate electric 
saa prin reflector, permit a vede internai acelora. 
(t. Eodoacopia.) 

Lmlaăţle, în vecbime titolatura Domnilor ro- 
mâni «i a familiilor domnitoare. 

LavMUwre, cântare sacră întocmită şi aşe- 
zaU la oficial Ifâuecărei, unde coprinde locul 
între >canOD< şi cântările numite >laud(>c. L. se 
oDoiesce parte pentrucă se cântă cam Ia timpul 
când ae revaisă lumina ^îloi* parte pentrucă în 
aoeie oăntări scurta se pieamăresce 8f. Treime, 
ca isvorul a toată lumina ^ viaţa spirituală. 

,J.—I«itaria<", foaie politică rom., apărută iu 
Tîmt9oaia 1880-93. Pnmal nr. din 5/17 Mai-tie 
1880 avend program politic: >Stăruiiid cu toată 
dectaÎTitatea la riguroasa împlinire a legilor sa- 
ttâtitoare, oari să inspire şi propage adevăratul 
patriotista pe basa principiului de egală îndrep- 
tăţire a popoarelor conlocuitoare pe terenul oo- 
nutâ Stolni Ştefana La 1881} după oe s'a or- 



gwiisat şi constituit pi^dul rom. naţ., >L.€ a 
primit programul aoestui partid şi până la sistarea 
sa a luptat pentru acest program. La început 
•L.' a apărui de doue, in 1885—86 de trei, apoi 
iar de doue ori pe septemioă, până la finea 1893, 
când a încetat din catisă câ s'a înfiinţat în Ti- 
mişoara «Dreptatea*. Proprietar al »L.« a fost 
Mei. Dreghiciu, editor şi redactor resp. P. Rotariu. 

Ltmlnlţii aiiii\\\ 6a\x Luminiţă, numele popular 
si plantei Uenotbera biennis L. (v. ac). 

LiinlaaMa, numele popular al plautelor : Cle- 
matis recta L., Clematis vitalba L. (v. ac). 

Liiiia, satelitul pămeutului; dintre toate cor- 
purile ceresci L. e mai aproape de păment, de- 
părtarea ei mijlocie dela acesta fiind 385,080 km. 
(cea mai mică 356,650 km., cea mai mare de- 
părtare 407,1 10 km.). L. ae îovîrtesce Îd jurul 
pămeatului, îu acelaşi timp rotează odată şi in 
jurul osiei sale ; de aci urmeaaă, că L. ara toi- 
deuna aceeaşi jumetate întoarsă spre pământ: 
după oe însă osia lanei nu stă vertical pe planul 
călii ei, nici mişcarea ei în jarul pămeutului nu 
e tocmai uniformă, de pe păment se poate redâ, 
când de o parte, dind de alta a lunei, ceva mai 
mult de jumetate din suprafaţa ei (HbrafiuneJ. 
Id calea sa în jurul pămeutului L. ajunge a ave 
diferite posiţii faţă de pămeut şi de soare, din 
cari posiţiuni provin eclipsele (v. ac.) şi fasele 
ei : îwta nouă, când L. se află între păment şi 
soare (în conjuacţiune), deci partea de cătră pă- 
meut nu-e luminată; oăUwiU prim, când L. se 
află ou 90" spn est dela soare, şi de pe păment 
se vede jumetatea din dreapta a părţii huninoase 
a L.-ei 0/4 din suprafoţa ei) ; luna j^ină, când 
pămentul se află intre L. şi soare, X. deci stă 
iD faţa soarelui (în oposiţiune), fiind întreagă 
partea luminată a ei întoarsă spre pămeut; pă- 
trarul uUim, când L. se află la 90* spre vest 
dela soare şi se vede jumătatea din stânga a 
părţii ei luminate. 

Pe suprafaţa luminată a L.-ei se observă unele 
părţi mai luminoase şi altele mai umbroase ; pri- 
mele sunt munţi, cari aruncă umbrele lo